2,025 matches
-
94). De fapt, opoziția "grupului Pauker- Luca" la accelerarea colectivizării, dar și a industrializării, este specificată foarte clar în Lecții[le] în ajutorul celor care studiază istoria P.M.R., publicate în 1960 de către Editura Politică unde, culmea ipocriziei și a scurtcircuitării argumentației raționale, "fracționiștii" sunt acuzați de "arestarea și înscenarea de procese unui mare număr de țărani muncitori, provocare ce lovea în alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare" (Lecții...:1960, 621-622). Ca și cum aceștia erau responsabili și de măsurile represive pe care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
îi îngreunează situația, și așa dificilă. Studenții refuză să accepte varianta regimului conform căreia evenimentele din Ungaria sunt dirijate de către spionajul "imperialist" și puse în practică de "huligani contrarevoluționari"; bine informați, aceștia se lansează într-o tiradă vehementă împotriva patetismului argumentației oficiale, punând totodată numeroase întrebări "dușmănoase" (Someșan, Iosifescu în Rusan: 2000, 626). Natura revendicărilor studenților rămâne un subiect disputat și insuficient analizat până în ziua de astăzi. Pentru Karl Lupșiasca, unul dintre protagoniștii evenimentului, cererile studențimii timișene nu aveau ca obiect
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
partid a faptului că "ridicarea problemei retragerii trupelor sovietice din țara noastră a fost greșită" (Tudor, Cătănuș: 2001, 169). Pe cale de consecință, după Congresul al XX-lea al PCUS, Bucureștiul își renegase inițiativa avută în anul precedent, fapt care contrazice argumentația lui Maurer. Însă măsura în care ideea retragerii trupelor sovietice a aparținut părții române nu reprezintă un capitol încheiat din istoria comunismului românesc, este de părere Sergiu Verona. Mai mult, acesta afirmă că, de fapt, nu Biroul Politic al PMR
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o cifră care nu mai necesită nici un comentariu. De altfel, în tot mai multe spitale din lume, tehnica meditativă a devenit un demers complementar, în terapia unor boli, precum cancerul, SIDA etc. Derulând acest inventar, este elocventă pentru întregirea acestei argumentații, experiența dobândită de dr. D. Lukoff (1989), care utilizează meditația, cu un real succes, în terapia sindromului de stres posttraumatic, a depresiei etc. Efectele benefice ale meditației le-am testat și noi, prin câteva lucrări de licență în psihologie pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
țările nemembre, apreciază că în condițiile democrației se fac multe rapoarte. Consideră că în Ungaria și Polonia sunt condiții de pluripartitism. Într-un raport despre U.R.S.S., s-au făcut referiri la situația evreilor. Acum recunosc că au greșit. Reține argumentația părții române despre raport pe care o va prezenta președintelui Comisiei, deputatul Peter Sager. În România nu poate veni decât cu o delegație a Comisiei sau în vizită particulară. Guy Dufour, secretarul Comisiei pentru țările nemembre, apreciază că raportul este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atașat] ideii potrivit c]reia motivul real al comportamentului uman nu poate fi aflat pan] ce nu se descoper] substratul egoist al acțiunii. Utilizarea acestei explicații „realiste” pentru a susține o afirmație general] duce la formarea unui cerc vicios al argumentației. La acest punct, adepții egoismului psihologic ar putea obiectă c] orice comportament presupus altruist este în realitate unul egoist deoarece, la urma urmei, în exemplele anterioare individul a f]cut exact ceea ce a dorit s] fac] (și-a urmat voința
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susțin interzicerea avorturilor s-a mutat de la siguranța fizic] a femeii la valoarea moral] a vietii f]tului. Susțin]torii dreptului femeii de a alege avortul au r]spuns argumentelor antiavort în mai multe moduri. Voi examina trei linii de argumentație pentru punctul de vedere în favoarea alegerii: 1) avorturile ar trebui permise pentru c] interzicerea lor produce consecințe profund nedorite; 2) femeile au dreptul moral de a alege avortul; 3) f]tul nu este inc] o persoan] și deci nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este justificat]], si anume ideea potrivit c]reia principiile morale îi pot legitimă preferință, ajungându-se astfel la concluzia c], în situații de acest gen, este cel puțin acceptabil (permisibil moral) s] fie salvat] viața soției... Dar aceast] linie de argumentație implic] prea multe întreb]ri: este posibil ca unii s] fi sperat (de exemplu, soția) c] motivul s]u a fost doar faptul c] era vorba de soția sa, nu faptul c] era soția sa și c] în situații de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuiție”. De exemplu, în Reasons and Persons, Derek Parfit descrie un num]r de societ]ți cu populații diferite, cu grade diferite de bun]stare, cu scopul de a obține intuițiile noastre despre diferite politici publice. Urm]rînd (dar revizuind) argumentația lui Onora O’Neill, putem distinge patru tipuri de exemple folosite în teoretizarea moral]: literar, demonstrativ, ipotetic și imaginar. Exemplele literare sunt folosite în mod obișnuit și au anumite avantaje și dezavantaje care nu pot fi cercetate aici. (De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a blama moral ceea ce uram și ne însp]imânt], dar nu înțelegem. Ins] pentru cei care susțin ideea, un Marx care atac] morală poate fi ușor condamnat pentru „purific]ri”, pentru gulag și pentru crimele comunismului. Dar aceast] linie de argumentație se sprijin] pe o ipotez] eronat] și pe un raționament invalid. Respingerea moralei nu este echivalent] cu acceptarea a tot ceea ce morală condamn] sau cu eliminarea celor mai bune motive de dezaprobare. Putem respinge morală, reținând o perspectiv] rațional] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi determinate f]r] a fi posibil] prezicerea lor. Voi ignoră, de asemenea, viziunea sceptic] potrivit c]reia ins]și ideea unei descrieri complete a st]rii întregului univers la un moment dat este incoerent] și voi presupune, de dragul argumentației, c] o putem înțelege în mod coerent. Dac] vom considera aceast] descriere ca fiind acceptabil] din punct de vedere logic, printre elementele care compun starea universului în orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deriv] din lipsă noastr] de libertate deoarece incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament. (Pentru „nihilism” vezi și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile umane sunt determinate, atunci pentru toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberi, cât și incompatibiliști care sunt convinși c] suntem liberi și concluzioneaz], prin urmare, c] determinismul trebuie s] fie fals. Și, într-adev]r, ambele tipuri de incompatibiliști exist]. Primii sunt cunoscuți că „determiniști radicali” (din cauza intransigentei acestora în privința implicațiilor determinismului). Argumentația schițat] mai sus este una cu care numeroși determiniști radicali ar fi întru totul de acord (cf. Skinner, 1971), dar exist] și alții care s-ar opune pasului 5, adic] pretenției c] nihilismul rezult] din adev]rul determinismului. Aceștia din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] suntem liberi și c], prin urmare, determinismul este fals, sunt cunoscuți că „libertarieni” (a nu fi confundați cu libertarienii politici, care urm]resc s] maximalizeze rolul statului). Ei accept] c], dac] determinismul ar fi adev]rât - pasul 1 din argumentația de mai sus - pașii ulteriori ar urma într-adev]r. Dar, susțin ei, determinismul este fals pentru c], cel puțin în anumite situații, putem acționa liber. Cele mai comune versiuni ale libert arianismului sunt cele contracauzale (Campbell, 1957). Potrivit libertarianisului contracauzal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea necesită acea întrebare. Aplicațiile teoriei etice chestiunilor practice în partea a cincea indic] dezacorduri privind numeroase puncte particulare, dar împ]rt]șesc o ipotez] comun]: pan] și cele mai dificile probleme etice practice pot fi supuse discuției și argumentației. Potrivit cel putin unora dintre viziunile privind natură eticii, raționarea asupra acesteia nu ar fi mai profitabil] decât raționarea asupra chestiunilor de gust. Cu toate acestea ar putea cineva s] susțin] c] argumentele din capitolele aceastei secțiuni în general - nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eticii care consider] sentimentele de aprobare că bâz] a judec]ții etice. Cu toate acestea Rachels g]sește această și alte versiuni succesive mai rafinate ale subiectivismului etic nesatisf]c]toare, pentru c] nu ofer] posibilitatea suficient] pentru dezacord și argumentație rațional] privind etică. Încercarea final] a lui Rachels de a oferi o formulare adecvat] a subiectivismului este una în care sentimentele noastre individuale de aprobare sunt atat de constrânse de cerințele imparțialit]ții și ale caracterului rezonabil, încât rezultatul este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Wallerstein este preluată și amendată de Meyer (2000), ce mută accentul de pe economie ca factor structurant al ordinii globale pe dimensiunea politică, mai precis pe statul-națiune. Statul-națiune nu e doar condiționat de funcționarea sistemului economic, ci și condiționează funcționarea acestuia. Argumentația se bazează pe ideea că politicul și economicul au moduri distincte de creare a valorilor. Economia creeză valoare prin ceea ce generic numim mărfuri sau bunuri (producție, extracție, schimb, consum), pe când politicul crează valoare prin autoritate colectivă (construcție de obiective și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru realitate, spre exemplu, elementele de civilizație aduse de un colonizator pot provoca mutații majore în imaginarul local; pentru imaginar, datele de interpretare teoretică a unui fenomen, cunoscute și acceptate de comunitate, pot fi transferate către "povestea" identitară - spre exemplu, argumentația romanității noastre, oferită de scrierile catolice de prozelitism din secolul XV. Invențiile materiale alimentează realitatea, din care dispar pe alocuri anumite lucruri sau concepte în albii subterane, care pot reveni la un moment dat la suprafață, către albia-mamă. Datele noi
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
demonstrațiile ambițioase într-o manieră echilibrată, cu o tentă de profunzime dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se sprijină pe un „dosar” al receptării critice, uzitat cu discernământ. O cercetare doctă își propune să probeze inaderența lui Titu Maiorescu la febrele modernității. Evocat cu un condei de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul clișeu de „poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
1918. 5 mai 1918 Guvernul Ucrainei către Guvernul român Kiev, 5 mai 1918 (st.v.) Primind nota diplomatică a Dv. din 20 aprilie 1918 cu nr. 2527, guvernul Ucrainei se consideră obligat să vă împărtășească motivele care-l împiedică să recunoască argumentația dv., tinzând a justifica actele guvernului român în Basarabia, care au sfârșit prin a anula autonomia ei politică și declararea de către guvernul român a încorporării Basarabiei la Regatul Unit al României. Guvernul Ucrainei nu se îndoiește desigur că guvernul român
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
guvernului român în Basarabia, care au sfârșit prin a anula autonomia ei politică și declararea de către guvernul român a încorporării Basarabiei la Regatul Unit al României. Guvernul Ucrainei nu se îndoiește desigur că guvernul român este sincer convins de veridicitatea argumentației expusă în notă. Totuși guvernul Ucrainei nu poate retracta o apreciere obiectivă a principiilor de ordin general pe care se baza argumentația dv. și mai ales actele care au dus la anexarea efectivă a Basarabiei la Regatul României. Puterile responsabile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Regatul Unit al României. Guvernul Ucrainei nu se îndoiește desigur că guvernul român este sincer convins de veridicitatea argumentației expusă în notă. Totuși guvernul Ucrainei nu poate retracta o apreciere obiectivă a principiilor de ordin general pe care se baza argumentația dv. și mai ales actele care au dus la anexarea efectivă a Basarabiei la Regatul României. Puterile responsabile ale Regatului României, proclamând încorporarea Basarabiei la România, n-au fost în mod evident bine informate cu privire la următoarele împrejurări: 1.Că organul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
respectiv James Farrer (Tang și Parish, 2000, 209-272). Motivul pentru care autorii ajung să considere cazul Chinei un bun exemplu și oportunitate, În același timp, pentru analiza și evaluarea celor două teorii este unul de natură istorică, În măsura În care Își fundamentează argumentația pe traiectoria istorică pe care China a parcurs-o și pe care pare să o urmeze și În viitor dinspre o societate comunistă de tip naționalist-leninist către o economie capitalistă și o societate bazată pe valori meritocratice. Perioada analizată autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
30 (cea a bunicilor noștri), ’46-’50 (a părinților), precum și generația „ceaușeilor” (’66-’70). Numeroase studii teoretice românești au evidențiat problemele sociale generale și specifice cu care se confruntă românii, În funcție de grupa de vârstă din care fac parte. Construindu-și argumentația pe baza datelor colectate cu ocazia diferitelor anchete de teren, fiecare dintre aceste studii a reușit să surprindă, fie și parțial, aspecte legate relațiile și formele de Întrajutorare Între generațiile de români. Din păcate Însă, o anchetă intergenerațională cantitativă și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155 ; Despre îngeri, ed. cit., pp. 18-22, 50, 79. bea, interpretabil ca restaurare a puterii generative. Menționînd argumentația lui Onias, R. Muller citează numeroase texte în care libertatea este echivalată cu creșterea desăvîrșită (a unei plante, a unui om, a unei cetăți, a unui popor), cu realizarea lor neîmpiedicată de vreo constrîngere exterioară care să greveze asupra principiului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]