34,383 matches
-
de judecată nu au obligația de a adopta concluziile raportului de expertiză, iar valoarea probantă a expertizelor nu este prestabilită de Codul de procedură penală, aceasta fiind supusă, conform prevederilor art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Așadar, toate probele, inclusiv expertizele, trebuie raportate la ansamblul probator, acestea nefiind suficiente să asigure condamnarea unei persoane. Astfel, Curtea a reținut că dispunerea condamnării are loc doar atunci
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
nu refuză dreptul suspectului/inculpatului sau al oricărei alte persoane interesate de a contesta concluziile raportului de constatare, ci conferă organului judiciar competența de a aprecia asupra utilității efectuării unei expertize. Împrejurarea că, subsecvent constatării, efectuarea unei expertize este condiționată de aprecierea necesității sale, indiferent că această necesitate este impusă de existența unei nelămuriri a organului judiciar ori de aspectele învederate de către părți în momentul contestării raportului de constatare, nu este de natură a aduce atingere dreptului la apărare al părților
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
de orice îndoială rezonabilă. Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece - pe lângă faptul că, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului/inculpatului -, principiul liberei aprecieri a probelor nu este unul absolut, fiind limitat de existența unor mijloace compensatorii care să asigure existența unui echilibru suficient între acuzare și apărare. Sub acest aspect, în Hotărârea din 2 iunie 2005, pronunțată în Cauza Cottin împotriva Belgiei, paragraful
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
o simplă contestare a raportului, cu toate că dispunerea unei expertize nu este utilă soluționării speței, fiind lămurite toate aspectele cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului/inculpatului. Totodată, lăsarea de către legiuitor la aprecierea organelor judiciare a necesității dispunerii efectuării unei noi expertize, după finalizarea raportului de constatare, reprezintă o aplicare a rolului activ pe care acestea îl au în cadrul procesului penal, în scopul aflării adevărului, astfel cum acesta este reglementat de prevederile
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
criteriile de evaluare se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general. (5) Criteriile de performanță evidențiate în fișa de evaluare se notează cu note de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea îndeplinirii criteriului de performanță în realizarea obiectivelor individuale stabilite, după cum urmează: nota 1 reprezintă nivelul minim, iar nota 5 nivelul maxim. (6) În funcție de punctajul general obținut, registratorului i se acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte bine“, „bine
LEGE nr. 265 din 22 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257835]
-
neîntemeiată. Astfel, Curtea a reținut că stabilirea prin prevederile de lege criticate a anumitor valori ale salariului de bază și ale coeficienților pentru funcțiile specifice personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. În acest sens, a amintit cele reținute prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. De asemenea, Curtea a arătat că în același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 26. Curtea a mai observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea personalului bugetar, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
a acestora trebuie însoțită de un set de garanții care să asigure societatea, pe de o parte, că măsura etatică nu numai că nu este arbitrară, ci și justă, iar, pe de altă parte, că, în cazul unor erori de apreciere ale statului, remediul existent este unul apt să corecteze nedreptatea săvârșită. ... 28. De aceea, raportat la libertatea individuală, Curtea a reținut că devine axiomatic faptul că, dacă s-a făcut dreptate pe fondul acuzației în materie penală, fiind constatată netemeinicia
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), Curtea neputând să se substituie autorului excepției în formularea acesteia. ... 20. Totodată, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, Curtea mai reține că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului, cum este, în prezenta cauză, a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare. În acest sens sunt și Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
care au dobândit cetățenia română în temeiul art. 5 și 8 din Legea nr. 21/1991. Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cărora un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității în fața legii și a autorităților publice. Nici din analiza expunerii de motive a legii criticate, nici din analiza reglementării în ansamblu, nu reies elemente care să
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
este absolută, art. 11 paragraful 2 din Convenție permițând statelor să intervină pentru protejarea instituțiilor de drept și a drepturilor și libertăților altora dacă sunt amenințate prin activitățile sau intențiile unei asociații cu caracter politic. Cu toate acestea, marja de apreciere a statului este una limitată, fiind necesar ca excepțiile de la regula respectării dreptului de asociere să fie interpretate strict și impuse numai cu motive convingătoare și imperative, de natură a justifica restricționarea dreptului. Marja limitată de apreciere a statului
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
marja de apreciere a statului este una limitată, fiind necesar ca excepțiile de la regula respectării dreptului de asociere să fie interpretate strict și impuse numai cu motive convingătoare și imperative, de natură a justifica restricționarea dreptului. Marja limitată de apreciere a statului face obiectul supravegherii europene riguroase atât asupra legii, cât și asupra deciziilor de aplicare a acesteia, inclusiv asupra deciziilor judiciare (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 17 februarie 2004, pronunțată în Cauza Gorzelik și alții împotriva
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
de membri constituanți ai sindicatului, Curtea a reținut că aceasta „se impune pentru a se asigura organizației sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și intereselor membrilor săi“. De asemenea, a arătat că „aprecierea oportunității unui anumit prag de reprezentativitate nu este însă o problemă de constituționalitate, cât timp pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului“ și că „acest criteriu ar putea fi neconstituțional, dacă prin efectele sale ar duce la suprimarea
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
că „acest criteriu ar putea fi neconstituțional, dacă prin efectele sale ar duce la suprimarea dreptului la asociere sau ar fi sinonim cu o asemenea suprimare“. Prin urmare, Curtea a reținut, de principiu, că legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, are libertatea de a aprecia asupra numărului concret ce constituie, într-o materie sau alta, pragul de reprezentativitate, cu condiția de a nu afecta, de a nu suprima însăși posibilitatea reală și efectivă de exercitare a dreptului sau a libertății
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
solicitarea inculpatului se referă, în realitate, la modul de interpretare a probatoriului în vederea stabilirii unei anumite stări de fapt. Inculpatul apelant I.L. a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, lăsând însă la aprecierea instanței modul de formulare a întrebării adresate în procedura prevăzută de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... III.2. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării Pornind de la împrejurarea că în calea de atac
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 21. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca și pentru desemnarea membrilor completurilor de 3 judecători să fie utilizat procedeul tragerii la sorți, ar
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
legiuitorul ar fi dorit ca și pentru desemnarea membrilor completurilor de 3 judecători să fie utilizat procedeul tragerii la sorți, ar fi trebuit să reglementeze în mod expres acest lucru, ceea ce nu a făcut, lăsând astfel în marja de apreciere a Colegiului de conducere, ca organ colegial de conducere competent să adopte regulamentul instanței supreme, să stabilească modalitatea concretă de desemnare a membrilor acestor completuri. Fără ca situația normativă existentă la instanțele ierarhic inferioare să fie un reper pentru cea
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
a țării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află, întrucât atât modificarea conținutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât și aprecierea necesității adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competența exclusivă a legiuitorului. ... 23. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
și aplicare, creează o situație defavorabilă femeii funcționar public în ceea ce privește vocația ei de a putea continua activitatea încă 3 ani, în baza unei cereri, de care șeful instituției publice trebuie să ia act, fără a avea posibilitatea aprecierii discreționare. ... 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 și ale art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
constituționalitate, de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate. De asemenea, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
atac, chiar dacă este una extraordinară. Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situații în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice, în mod obiectiv și rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, legiuitorul nu are îndreptățirea constituțională
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
27). De asemenea, cu aceeași ocazie, instanța europeană a statuat că art. 14 nu interzice unui stat membru să trateze unele grupuri diferit pentru a îndrepta „inegalitățile de fapt“ dintre acestea, deoarece statul contractant beneficiază de o amplă marjă de apreciere atunci când evaluează dacă și în ce măsură diferențele în situații similare justifică un tratament diferit. ... 16. În continuare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
fi atacată totuși cu recurs, Curtea apreciază că acesta nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții Constituționale, întrucât soluția legislativă criticată și constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere a legiuitorului în reglementarea căilor de atac. ... 30. De altfel, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, Curtea a statuat că, în privința
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
Strasbourg a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere. ... 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]