13,008 matches
-
de explorare arheologică. La scurt timp după aceasta, în 1910, o altă personalitate în domeniul cercetării arheologice românești, Vasile Pârvan (1882-1927), își începe seria de săpături la Ulmetum și apoi la Histria, ambele fiind continuate până la moartea sa prematură. Cercetările arheologice au continuat și în perioada interbelică. Pentru zona Sciției Minor îi amintim, printre alții, pe Scarlat Lambrino (1891-1964), continuatorul lucrărilor inițiate de V. Pârvan la Histria (jud. Constanța), Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971), care începe și conduce cercetările la Callatis (azi, Mangalia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
jud. Tulcea). După cum se poate lesne constata, în decursul a peste cinci decenii, dezvoltarea arheologiei românești și a studiilor sale în sfera istoriei antice naționale a făcut un progres fără precedent. Pe teritoriul Sciției Minor, munca de cercetare și săpăturile arheologice, dar și publicarea rezultatelor, se situează pe aceleași coordonate majore de extindere, de o mare amploare și diversitate tematică. Astfel, la Histria, Tomis, Callatis, Argamum, s-au continuat ori reluat - cu diferite intensități de timp și cercetare - săpăturile în straturile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum, Halmyris, Axiopolis, Histria, Tropaeum Traiani etc. au fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin publicarea monografiilor unor situri arheologice (Dinogeția, Histria, Tropaeum Traiani, Fântânele) ori a unor sinteze istorice etc. Capitolul II Cercetări în necropolele din Sciția Minor Cercetările din siturile arheologice dobrogene au evidențiat existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin publicarea monografiilor unor situri arheologice (Dinogeția, Histria, Tropaeum Traiani, Fântânele) ori a unor sinteze istorice etc. Capitolul II Cercetări în necropolele din Sciția Minor Cercetările din siturile arheologice dobrogene au evidențiat existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis) ori de pe limesul dunărean de la Beroe (azi Piatra-Frecăței, jud. Constanța). Despre altele avem doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis) ori de pe limesul dunărean de la Beroe (azi Piatra-Frecăței, jud. Constanța). Despre altele avem doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare ori simple sondaje arheologice. Cea mai bine cunoscută este necropola de la Callatis care, cercetată sistematic, a beneficiat și de o monografie arheologică detaliată. Unele morminte sunt considerate creștine, grație materialului arheologic; în alte cazuri, credința defuncților este văzută astfel datorită orientării V-E a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de la Beroe (azi Piatra-Frecăței, jud. Constanța). Despre altele avem doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare ori simple sondaje arheologice. Cea mai bine cunoscută este necropola de la Callatis care, cercetată sistematic, a beneficiat și de o monografie arheologică detaliată. Unele morminte sunt considerate creștine, grație materialului arheologic; în alte cazuri, credința defuncților este văzută astfel datorită orientării V-E a scheletelor și a lipsei inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare ori simple sondaje arheologice. Cea mai bine cunoscută este necropola de la Callatis care, cercetată sistematic, a beneficiat și de o monografie arheologică detaliată. Unele morminte sunt considerate creștine, grație materialului arheologic; în alte cazuri, credința defuncților este văzută astfel datorită orientării V-E a scheletelor și a lipsei inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropola de la Callatis care, cercetată sistematic, a beneficiat și de o monografie arheologică detaliată. Unele morminte sunt considerate creștine, grație materialului arheologic; în alte cazuri, credința defuncților este văzută astfel datorită orientării V-E a scheletelor și a lipsei inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
materialului arheologic; în alte cazuri, credința defuncților este văzută astfel datorită orientării V-E a scheletelor și a lipsei inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de salvare efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul dunărean de la Axiopolis (azi Cernavodă, jud. Constanța), dau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Chr.), din afara sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte fortificații romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea celor de la Histria, Adamclisi sau Dinogeția, descoperirea ruinelor celor trei bazilici creștine - două din secolul VI și o alta din secolul V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Dinogeția, descoperirea ruinelor celor trei bazilici creștine - două din secolul VI și o alta din secolul V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină care, cu siguranță, a avut cel puțin o necropolă. În 1965 cercetările arheologice au fost reluate de Maria Coja, care, urmărind obținerea unor date mai clare privind topografia, stratigrafia și formele de ocupare a sitului, a adoptat ca metoda de investigație sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența ruinelor celei de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne ca cercetările ulterioare să aducă noi lumini în această chestiune, încă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne ca cercetările ulterioare să aducă noi lumini în această chestiune, încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au dus la degajarea din fața intrării, de pe latura septentrională a sitului, a unei bazilici cimiteriale cu o singură navată și absidă rotundă (diametru 2,20 m) și a unei capele funerare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sud (atașat bazilicii cimiteriale), este o capelă funerară (4 m x 2 m) ce a aparținut probabil comitelui federat Gibastes și fiicei sale Anthusa, potrivit textului lespedei funerare: +Aici odihnește Anthusa, de neam mare, fiică a ilustrului comite Gibastes. Săpăturile arheologice începute de Grigore Tocilescu și P. Polonic, inclusiv la a doua bazilică, în 1899, deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă. Descoperirea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la capete. Este vorba de un mormânt (cavou de familie) creștin. Analiza semnelor descriptive (epigrafic sau pictural), a poziției scheletelor (V-E) cât și a inventarului, determină datarea monumentului în secolele VI-VII. 3. Beroe (Piatra Frecăței, jud. Tulcea) Situl arheologic Beroe, aflat pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov (jud. Tulcea), se compune din omonima cetate romană târzie, așezarea civilă întemeiată în secolul II p.Chr., necropola (peste 1500 morminte din secolele IV-VII p.Chr.) și o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din secolele IX-XII. Descoperirea unei bazilici creștine, cu criptă, în acest sit arheologic, a fost completată și de prezența unor obiecte specifice aceleiași religii monoteiste în mormintele din epoca romano-bizantină (cruciulițe de bronz în M236d și M237b, cercel cu cruce în M238d) etc. toate acestea constituind doar câteva din mulțimea de indicii referitoare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dintr-un pieptene dublu însoțit de o monedă bizantină din vremea împăratului Iustinian (527-565). Mormintele de secol IV aduc elemente noi despre lumea romană târzie din Sciția Minor, întrucât cele non romane se găsesc în interiorul necropolei. La Beroe este documentat arheologic, pentru prima dată în Dobrogea, prezența unui orizont strâns legat de cultura Sântana-Cerneahov. Mormintele de secol V scad simțitor față de cele din secolul precedent; descoperirea materialului ceramic și a bazilicii cimiteriale, în sectorul C al necropolei (pentru deservirea acesteia), datată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
analiza sistemului constructiv pentru secolul VI, ne înclină să credem în posibilitatea prezenței de morminte și pentru secolul VI și în speranța unor cercetări ulterioare, capabile să facă lumină în acest caz. 4. Callatis (Mangalia, jud. Constanța) Efectuarea unor cercetări arheologice vizând istoria vechiului oraș Callatis a dus la o serie de descoperiri întâmplătoare (prilejuite de numeroasele lucrări edilitare și de modernizare a Mangaliei). Tot acum și aici, rezultatele intervențiilor repetate de salvare și al săpăturilor organizate au scos la lumină
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Callatis a dus la o serie de descoperiri întâmplătoare (prilejuite de numeroasele lucrări edilitare și de modernizare a Mangaliei). Tot acum și aici, rezultatele intervențiilor repetate de salvare și al săpăturilor organizate au scos la lumină o varietate de descoperiri arheologice, numismatice și epigrafice, corespunzătoare diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
lucrări edilitare și de modernizare a Mangaliei). Tot acum și aici, rezultatele intervențiilor repetate de salvare și al săpăturilor organizate au scos la lumină o varietate de descoperiri arheologice, numismatice și epigrafice, corespunzătoare diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul perioadei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și al săpăturilor organizate au scos la lumină o varietate de descoperiri arheologice, numismatice și epigrafice, corespunzătoare diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul perioadei interbelice. Ample săpături (în marea lor majoritate, de salvare) s-au efectuat și în afara cetății, îndeosebi
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
16 morminte și rezultatele investigațiilor au format obiectul unui studiu separat. Cimitirul de la Mangalia acestei perioade a fost, unul dintre cele mai remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
este înscris numele episcopului local Stephanus (secolul VI), primul episcop atestat într-un alt oraș al provinciei Sciția Minor, Tomis; 3) un fragment de arhitravă, care avea înscris numele împăratului bizantin Iustinian (527-565), iubitor de construcții (gr. filoktistos). Alte săpături arheologice nesistematice au descoperit ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), situate pe latura de nord a zidului de incintă al orașului Calattis. În anii următori, seria descoperirilor întâmplătoare continuă să se repete aproape cu regularitate. Aceste descoperiri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]