5,714 matches
-
Africii arabofone, s-a efectuat prin procedeul suprapunerii hărților tematice cu reprezentările cartografice ale celor șase elemente-reper luate în calcul (materialele cartografice indicate din cadrul capitolelor invocate nominal mai sus). În situația nesuprapunerii perfecte ale hărților tematice specificate și rămânerii unor areale (state) la limita disputei de proximitate a două unități regionale învecinate, s-a aplicat procedeul primațialității elementului dominant, prin delimitarea arealului de manifestare a factorului/factorilor considerat/considerați de noi coordonator(i), la nivelul cadrului politico-geografic respectiv. Astfel, includerea Ciadului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
cartografice indicate din cadrul capitolelor invocate nominal mai sus). În situația nesuprapunerii perfecte ale hărților tematice specificate și rămânerii unor areale (state) la limita disputei de proximitate a două unități regionale învecinate, s-a aplicat procedeul primațialității elementului dominant, prin delimitarea arealului de manifestare a factorului/factorilor considerat/considerați de noi coordonator(i), la nivelul cadrului politico-geografic respectiv. Astfel, includerea Ciadului în perimetrul subregiunii est-sahariene (alături de Sudan) și nu în subregiunea afro-mediteraneeană, s-a făcut în baza valorilor conflictualității (cu pondere semnificativă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
dar și discrepanțele interioare, ce crează adevărate falii de dezvoltare între diferitele regiuni și state arabofone. Printre cele mai potente economii arabe se numără cele de la Golful Persic, bazate pe extracția resurselor hidrocarbonice, iar cele mai paupere economii se circumscriu arealului arabo-sahelian, pierdute în imensitatea aridă a Saharei. Tabloul economic general al lumii arabofone a fost unul predominant agricol până la mijlocul secolului trecut, crearea spațiului industrial având loc după 1950 pe seama resurselor petroliere, devenite astfel o adevărată armă strategică în mâna
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
a spațiului arab a cunoscut o dinamică progresivă, legată de dezvoltarea relațiilor de schimb între diferitele spații umanizate ale emisferei nordice (Europa și Asia, iar mai recent America de Nord), pe măsura configurării și extinderii ecumenei politico-economice. Astfel, încă din epoca preislamică arealele afro-mediteraneene și levantine (pe atunci nearabizate) au reprezentat ariile de constituire a unor remarcabile formațiuni statale ori hinterlandul de interes al acestora: Egiptul faraonic și apoi Egiptul elenistic, formațiunile feniciene și cartagineze, orașele grecești și extensiile/coloniile acestora din Africa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
au reprezentat ariile de constituire a unor remarcabile formațiuni statale ori hinterlandul de interes al acestora: Egiptul faraonic și apoi Egiptul elenistic, formațiunile feniciene și cartagineze, orașele grecești și extensiile/coloniile acestora din Africa de nord, formațiunile iudaice din Palestina. Arealele ocupate de triburile arabe se limitau doar la spațiul peninsulei arabe, cu un mediu geografic repulsiv și puțin cunoscut “lumii civilizate”. Doar câțiva învățați greci au relatat în scrierile lor despre țărmurile peninsulei arabice: Hecateu, Herodot, Eudoxiu, Ptolemeu, precum și generalul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
Spania, 1 de Franța, 2 de Oman, 1 de E.A.U.), 26 de teritorii cu statut politico-juridic special (2 condominiumuri, 2 zone neutre, 7 zone demilitarizate, 10 teritorii insurgente, 4 zone de ocupație, 1 teritoriu cu statut incert) și 18 areale revendicate/disputate între state; toate aceste spații sensibile însumează 119.816 kmp. (14,9% din spațiul arabofon). Dată fiind poziția sa de răscruce de-a lungul marilor rute strategice de tranzit și miza rezervelor energetice imense de care dispune, domeniul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
politico-geografice, geopolitice și geostrategice din lumea arabă, a înregistrat o creștere progresivă pe tot parcursul epocii postbelice, accentuată în perioada post-război rece de recrudescența fenomenului terorist. Acest fapt s-a concretizat prin efectuarea unor cercetări și lucrări științifice sistematice asupra arealului arab în cadrul marilor universități și institute de profil, pendinte școlilor de geografie politică americană, britanică și franceză, cele mai bine organizate la nivel mondial, dar și cele mai interesate totodată de acest spațiu. Diversele procese, relații și fenomene din spațiul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura relațiilor comerciale statele arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața globală, înregistrând o dinamică ascendentă a ponderii lor în comerțul mondial, în timp ce majoritatea statelor arabofone (12 state) au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
Spania, 1 de Franța, 2 de Oman, 1 de E.A.U.), 26 de teritorii cu statut politico-juridic special (2 condominiumuri, 2 zone neutre, 7 zone demilitarizate, 10 teritorii insurgente, 4 zone de ocupație, 1 teritoriu cu statut incert) și 18 areale revendicate/disputate între state; toate aceste spații sensibile însumează 119.816 kmp. (14,9% din spațiul arabofon). Dată fiind poziția sa de răscruce de-a lungul marilor rute strategice de tranzit și miza rezervelor energetice imense de care dispune, domeniul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
politico-geografice, geopolitice și geostrategice din lumea arabă, a înregistrat o creștere progresivă pe tot parcursul epocii postbelice, accentuată în perioada post-război rece de recrudescența fenomenului terorist. Acest fapt s-a concretizat prin efectuarea unor cercetări și lucrări științifice sistematice asupra arealului arab în cadrul marilor universități și institute de profil, pendinte școlilor de geografie politică americană, britanică și franceză, cele mai bine organizate la nivel mondial, dar și cele mai interesate totodată de acest spațiu. Diversele procese, relații și fenomene din spațiul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Pe latura relațiilor comerciale statele arabe petroliere au dovedit cea mai flexibilă integrare pe piața globală, înregistrând o dinamică ascendentă a ponderii lor în comerțul mondial, în timp ce majoritatea statelor arabofone (12 state) au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
5%. Pentru statele arabe asiatice, continentul asiatic constituie principala țintă comercială, cu o pondere de 41,5%, deși ele înseamnă doar 5% din volumul comerțului regiunii Asia - Pacific. Repartiția spațială a ponderii raporturilor comerciale conturează în spațiul arab a două areale cu valențe periferice în raport cu marile spații economico-geografice din proximitate: arealul arabo-mediteraneean, în calitate de periferie sudică a U.E. și arealul arab de la Golful Persic, cu rol de periferie de aprovizionare cu hidrocarburi a marelui bloc geoeconomic estasiatic și totodată cu rol de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
comercială, cu o pondere de 41,5%, deși ele înseamnă doar 5% din volumul comerțului regiunii Asia - Pacific. Repartiția spațială a ponderii raporturilor comerciale conturează în spațiul arab a două areale cu valențe periferice în raport cu marile spații economico-geografice din proximitate: arealul arabo-mediteraneean, în calitate de periferie sudică a U.E. și arealul arab de la Golful Persic, cu rol de periferie de aprovizionare cu hidrocarburi a marelui bloc geoeconomic estasiatic și totodată cu rol de racord interblocuri în conexarea relațiilor dintre spațiul european și cel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
ele înseamnă doar 5% din volumul comerțului regiunii Asia - Pacific. Repartiția spațială a ponderii raporturilor comerciale conturează în spațiul arab a două areale cu valențe periferice în raport cu marile spații economico-geografice din proximitate: arealul arabo-mediteraneean, în calitate de periferie sudică a U.E. și arealul arab de la Golful Persic, cu rol de periferie de aprovizionare cu hidrocarburi a marelui bloc geoeconomic estasiatic și totodată cu rol de racord interblocuri în conexarea relațiilor dintre spațiul european și cel asiatic. În domeniul integrării în organismele internaționale (regionale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
profunde” mai depărtate (între Europa și Africa subsahariană sau între bazinul euromediteraneean și Asia central-sudică). Pe acest fond, spațiul arabofon este alcătuit din trei frontoane marginale - interfața euro africană (șase state), interfața euro-asiatică (două state), interfața afro-asiatică (nouă state), iar arealele mai puternic atașate la unul din continentele circumscrise sunt puține și cu totul periferice (două state în Asia și două în Africa). Componenta conflictuală, prin cele 220 de stări conflictuale înregistrate după 1945, reprezintă o coordonată primordială a peisajului geopolitic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
racord și de tranzit între spațiile european și asiatic. Restul spațiului arabofon aparține domeniului periferic, structurat pe patru componente: o periferie interioară între cele două nuclee-pivot (Libia, Tunisia, Algeria), două arii periferice de contact cu pivoții limitrofi iranian și turc (arealele Irak-Kuwait-Bahrain-Qatar și Iordania-Siria-Liban) și o periferie marginală la contactul cu Africa subsahariană (Mauritania, Sahara Occidentală, Ciad, Sudan, Eritrea, Djibouti, Somalia, Yemen). Juxtapunerea elementelor spațiale menționate atribuie spațiului arabofon valența unui “continent intermediar”. Statele arabe petroliere au sesizat în ultimii ani limitele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
structurale, rețeaua rutieră este infrastructura care echipează cel mai bine domeniul arabofon, contribuind cu peste o cincime la configurarea potențialului total, urmată de infrastructurile portuare, aeroportuare și de oleoducte, rețeaua feroviară fiind cea mai slab reprezentată. O mare parte din arealul arab este deficitar echipat cu infrastructuri de transport, cele mai bine dotate spații fiind Egipt, Irak și Algeria. Potențialul militar al domeniului arabofon individualizează o arie de putere relativ modestă, cu valențe intermediare între spațiile de putere bine conturate de la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
sub arme și cheltuieli militare de 122,5 mld. USD (4,8% din P.I.B.-ul total al regiunii și 8,3% din totalul cheltuielilor militare pe Glob), spațiul arab în general, dar în special aria peninsulei arabe, apare drept un areal supramilitarizat, atât prin prisma efectivelor umane, cât mai ales printr-o suprabugetare excesivă, element ce constituie de altfel una din trăsăturile geostrategice ale regiunii. Ilustrativ în acest sens este faptul că primele cinci state din lume sub aspectul ponderii cheltuielilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
8,6%), iar al șaselea este Israelul. În pofida acestor realități, potrivit valorii indicelui de potențial militar, Egiptul este singurul stat arab cu atribut de putere militară regională, prin prisma efectivelor și panopliei de tehnică militară numeroase de care dispune. Totodată, arealul arabofon prezintă o dualitate din acest punct de vedere, aici coexistând și state dintre cele mai slab înzestrate militar: Somalia, Djibouti, Comore, Malta, Sahara Occidentală, Teritoriile palestiniene. Orientarea spațială a strategiilor de dezvoltare și de securitate ale statelor arabe și ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
spații orientate economic spre U.E., dar militar spre Rusia (Algeria, Libia, Siria, Liban); spații orientate economic spre Asia orientală, dar militar spre S.U.A. (Arabia Saudită, E.A.U., Qatar, Bahrain);spații de intereslocal (Somalia, Sudan, Eritrea, Mauritania, Teritoriile Palestiniene, Sahara Occidentală). Prin urmare, arealul arabo-asiatic este un spațiu de convergență și partajare a intereselor economice din Asia orientală și U.E., dar de dominanță a intereselor militare americane. Africa arabofonă în schimb, este un domeniu de emergență către U.E. sub aspect economic, însă în registrul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
Credit „Adriatica” din Triest, dar și de investitori particulari din orașele Paris, Londra, Zürich, Varșovia, Haga, Bruxelles sau Genova. III. C. Agricultura. Țarina orașului - o „relicvă” a economiei de tip feudal Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, arealul climateric și geografic al județului Bacău a oferit locuitorilor condiții prielnice pentru creșterea animalelor și efectuarea muncilor agricole. Încremenită de milenii în acest ritm tradițional de viață, marea majoritate a locuitorilor județului au resimțit acut penetrația economiei de tip capitalist
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la trei luni închisoare pentru lovirea superiorului”. Ulterior, Curtea superioară de justiție militară a casat această sentință, iar Consiliul de Război din București l-a achitat pe băcăuan. Mediul citadin a fost, prin excelență, un veritabil incubator al prefacerilor, un areal predispus la volatilizarea tradițiilor familiale rustice. Din multe puncte de vedere, membrii familiilor strămutate din mediul rural în oraș au suferit schimbări comportamentale radicale, învecinate alienării. Dezrădăcinați, rupți de legătura cu Dumnezeu și mediul natural, aceștia au fost obligați să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mie îmi plac pisicile! (râde C.C.) Bine că nu m-am grăbit! "Epocile se deosebesc unele de altele în măsura în care au tins spre așa ceva, spre a așeza în centru valori spirituale, al căror pseudonim este poezia" Să rămânem un pic în arealul discuției despre poezie. Ce credeți, cine mai citește astăzi poezie? Nu cumva se ajunge la drama sub formă de cerc, a poeților care se citesc unii pe ceilalți? Am două lucruri foarte serioase să vă spun: poeții nu se citesc
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de casă" al unui editor, sau să te pronunți programatic în răspăr cu opinia cvasicomună de la bursa autorilor, numai din egocentrism ori din mania insolitării în peisaj, atunci ai murit ca evaluator estetic. În sfârșit, localismul, patima circumscrierii într-un areal limitat. Pro-vincialismul derivă adeseori din resemnare: conștient că nu poți izbândi la Centru, campezi definitiv în orașul de baștină, comentezi superlativ mediocrități, tragi cu tunul în vrăbii, te prăbușești în libații și spumegi, când și când, pamfletar la adresa capitalei și-
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
îndreptățită și o putem susține cu exemple din opera lui Slavici. Arsenalul toponimic folosit de scriitor ne ajută să înțelegem mai bine mecanismul general al atribuirii numelor în operă, câtă vreme, ca artist al cuvântului, el reușește să-și creeze arealul fictiv, nu copiind lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]