3,560 matches
-
provine de la noțiunea de "profil epistemologic" propusă de G. Bachelard (1884-1962). Un asemenea profil îl produce un concept, chiar cu sferă mai îngustă (cum ar fi "masa", "forța"), căci el nu se situează uniliniar într-o epistemă, ci are conotații arhaice, pe care le cunoaștem cu ajutorul unei psihanalize obiective. Durand e de părere că "nu e nici o psihanaliză "obiectivă" de efectuat de vreme ce este vorba despre subiectul uman, singularizat în cutare sau cutare cultură și pentru care trebuie luată în considerare orice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
târziu îi indică trei trăsături: 1) violența de discurs; 2) disimularea; 3) ocolul prin explicarea cauzelor. Aceste trăsături decurg din deficiențele care produc diverse crize în societatea timpului său și care impun schimbarea prin reforme. Tradiția este determinantă în societățile arhaice cu structură de clasă și îmbracă fie formele imaginilor tradiționale asupra lumii, fie cea de etică de stat în "societățile tradiționale", care urmează după cele dintâi. Tradiția este criticată "științific" de ideologiile burgheze universaliste, care apar cam odată cu capitalismul liberal
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sale din anii 1935 și 1939 asupra triburilor Caduveo, Bororo, Nambikwara, Tupi-kawahib din Brazilia, precum și cercetări etnografice mai recente care descriu diverse ritualuri șamanice. Toate acestea, focalizate de aceeași idee majoră a interacțiunilor societăților noi cu cele vechi, a culturilor arhaice cu cele moderne, a oamenilor vii de astăzi cu cei ce nu mai sunt fizic, dar trăiesc prin moștenirile lăsate pentru a fi reînvățate și prețuite, deoarece îi pot ajuta pe oameni să iasă din diferite situații critice create de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai ales de sărăcire prin șomaj, pensionări anticipate, boli și suferințe morale. Falimentările și demolările, delapidările și acumulările fabuloase de tot felul de bunuri se justifică de către alții prin "mâna invizibilă a pieței" și alte forțe superstițioase ale unui capitalism arhaic. Oricât de aspră a fost vechea cenzură, s-au tipărit și unele cărți scrise de pe poziții diferite de liniile oficiale. Exemplificăm prin cartea lui Hazard (3a). Reeditată și completată în anii din urmă cu alte lucrări pe aceeași temă a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a cunoscut și cunoaște încă o autentică renaștere religioasă, în primul rând o reactualizare viguroasă a catolicismului și dogmele pozitivismului sunt astăzi desuete; iar pe de altă parte, Asia a reintrat de curând în istorie, și alte nenumărate popoare, culturalicește arhaice, sunt și ele pe cale de a interveni în istorie. Asta înseamnă că un dialog de la egal la egal va începe în curând între cultura europeană și celelalte culturi exotice și arhaice". (2a, pp. 145-146) Mai putem reține și opinia aceluiași
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de curând în istorie, și alte nenumărate popoare, culturalicește arhaice, sunt și ele pe cale de a interveni în istorie. Asta înseamnă că un dialog de la egal la egal va începe în curând între cultura europeană și celelalte culturi exotice și arhaice". (2a, pp. 145-146) Mai putem reține și opinia aceluiași autor că, dintre culturile europene, cultura românească este mai aptă decât cele occidentale să întrețină dialogul cu spiritualitățile non-europene. În primul rând, fiindcă ea a fost și rămâne strâns legată de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
consumator de artă. În al doilea rând, tendința de a „expune“ colecțiile, de a le da un caracter public. Fuchs își întrebuințează întreaga colecție de stampe sau caricaturi în cărțile pe care le scrie, cu precizarea strictă a unor reguli arhaice ale copyrightului. Aceste comori sunt publicate, iau circuitul culturii de masă. Lui Fuchs nu-i plac muzeele, întrucât acestea, supuse unor rațiuni economice sau legate de spațiu, expun cu precădere capodopere și oferă, astfel, imagini trunchiate ale trecutului. În plus
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a experienței este intrinsec legată. Din perspectiva mizei principale a acestor rânduri, anume conceptul de „experiență urbană“, textul despre Leskov are mai degrabă o valoare „arheologică“. El descrie premisele unei distanțări, ale unei modificări a percepției care, în urma dispariției gestului arhaic de a povesti, fac să survină personajele paradigmatice ale metropolei. Figura povestitorului este asimilată de Benjamin celei a meșteșugarului. Ambii realizează o continuitate între esența lu crului și propria lor activitate. Înainte de a istorisi, povestitorul relatează circumstanțele în care el
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
triplă lectură, iar experiența urbană își găsește astfel, în Copilărie berlineză..., o ilustrare privilegiată. Figura copilului, aflat în descoperirea lumii orașului, întreține o relație specială cu celelalte figuri urbane, precum flaneurul, peticarul (Lumpensammler-ul) sau colecționarul: dacă, în cazul celui dintâi, arhaica funcție mimetică devine o modalitate de recunoaștere și lectură a similitudinilor, a „colportării“ urmelor materiale ale lucrurilor, străzilor, oamenilor, în cazul celorlalți colportajul cunoaște la rândul său o transformare, fiind asimilat unei experiențe a lumii istorice. Fără a fi vorba
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ceptul de „experiență“ pe care îl construiește Benjamin este, prin actele sale (deconstrucție, colportaj, re memorare), o secularizare“ mul tiplă și succesivă a acestei experiențe ma gice; privirea copilului, apoi a flaneurului sau a istoricului sunt episoade succesive ale poveștii arhaice a similarității și a cos mo sului mimetic. Măștile copilăriei, purtate pe scena orașului locuit de spirite, își găsesc corespondentul în „empatia“ fla neu rului preocupat de schițarea fizionomiilor urbane. Onto logiei slabe a „Berlinului demonic“ îi corespunde, la fel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestui senzualism și prin felul în care succesul ei la Paris a diseminat în epocă, pictorul refăcând fragmente, ca apoi să renunțe complet la rețeta de succes, focalizându-se pe arta portretului. G.D. Mirea este elogiat pentru pictarea în "stil arhaic bizantin" a Catedralei Ortodoxe de la Constanța, prilej pentru critic să-l disocieze de varianta degradată, barbară, decadentă a acestui stil. Contextul critic-discuțional îl include, abuziv, ce-i drept, pe pictor în zona decadenței, iar trimiterile (chiar dacă nu-și găsesc suportul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viziunea serenă, echilibrată, raționalistă, a artei clasice, pentru care opera goetheeană constituia o summa. "Totuși, în timp ce Grecia lui Goethe era "un teritoriu civilizat în măsură să-l reflecte pe Sofocle", opera lui Böcklin tinde să reflecte spiritul grec al perioadei arhaice"68. Într-adevăr, perspectiva goetheeană care împrumută dezideratele Aufklärung-ului transpare într-o reevalaure a tragediei antice în interpretarea pe care o dă unui personaj tragic precum Ifigenia, în piesa sa Ifigenia în Taurida, caracteristică pentru perioada petrecută la Weimer, între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fatale decadente, temă decelabilă în picturi precum Astarte Syriaca (1877), Venus Verticordia (1864-1868) sau Mnemosyne (1881). Inserția unei feminități virtual punitive, augumentate de mizanscenele imaginare al unui spațiu arhaicizat, contravine, în opinia lui Rapetti, esteticii ruskiniene. "Spațiul ireal, saturat, deliberat arhaic, construcția sculpturală a figurilor lui la limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la antipodul preceptelor lui Ruskin"89. Descrierea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Constanța. Aprecierea cu privire la abordarea stilului bizantin este dublată de sublinierea rafinamentului acestei arte disociată precaut, în spirit igienist, de "decadența" ei. "D-l Mirea este și cel dintâi dintre pictorii noștri din generațiunea prezentă care a încercat să adopte stilul arhaic byzantin la starea de progres artistic în care ne găsim. Catedrala de la Constanța este o dovadă că se poate înfrăți partea nobilă a stilului byzantin cu cunoștiințele dobândite în școlile clasice. Ansamblul decorațiunei byzantine a catedralei de la Constanța reamintește epoca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al transpunerii universului țărănesc în idilă. Păstorii săi au ceva din grația longilin-feminină a figurilor prerafaelite, așa cum țărăncile sale zâmbitoare sau meditative au o frumusețe care o evocă pe cea a personajului de basm, Ileana Cosânzeana. Idilizarea personajelor unei lumi arhaice cu legendele, basmele, baladele, obiceiurile care-i configurează cultura dobândește sensul unei estetizări, astfel încât Alexandru Bogdan- Pitești descoperea un element de continuitate la Luchian, tocmai prin idilă. În Ileana, nr. 3-4, între Hors textes regăsim o Idilă de Luchian, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întreg context, arhaicitatea sa răspunde unui rafinament îndreptat către spiritualizarea figurilor umane și concentrarea în ea a unui sens transcendent cum se întâmplă în cazul icoanelor, sau în termenii Serafinei Brukner "[...] profunzimea de gândire caracteristică acestui stil și puritatea aproape arhaică a liniei, evocând imaginea picturală a primitivilor"461. La aceasta se adaugă influența artei hinduso-egiptene, precum și cea a picturii lui Gauguin, care la rândul său sintetizase elementele mai multor stiluri, fapt care conduce la o nouă definiție decorativă în arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romantic sau ca tribut adus modei. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck pot fi de oriunde, pictorița încearcă să creeze adesea pentru ele un cadru exotic, pictura sa are legătură cu o căutare a originilor, a surselor unei vitalități misterioase, a unei frumuseți arhaice care rezidă în mudrele sau hieroglifele propriei lor gesticulații 521. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck sunt purtătoarele unui limbaj magic, al semnelor surprinse în atitudini rituale de idoli păgâni, care suscită întrebări fundamentele, precum cele care dau titlul enigmatic capodoperei lui Gauguin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându-se ca un imn închinat permanenței feminine"524. Léon Thévenin sesizează într-o serie de picturi decorative și influența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
uriași, arborii alcătuiesc un fel de portal, iar florile și vegetația de la picioarele sale sunt dispuse simetric. Asocierea cu elementul vegetal ilustrează un fel de panteism în perfect acord cu pansimbolismul acestor naturi eliberate de convenții, care revelă un fond arhaic și trimit către arhetipuri. În acest sens se referă Cecilia Cuțescu-Storck la tabloul său, Familie de primitivi: În acesta din urmă, am evocat o atmosferă exotică în care ființele umane și-ar trăi viața lor liberă, naturală, în peisagiu, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încarcă pe loc cu întregul lest de culpabilitate. Tânărul devine peste noapte bătrân. Metamorfoza are loc prin intermediul acestei intercesoare stranii, emblemă a decadenței, evreica Salomeea, un avatar nu doar al frumoasei fiice a Herodiadei, dar și al punitivelor divinități feminoide arhaice, precum Astarte. În cartea pe care Petre Oprea i-o dedică lui Alexandru Bogdan-Pitești se face referire și la o anecdotă piperată, ca majoritatea celor care-l au ca obiect pe celebrul Mecena. Adrian Maniu era îndrăgostit de una dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Popescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 15. 222 Tzigara-Samurcaș, Arta în România, Editura Minerva, 1909, București, p. 210. 223 V.I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului, propune o formă particulară de istorism axată pe structuri inițiatice arhaice. 224 Paul Constantinescu, Ștefan Popescu, Meridiane, București, 1972, p. 12. 225 Ibidem, p. 13. 226 I. Teodorescu, "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu", în Adevărul, Anul XIV nr. 4426, joi 22 noiembrie 1901, p. 1. 227 Ibidem, p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atestă că mitologia și practicile rituale sunt o sinteză integratoare a celor două straturi dac și roman, cu zestre și influențe mitice, urmând ca mai târziu, odată cu Încreștinarea populației de pe aceste meleaguri, să se facă remarcate și În creștinism influențele arhaice păgâne, care au rezistat. Ne propunem ca În paginile care urmează să prezentăm elemente de practici și ritualuri, pornind chiar de la strămoșii getodaci, la care se află originile unor practici rituale, conștienți fiind că de fapt am putea să coborâm
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
marilor civilizații ale Orientului antic apropiat și ale Mediteranei. Nu putem spune totuși că tradițiile populare românești de astăzi ar fi contemporane cu concepțiile religioase ale getodacilor. S-ar putea ca un obicei agrar din zilele noastre să fie mai arhaic decât cultul lui Zamolxis. Tradițiile populare românești sunt prea puțin cunoscute, În ciuda eforturilor făcute de cercetători. Magia, În Înțelesul ei propriu, presupune niște practici și procedee prin care se crede că pot fi invocate anumite forțe supranaturale, demoni sau daimoni
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de asemenea, tânărul era Îmbrăcat ritual În pielea lupului pentru a semnifica preschimbarea În lup. Se realizează o interesantă substituție În care fiara ia locul omului, În timp ce acesta nu mai are nimic omenesc. Însemnul războinicilor era măciuca, armă a luptei arhaice, specifică În „jocurile tinerilor” (Călușarii, care subzistă mereu În amintirea confreriilor inițiatice. Un alt obiect important era stindardul, „un corp de balaur cu cap de lup. Totul era alcătuit din aramă, de unde și supranumele de lupii de aramă ai dacilor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
care le trăgeau pe cap și mormăiau fioroși ca niște carnasieri, putem să intuim teroarea pe care o exercita acest corp de elită al armatei dace, temut de altfel pentru vitejia și cruzimea sa.” Ca o rămășiță a riturilor inițiatice arhaice, În perioada dintre Crăciun și Bobotează există Încă ceremonii În care se poartă diferite măști: lupi, urși, capre. Eliade consideră că nașterea poporului român s-a realizat sub Însemnul zeului-lup dac și al lupoaicei mitice a lui Romulus și Remus
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]