2,860 matches
-
femei, căci bărbații se ocupau cu păduritu. Săpau bietele femei cinci, șase săptămâni nu lăsau sapa din mână decât noaptea. Cum se semănau porumbul și cartofii. Dacă se gunoia locul cu gunoi de grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se grăpa cu grapa și-i da pace până la sapă când porumbu avea șase foi. Să apuca de sapă, aicia era nenorocire că nu-l vedeai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la tradiție și la modelul ei literar reprezentat de Cezar Petrescu. În articolul Precizări lui Cezar Petrescu și etc. (5/1925) se promovează un nou mod de a înțelege tradiția: „tradiție numim a merge în pas cu vremea”, așadar „să arăm primăverile cu autoplugul și să ne hrănim cu electricitate”. Cu integralismul „începe stilul veacului XX”, iar tradiția lui ar fi cele șapte manifeste dada. De altfel, apariția revistei fusese precedată de o pagină publicitară, sub formă de manifest, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
la condei, fapt ce contravenea grav cutumelor găștii lui Dej. „...se vor elimina următoarele: Hilușcă (vorbește despre vecinul său Ceznoc): <<A țicnit cu recordurile lui! Știi ce a făcut? A dat ordin tractoristului să bată recordul mondial. Acela, În loc să are cum trebuie, a scormonit numai puțin pămîntul și gata, i-a dat recordul mondial. S-a scris apoi la toate gazetele despre asta, dar grîul care a ieșit a fost slab de tot. Atunci, l-a trimis pe ogor pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a spus: să-mi dai recordul mondial că de nu te alung din casă! A cîștigat și fiu-său recordul mondial... și iar au Început să scrie toate ziarele>>. Stepan: <<Și tot grîul a ieșit prost? Peste tot s-a arat numai la suprafață?>>. Hilușcă: <<Ba nu, el nu-i prost, cum să nu. Grîul lui e bun: prost e numai locul pe unde a dat ordin să se stabilească recordurile>>”. Cum să fi permis cenzorul Ionescu asemenea blasfemie la adresa muncii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sesiune de admitere, din 1953, a dat examen la Facultatea de Mecanică Agricolă, prin care spera să ajungă din nou pe câmpurile copilăriei sale, să respire aerul curat al recoltelor. După afișarea rezultatelor, spre propria să mirare mărturisita mai tarziu, ara reușit pe locul doi, fapt care a demonstrat că prima încercare de la arhictectura a fost un incident. După absolvire, cu gândul de a putea avea grija de părinții săi, pe care-i iubea foarte mult, a luat repartiție la S.M.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93295]
-
reducerea ratei de impozitare pentru serviciile cu mînă de lucru sporită), prin "oportunități comerciale pentru IMM-uri, de exemplu, scăzîndu-le datoriile administrative și financiare" (sugestie mai ales a SD-D, BLP și PSOE) și prin reducerea costului muncii. Apoi, autorii propunerii arau de părere că lupta împotriva competiției fiscale trebuia să se concentreze pe fiscalitatea societăților și a capitalului (propunere a SPÖ). În plus, autorii preconizau finanțarea unor noi investiții, la recomandările PASOK, PS francez, SP belgian, POSL, Irish Labour Party și
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
-mă pe o pajiște, voi nimeri Într’un ciob, nu va trebui decât să-mi aduc aminte că tot eu l’am lăsat acolo anul trecut. Iar dacă vreodată nu voi mai vedea mica mea vâlcea, că tot eu am arat-o. Eu, adică omul. Nici nu pun problema generațiilor viitoare. O pun doar pe a celei prezente și tot e destul. Desigur, trebuie să admitem o evoluție, dar spre frumos, spre perfecțiune. Dar, dacă Încă, subliniez, Încă, nu știm cum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu demult ca nepoluant: agricultura itinerantă, adică cultivarea și apoi abandonarea spre refacere a unui teren virgin; e drept, astăzi e practic imposibil a adopta acest sistem, dar nu despre asta vreau să vorbesc. Acel “a alege loc curat/de arat și semănat” fixează de fapt vechimea, de prin neolitic, a obiceiului. Iar frecventa interjecție “aho” este de fapt un vechi verb indoeuropean, ca de altfel și a ara, semnificând curățarea terenului de vegetația veche. Pâinea, care la noi se face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu despre asta vreau să vorbesc. Acel “a alege loc curat/de arat și semănat” fixează de fapt vechimea, de prin neolitic, a obiceiului. Iar frecventa interjecție “aho” este de fapt un vechi verb indoeuropean, ca de altfel și a ara, semnificând curățarea terenului de vegetația veche. Pâinea, care la noi se face de 7 milenii, ia acum forma colacului, adică a Soarelui, și conține grâu din primul snop, adică din acela care, amestecat cu sămânța viitorului semănat obligă la cultivarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
complementar de viață, refac calitățile mediului pentru vegetația verii ce va veni. Complementaritatea mai Înseamnă ceva: dacă vegetația produce oxigen, heterotrofele Îl consumă. Și, cum acele heterotrofe, atât de importante, sunt cele ale solului, Înseamnă că accesul oxigenului trebuie Înlesnit. Arând toamna. Atunci, sămânța aruncată primăvara va găsi un sol numai bun, compatibil. Și atunci, strămoșii noștri, intuind aceste lucruri, ori observându-le atent - să nu uităm că Jordanes, În secolul al VI-lea, căutându-și strămoșii și confundând pe goții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e 1 8 2 2 °C . 2 C o n serv e d e leg u m e în b u lio n și co n serv e d e leg u m e în u lei S e sep ara leg u m ele d e lich id , lich id u l se to arn a în tr-u n cilin d ru g râd at d e 2 5 0 m l, leg u m ele se așează p e
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
b aia d e ap a. Ț em p eratu ra d e d eg u stare 5 0 6 0 °C . 3 C o n serv e d e leg u m e cu cârn e S e sep ara lich id u l d e leg u m e și d e cârn e , p rin tu rn area acestu ia în tr-u n cilin d ru d e 2 5 0 m l, leg u m ele și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
anotimpul predilect de manifestare. Virtuozitatea lexicală a autorului se manifestă mai cu seamă în prelucrările după folclor, unde balada și blestemul sunt distilate până la a deveni incantații lirice pure: „Bată-ne ploile și ardă-ne rugul./ Aducerile aminte să-și are plugul./ Facă-se cerul tămâie, azurul sineală/ Și inima îndoială.” Volumul Vorbele vântului (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) construiește un univers imaginar dominat de arbori, ape, pietre și păsări, a căror contemplare simpatetică devine sursa unui vitalism molipsitor, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
la vecini, religia desemnează identitatea grupului și nu realitatea unui sentiment. Gesturile moștenite din istorie au mai multă greutate decât ideile. Cum ar veni, declarațiile de credință comune între ortodocși, siriaci, copți, armeni și latini și toate dialogurile teologice imaginabile ară pe suprafața mării. Dogma nivelează, cotidianul rezistă. Muftiul din Tyr, șeicul Ali al-Amin a fost cât pe ce să fie ucis atunci când aviația israeliană i-a bombardat casa. Este singura voce a opoziției șiite față de Hezbollah care se mai face
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc. Prima parte a cuvântului Ar-deal are la fel baza l/r pe care o identificăm în lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica, a înălța“ etc., de unde rezultă că toponimul în discuție reprezintă dedublarea temei cu sensul „sus“ pentru a rezulta sensul „sus-sus“, „peste munte“. O dedublare asemănătoare întâlnim în formele derdeluș, alandala. Toponimele vechi din landșaftul romanității
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
el, având o largă bază populară și teritorială. Ajungând cu prezentarea evenimentelor la epoca descălecatelor Munteniei și Moldovei, Cantemir cercetează mai atent opera lui Antonio Bonfini, „istoricul carele între toți scriitorii pentru lucrurile ungurești mai curat și mai credincios să are” (HVR, p. 444). Citatul acesta este din capitolul al IV-lea din cartea a IX-a. După aceasta autorul lasă un spațiu de cinci capitole, numerotându-le pe următoarele de la X la XVIII. Capitolul al X lea este intitulat: „Arată
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de ce în limba română terminologia agricolă este mai toată cu mult posterioară epocii de colonizare a Daciei”. Izolați în munți, spune autorul, românii au păstrat în memorie cuvinte ca grâu, secară, mei, orz; moară, făină; bou, vacă, vițel, junc; a ara, a semăna, a treiera; jug, furcă, seceră, agru, arie. Este de neimaginat ca noțiuni atât de importante pentru viața omului să se fi păstrat peste atâtea generații în memorie, lipsind obiectele și practicile respective. Numai colaborarea și comunicarea au putut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mult, abundent”, sl. bor „pădure de conifere”. Prin augmentarea prefixală și sufixală a miezului lichid l/r au rezultat forme ca lat. alo „a face să crească, a hrăni, a îngriji, a fortifica”, aro (αρόω) „a lucra, a cultiva, a ara”, vgr. αλικία, ηλικία „vârstă, înălțime”, germ. alt, engl. old „vechi, bătrân”, alb. mal „munte, grămadă, morman; foarte”, față de majë „vârf, extremitate, culme”, rom. mare, nalt, alpi (munți); engl. child „copil”, fellow „om, tip”, great „mare”, germ. gross „mare”, sl. bol
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
intrarea în limbă a cuvintelor plug, sită, război (sau stative), brici de origine slavă nu înseamnă că românii au învățat de la slavi să lucreze cu instrumentele denumite de ele, căci dacă strămoșii noștri ar fi încetat în vreo epocă să are (a ara), să cearnă (a cerne), să țeasă sau să se radă, nu s-ar fi păstrat nici verbele respective”; „Dacă cuvintele de origine slavă sunt atât de numeroase și atât de răspândite la noi, dacă influența slavă apare atât
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbă a cuvintelor plug, sită, război (sau stative), brici de origine slavă nu înseamnă că românii au învățat de la slavi să lucreze cu instrumentele denumite de ele, căci dacă strămoșii noștri ar fi încetat în vreo epocă să are (a ara), să cearnă (a cerne), să țeasă sau să se radă, nu s-ar fi păstrat nici verbele respective”; „Dacă cuvintele de origine slavă sunt atât de numeroase și atât de răspândite la noi, dacă influența slavă apare atât de des
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
-n tine m-oi răsturnare,/ Mare unda și-oi venire/ Și ți-oi rupe ramurii-re;/ Ți le-oi rupe și le-oi duce/ Acolo-n josu, mai din josM,/ Pe prunduțu mării;/ Și ți-oi scoate prundurile/ Ș-oi d-ara cu plugurile;/ Ș-oi d-ara ș-oi sămăna-re,/ Ș-oi sămăna flori vânăte,/ Flori vânăte, mohorâte;/ Fete la flori or venire,/ Eu din fete m-oi d-alege/ Hai mai mică, mai voinică,/ Hai mai mare, mai harnică/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu sterilitate. „Recolta simbolizează Creația, manifestarea triumfală a unei forme tinere, bogate, perfecte”, iată de unde vine grija obsesivă pentru roadele pământenilor. Efortul de supunere a tărâmului arid și convertirea lui la social este sugerat de metafora compoziției nefirești: „Cine-i ară pogonu de alamă și mâine dimineață să-i aducă pâine caldă, zâce, îi dă fata după el” (Fărcașele - Olt), „Iaca-mpăratu dă di vesti prin țarî c-ave un deal di marumurî. Cini-i arî dealu di marmurntr-o zi, îi dă fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dă fata după el” (Fărcașele - Olt), „Iaca-mpăratu dă di vesti prin țarî c-ave un deal di marumurî. Cini-i arî dealu di marmurntr-o zi, îi dă fata după dânsu și jumătati din împărății” (Izvoare - Soroca), „...într-o noapti poati sî ari dealu cel di piatrî șî sî sădeascî vii” (Idem). Solul din metalul sacru este făcut să rodească nu numai prin gestul instaurator, masculin al aratului intens, ci și printr-un act de magie, alchimia inițiatică dă particulelor metalice însușiri hrănitoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mod obișnuit fiind încărcată aici puternic de energii sepulcrale: „.. .uiti, eu îți spun sî ti duci la tata pi ceilantî lumi sî-mi aduci inelu!”. Dacă podul de aur și via ce dă rod în aceeași noapte în care locul este arat sunt probe împlinite de ajutoarele năzdrăvane, coborârea în împărăția morții aparține obligatoriu neofitului, care trebuie să cucerească singur spațiul infernal. Reușita incursiunii este confirmată de revelarea pârghiilor de la baza lumii în momentul întoarcerii de pe celălalt tărâm. Motivul explicațiilor ontologice este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sî cutremuri”. Seismul este provocat de puterea supraîncăr¬cată a fecundității telurice, coarnele bovine fiind apanajul „Marii zeițe a fecundității”. Perechea bourului htonian cu omologul său solar completează imaginea hierogamiei uranian-teluric și provoacă recolta mitică: „noi nu sîntem boi să arăm căte-o brazdă. Noi sîntem vânt și pe unde mergem noi, crește grâu și să coace” (Fărcașele - Olt). Bourul din colinde, a cărui scuturare provoacă un potop asurzitor, are în basm un corespondent în Cornea, bourul care poartă numele instrumentului făcut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]