3,682 matches
-
cf. Împotriva deznădejdii, Humanitas, București, 1992, pp. 190-194, Eliade discută mai ales valoarea poetică a operei sale. Între 1920 și 1922, Al. Busuioceanu a urmat, la Viena, cursurile de istoria artei medievale și paleocreștine ale lui Josef Strzygowski, cursurile de arheologie și istorie a artei antice ale lui M. Reisch și Em. Löwy. În 1925, sub conducerea lui Vasile Pârvan, și-a susținut teza de doctorat cu tema „Un ciclu de fresce din secolul al XI-lea: San Urbano alla Caffarela
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
general, nu se poate să nu admirăm siguranța anumitor intuiții ale lui Wikander privind iranismul dinspre hotarele indiene, într-o epocă când nu se cunoștea decât incomplet imagistica religioasă a monedelor kushane, foarte puțin literatura sogdiană, și aproape nimic despre arheologia bactriană și sogdiană. Rolul eminent pe care marele zeu Vayu continuă să-l joace cu mult timp înainte, în epoca istorică, teză puternic contestată, expusă în cartea sa eponimă, a fost confirmat mai târziu într-un articol al lui Helmut
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
adânc În trecut, până În preistorie). Evoluție stimulată de marile ideologii ale ultimelor secole: democrația și naționalismul, În sensul cărora masele autohtone contează mai mult decât elita cuceritoare, iar teritoriul național actual se proiectează În trecutul Îndepărtat. Și progresele Înregistrate de arheologie susțineau această nouă abordare. Arheologul clasic se interesa de operele de artă, de monumentele marilor civilizații. Pentru el, Dacia nu se putea compara cu Grecia sau cu Roma. Arheologul modern este interesat de orice urmă de viață, oricât de modestă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care a construit podul peste Dunăre, pe care au trecut legiunile romane. Fără a-i anula pe daci, simbolurile romane sunt evident dominante. Dacă dorim un echilibru perfect, Îl vom Întâlni la Vasile Pârvan (1882-1927), Întemeietorul școlii românești moderne de arheologie, În marea sa lucrare Getica (1926), precum și În cartea publicată În engleză Dacia. An Outline of the Early Civilizations of the Carpatho-Danubian Countries, cuprinzând câteva conferințe ținute la Cambridge (1928). Pârvan vede În Dacia un mare regat, cu o bază
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe la anul 900, În momentul venirii ungurilor; dar textul este mult posterior faptelor relatate, adversarii continuității românești neacordându-i nici un credit În această privință, În timp ce istoricii români, firește, Îl consideră o sursă prețioasă și demnă de Încredere). Cu privire la anumite aspecte, arheologia s-a dovedit capabilă de a suplini lipsa izvoarelor scrise. Știm astăzi că teritoriul Daciei a continuat să fie dens populat; putem reconstitui modul de viață al celor care au trăit aici. Din păcate, materialul arheologic nu vorbește; el nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
e În amonte de Dolhasca și nu la vărsarea Șomuzului Mare În Siret. Șomuzul Mocirlos e Șomuzul Mic, ce uda satele Hreațca și Valea Glodului. M-am adresat Redacției revistei și am fost Îndrumat să cer lămuriri de la Institutul de arheologie și istorie „A.D. Xenopol”. Am făcut-o, dar precizarea Întârzie să sosească. Încolo - sunt Înconjurat de singurătate (copiii mi-s la Dolhasca - unul, la Câmpulung celălalt), amintiri și Întrebări foarte strâns legate Între ele. Cu ele mă voi lupta cât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai din urmă sau și-ar avea alte explicații. Eu v-am scris vouă povestea mai pe larg să știți În legătură cu ce aspect doresc doar niște trimiteri bibliografice pt. materiale arheologice. Nu am urmărit de la Început În literatura de specialitate (arheologie) acest aspect și acum nu mai am vreme să reiau totul. Or, specialiștii arheologi de la Suceava trebuie să cunoască această chestiune și aș ruga să notați doar unde găsesc referiri la locuința veche cu plan circular. Poate În zona aceea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
da de ceva autentic și a se îmbiba cu parfumul secolului I neamestecat, nediluat. În ajun, am asistat într-o sală carolingiană de la Augusta Victoria la expunerea unui universitar german a cărui comunicare se intitula: "Ce are a ne spune arheologia despre creștinismul primitiv?" Răspuns: aproape nimic. De unde și tonul general soporific al conferinței. Ca să nu mai vorbim de urnele funerare cu rozasă, oportun gravate cu inscripția "Iacob fratele lui Iosua fiul lui Iosif": opera unor falsificatori. Idem despre "adevăratul mormânt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
arheolog dă peste vreun lot de monede de aur sau de argint nu-i mai rămâne decât un singur lucru de făcut: s-o ia la sănătoasa. E în joc chiar viața lui." Mai adaugă, fără o plăcere deosebită, că arheologia e o știință occidentală care a făcut emuli în Orient, dar prin osmoză. Curiozitatea față de celălalt și față de trecut acest dublu exotism propriu culturii noastre este privită de musulmanul pios aproape ca o tulburare a personalității. Crezând într-o revelație
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în acel loc. Fiind întotdeauna clar că anterioritate în trecut înseamnă suveranitate în prezent. Acest scurt-circuit exploziv între cronologie și drept internațional (care ar obliga multe populații din lume să se mute) explică de ce, mai mult ca în alte părți, arheologia miroase aici a praf de pușcă. S-ar putea cel puțin imagina un acord între părți asupra acestui adevăr: știința poate aștepta. Există subiecte ce nu trebuie adâncite. Este, până la urmă, și ceea ce s-a convenit asupra esplanadei înseși, unde
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și bibliotecar la Fundația "Ferdinand" (1909-1930); membru onorific al Academiei Române (1948); 73. Nicolae Beldiceanu, (1844-1896) poet, a fost subprefect al Ținutului Suceava, comisar de poliție, profesor de limba română și latină la Fălticeni, Iași, Botoșani; autodidact, cu preocupări de epigrafie, arheologie, numismatică, membru fondator al Societății Științifice și Literare din Iași; 74. Emil G. Racoviță, (1868-1947), savant; licențiat în drept (1889) și în științe naturale (1891) la Sorbonna; doctor în științe la Paris (1896); în 1897-1899 participă la expediția de explorare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care se bucură de ziduri groase de susținere a tribunelor și formează galerii impozante de intrare în interiorul arenei. În imediata apropiere, se află Muzeul Taurin. Peru este o țară cu o istorie de mai multe mii de ani, nescrisă, unde arheologia are mult de lucru pentru a pune în valoare imensa informație ce se poate extrage din mărturiile rămase din cultura incașă și poate chiar preincașă. Dar chiar dacă ne-am limita numai la ultimele cinci secole, tot am avea o mulțime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
spațiul Hușilor, reprezentativă pentru secolele III-X este prezența culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, dovedită de ceramica specifică descoperită aici. Materialul arheologic a fost colectat cu ocazia cercetărilor de suprafață efectuate în comunele Tătărăni, Arsura, Vetrișoaia, Albița, Curteni și Moșna. Secția de arheologie și istorie veche a Muzeului de Istorie din Huși păstrează în prețioasele sale colecții, și două fibule de bronz și fragmente ceramice, datând din secolele VI-VII. În zona Huși au fost identificate mai multe așezări din secolele VI-X
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru a fi buni plugari și buni cetățeni”. Interes deosebit și prețuire a manifestat domnitorul față de literatură și slujitorii ei. A avut legături strânse cu literații vremii: Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu și alții. Deopotrivă l-a interesat știința: cartografia și arheologia. Prin decret s-a înființat Muzeul Național de Antichități din București, instituție sub auspiciile căreia se vor face pe viitor săpăturile arheologice din România. A fost înlăturat de la domnie în mod brutal, în noaptea de 10-11 februarie 1866, ca urmare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai bine reprezentați în cadrul utilizatorilor noi înscriși sunt cititorii cu vârsta între 15-25 ani și cea sub 14 ani, însumând împreună 70% din totalul cititorilor noi înscriși. Muzeul Municipal Huși este un muzeu de tip mixt și deține colecții de arheologie, etnografie, istorie și artă locală. Sediul Muzeului este în clădirea cunoscută sub denumirea de Casa Adam Mitache, clădire construită în anul 1880, inclusă în lista monumentelor istorice. În prezent, clădirea este nefuncțională, datorită degradării (atacului ciupercii merulius lacrymans și a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
turci la aproape 10 metri adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei”. Tata mi-a făcut un fel de corespondență cu „catacombele Parisului,” ori ale Romei, Varșoviei, Berlinului. Sute de ani s-au bătut romanii, turcii și rușii ca să cucerească frumoasa cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
doamna profesoară ni-l prezintă în forma unor amintiri de suflet, dar lasă deschisă poarta sufletului domniei sale și pentru debutul unor copii talentați. Pentru doamna profesoară Mariana Coteț Botezatu, scrisul reprezintă un proces de cunoaștere și autocunoaștere, un gen de „arheologie” a propriului tău trecut. Sunt multe aspecte din existența doamnei profesoare pe care evident le descoperim acum, însă un lucru îmi certifică ceea ce știam, intuiam și apreciam în egală măsură!
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
foarte cunoscută În nord și că majoritatea nord-americanilor care vizitează Peru vin aici. (De obicei, zboară pînă În Lima, fac turul orașului Cuzco, viziteză ruinele și apoi se Întorc direct acasă, considerînd că nimic altceva nu merită văzut.) Muzeul de arheologie din Cuzco este destul de sărac. CÎnd autoritățile și-au deschis ochii și și-au dat seama că imensele comori era scoase din țară prin contrabandă, era deja prea tîrziu. VÎnători de comori, turiști, arheologi străini, absolut oricine era interesat cît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Încă mai așteaptă vărsarea de sînge a unei revoluții cu adevărat eliberatoare. Dar există un colț al orașului regal foarte drag nouă și am mers acolo de multe ori pentru a retrăi amintirile din Machu Picchu; acesta este Muzeul de Arheologie și Antropologie. Don Julio Tello a fost Întemeietorul lui, un om de știință indian pursînge. Conține colecții extrem de valoroase, ce sintetizează culturi Întregi. Lima este destul de diferită de Córdoba, Însă are același aspect de oraș colonial sau, mai degrabă, provincial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
un pic de mîncare, apoi am bătut În retragere, Înapoi la Lima. Am mîncat din nou acasă la doctorul Pesce, care ne-a povestit despre experiențele sale cu diverse tipuri de lepră. De dimineață ne-am dus la Muzeul de Arheologie și Antropologie. Incredibil, dar din cauza lipsei de timp nu am putut vedea totul. Întreaga după-amiază ne-am dedicat-o familiarizării cu spitalul de leproși∗, avîndu-l ca ghid pe doctorul Molina, care, pe lîngă faptul că este un foarte bun doctor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o facem deja de două zile, dar camionul care trebuia să ne ia Încă nu plecase. Multele părți din care este compusă călătoria noastră merg bine. În ceea ce privește Îmbogățirea cunoștinelor, vizităm muzee și biblioteci. Însă singurul care contează este Muzeul de Arheologie și Antropologie, Înființat de doctorul Tello. În ceea ce privește aspectul științific, reprezentat de preocuparea noastră pentru lepră, l-am cunoscut pe doctorul Pesce; ceilalți sînt doar discipolii săi și mai au mult pînă să producă ceva care să merite osteneala. Pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
din urmă scăpase neatins de furia electorală. Văzută de departe, imaginea are gustul unei tragicomedii balcanice: veselă la început, amar în final, derizorie per total. 1 Decembrie 2004 Sărbătoare națională! Astăzi am avut parte de o adevărată călătorie în timp, arheologie universitară și experiență pedagogică de neuitat. Într-o cameră mare din subsolul Universității Laval se găsește un fel de "anticariat-depozit" de carte: volume uzate sau pe care nu le mai vrea nimeni (de exemplu, kilometri întregi de dicționare grec-francez sau
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
alții. A participat, din solidaritate cu clasa, la „grevă” de la limba română, deși se împacă bine cu limba și literatura română După terminarea liceului, în anul 1952, a susținut examenul de admitere la Universitatea din București, Facultatea de Istorie - secția Arheologie, pe care absolvit-o cu Examen de Stat, în sesiunea iunie 1956, fiind coleg de facultate cu Pricopiuc Varuca, de la Liceul „Elisabeta Doamna”. Studiile superioare de la Universitatea din București și practicile făcute pe diferite șantiere ale unor obiective istorice, îndrumat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
Doamna”. Studiile superioare de la Universitatea din București și practicile făcute pe diferite șantiere ale unor obiective istorice, îndrumat de personalități de seamă, au fost un bun prilej pentru formarea viitorului arheolog. Imediat după absolvire a fost angajat la Institutul de Arheologie București. A lucrat ca arheolog - cercetător, mai întâi la Șantierul arheologic de la Histria, unde s-au făcut unele descoperiri importante, printre care și marea necropola tumulara, la care a participat direct și Valceanu Dumitru. Descoperirile, din săpăturile arheologice de la Histria
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]