2,000 matches
-
deschis al mării Negre (golful Argamon). Cetatea a fost localizată pentru prima dată de istoricul Vasile Pârvan în anul 1916. Situl arheologic se întinde pe circa două hectare și jumătate. Se identifică prin prezența unor ruine și a câtorva elemente arhitectonice: o poartă, zidul de apărare, câteva străzi, basilici paleocreștine și valuri de pământ. Cea mai mare parte din cetate se afla încă sub pământ, necercetată, dar nu rareori săpată superficial de turiști și localnici, situl arheologic având o suprafață totală
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
patrimoniul unor mari muzee din lumea întreagă și în colecții particulare de renume. În Germania, evoluția artistului este însoțită de o permanentă căutare de noi forme și formule de exprimare pe pânză, carton și hârtie. Peisajele sale - ruine sau interpretări arhitectonice, deșerturi sahariene sau structuri alpine - sunt nu numai complet ”de-populate”, ci de-a dreptul ”dezumanizate”. O bizară înstrăinare se degajă din stânci găunoase, văgăuni sinistre sau masive suprafețe de lavă erodată. "Cu opera intinsa pe mai bine de cinci
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
răsărit. Până în iunie 1967 a existat aici un sat sirian, întemeiat la începutul secolului al XX-lea și abandonat în urma cuceririi lui de către israelieni în Războiul de Șase Zile. Câteva din casele sătenilor au inclus în ziduri elemente decorative și arhitectonice din sinagoga antică. Posibil ca în acest loc să fi existat în vechime o localitate romană, ai cărei locuitori politeiști să fi venerat izvorul din apropiere. Primii evrei s-ar fi stabilit aici în secolul I. î.H. După unele
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
a început. Situația s-a schimbat în anul 2002, odată cu venirea președintelui Lech Kaczyński, care a promis că muzeul va fi inaugurat odată cu împlinirea a 60 de ani de la înăbușirea insurecției, promisiune pe care și-a ținut-o. Pentru concepția arhitectonică, s-a ținut un concurs, care a fost câștigat de arhitectul Wojciech Obtułowicz. Lucrările au început în aprilie 2004, în următoarele trei luni muncindu-se 24 de ore din 24, în trei schimburi. Muzeului Insurecției din Varșovia are trei etaje
Muzeul Insurecției din Varșovia () [Corola-website/Science/328120_a_329449]
-
regat, printre ele aflându-se Esztergom și Székesfehérvár. Ungaria este plasată la intersecția unor importante drumuri comerciale, dar s-a aflat la intersecția unor culturi. Biserica Romano Catolică a avut o influență majoră asupra culturii maghiare, lucru dovedit de stilurile arhitectonice romanic sau gotic și de folosirea limbii latine atât pentru documentele oficiale cât și pentru cronici. Aceasta nu înseamnă că ortodocșii, busurmanii sau evreii nu și-au adus contribuția la dezvoltarea Ungariei. Deși limba latină a rămas limba folosită în
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
se ruineze. Biserica a fost însă utilizată ca biserică de mir de către localnicii satului Ceahlău. Ansamblul fostului schit Hangu a fost declarat monument istoric în anul 1955. Biserica a fost restaurată în 1958, lucrările efectuate atunci reușind să evidențieze calitățile arhitectonice ale monumentului. Lucrările începute în 1988 au consolidat clădirea prin injectarea de beton în partea sa superioară, fiind distruse astfel elementelw decorative ale fațadei, respectiv cornișa și brâurile de cărămidă pe care se aflau urme de frescă. În martie 2012
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
Matei Voevod-Basarab și soția sa Doamna Elena, Preda vel vornic-Brâncoveanu cu Doamna Păuna, Șerban Cantacuzino cu Doamna Maria, Constantin Brâncoveanu, Papa postelnic, Elisabeta schimonahia Brâncoveancă"". Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
prospectarea apeductelor de către arheologi de la Universitatea Tel Aviv sub conducerea lui Tzvi Tzuk. Această prospecțiune a dus la excavațiile din rezervorul antic de apă din anii 1993-1994. Majoritatea descoperirilor provin din epoca romană și cea bizantină. Între edificiile și structurile arhitectonice descoperite se pot menționa: O inscripție în limba greacă consemnează că clădirea a fost zidită "de Glasios, skolastikonul și comesul cel vestit fiul lui Aetius Comes, de Yehuda, conducătorul comunității (rosh hakneset),de conducătorul comunității Sidonios, zidurile au fost clădite
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
finisaje interioare proiectate de Santini însuși, este remarcabilă pentru trăsăturile sale gotice și pentru simbolismul complex, neobișnuit pentru vremea respectivă. În 1993 a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Dosarul de nominalizare arăta că raporturile matematice utilizate în proiectul arhitectonic ale lui Santini aveau ca scop „crearea unei realități spațiale independente”, „numărul 5 fiind dominant în structura și proporțiile” bisericii. Biserica centrală, împreună cu claustrul său adiacent, este o structură proiectată și construită uniform. Arhitectura clădirii este foarte minimalistă și extrem de
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]
-
sensul luminii și simbolizau eternitatea. Claustrul, împreună cu capelele, era un loc în care pelerinii se rugau și, de asemenea, se putea adăposti atunci când se strica vremea. Atât biserica, cât și împrejurimile sale - claustrul cu capele - ilustrează marele potențial creativ și arhitectonic al lui Santini. În 17 iulie 1784 biserica a ars și s-a aflat într-un pericol real de a fi distrusă complet. Localnicii au intervenit și au reușit cu ajutorul important al lui Matěj Sychra să acopere întreaga zonă și
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]
-
dintre cele mai importante lăcașe de cult ortodoxe din Etiopia. Biserica a găzduit mari ceremonii și înscăunări de patriarhi, arhiepiscopi și episcopi. Catedrala Sfânta Treime este sediul oficial al Arhiepiscopiei Ortodoxe de la Addis Abeba. Biserica reprezintă o simbioză între stilurile arhitectonice europene care se regăsesc în partea exterioară a clădirii, precum coloane, portaluri nișe cu statui ale sfinților și arhitectura tradițională etiopiană în interior prin altar, vitralii, icoane tradiționale. Biserica a fost ctitorită de împăratul Menelik al II-lea care a
Catedrala Sfânta Treime din Addis Abeba () [Corola-website/Science/327146_a_328475]
-
în ziua de astăzi. De asemenea toate picturile gotice au fost înlăturate, urme ale acestora au mai rămas pe partea nordică a altarului. Orga bisericii a fost construită în anul 1807 de Melchior Achxs. Casa parohială din Mercheașa prezintă elemente arhitectonice caracteristice stilului romanic târziu, fapt care duce la ideea că ea a fost folosită și cu destinația de mănăstire. Cheia bisericii este la Maria Späck, Șura Mare, Str. Principală, nr. 245. Din incinta care va fi înconjurat odinioară biserica nu
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
Avdira îl reprezintă complexul arheologic (parc și muzeu) al cetății antice Abdera, situat la 6 km distanță de satul modern. Dar și în centrul istoric al localității moderne se păstrează numeroase clădiri din sec. al XIX-lea, care ilustrează stilul arhitectonic tradițional din regiune: clădirea Antologia (Δόμος Αντιλογίας - actualmente Centrul cultural al comunei), fosta școală primară (Διδακτήριο - actualmente Muzeul Etnografic), Biserica Sfânta Paraschiva, conacul Pamoutsoglou, mahalaua Șacal (cartierul turc Τσακάλ Μαχαλάς) ș.a. Manifestarea culturală cu cea mai mare popularitate este Carnavalul
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
de case din localitate. Aspectul actual al bisericii este datorat lucrărilor de refacere a edificiului din anul 1853, moment în care toată partea de sud și est a ei a fost modificată structural. Casa parohială aflată lângă biserică păstrează elemente arhitectonice ce pot fi regăsite și la casa Brukenthal din Nocrich precum și la conacul Brukenthal din Micăsasa. Odinioară edificiul religios avea o incintă fortificată sub formă dreptunghiulară. Incinta era întărită de către două turnuri de apărare, unul în partea estică și celălalt
Biserica fortificată din Vărd () [Corola-website/Science/327397_a_328726]
-
nr. 16, clădire în care muzeul, împreună cu Societatea, își desfășoară activitatea și în prezent. Clădirea, cunoscută și sub denumirea de Casa Roset, a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în stil neoclasic, fiind astăzi unul din puținele monumente arhitectonice ale Iașului cu o structură a parterului de bolți pe arce. Muzeul păstrează în colecțiile sale piese donate la începutul secolului al XIX-lea de către mitropolitul Veniamin Costachi (o colecție de oase de mamut și rinocer păros, găsite agățate drept
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
Mănăstirea este situată în partea de sud a localității Plătărești din județul Călărași, pe o terasă a râului Dâmbovița, după confluența sa cu râul Colentina, la circa 20 de kilometri sud-est de București și 15 kilometri de Mănăstirea Cernica. Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Plătărești a fost declarat monument istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
sud-est de București și 15 kilometri de Mănăstirea Cernica. Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Plătărești a fost declarat monument istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, Casa Domnească, chilii, construcții anexă și zid de incintă, toate incluse pe lista monumentelor istorice. Legendele referitoare la începuturile mănăstirii menționează
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea în mod tradițional naosul de pronaos a fost desființat, în locul lui apărând stâlpii care unifică în realitate spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. În colțul de nord-vest al incintei este situată Casa Domnească, o clădire dreptunghiulară având în subsol
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
un metru iar astfel lăcașul a supraviețuit devastărilor și cutremurelor suferite de-a lungul vremii. Dimensiunile generale ale bisericii sunt 19,7 metri lungime și 10,2 metri lățime la nivelul absidelor naosului. Distrugerile și devastările au afectat profund ansamblul arhitectonic, iar reparațiile și restaurările efectuate sporadic în decursul timpului nu au respectat planurile originale, modificând și știrbind din măreția de odinioară a mănăstirii. Abia începând cu reparațiile din anii 1931-1932, arhitectul Ștefan Balș a cerut imperativ ca lucrările efectuate să
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
în aer liber: ANSAMBLURI, CONSTRUCȚII (de sine stătătoare) și INSTALAȚII. Fiecare dintre aceste categorii au câmpuri proprii necesare descrierii monumentului (specifice construcției sau mecanismului de instalație) dar și câmpuri comune necesare identificării monumentului respectiv. Aceasta cuprinde de asemenea varietatea stilurilor arhitectonice reprezentate în muzeele în aer liber, prin construcțiile din diferite zone etnografice, varietatea instalațiilor tehnice care însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
centrale. Bolta cilindrică trece la vest în bolta de formă semisferică a apsidei altarului. Navele laterale sunt acoperite cu tavane plate, înviorate de casetele rezultate de la grinzile de acoperire. Lipsește obișnuita decorație plastică sculpturală a interiorului, fiind utilizate doar cea arhitectonică. Din mulurile clasice sunt prezente utilizate doar frumoasele capiteluri corintice ale coloanelor și modilioanele, așezate la încheierea elementelor constructive - la casetele tavanului și la linia de naștere a bolții navei centrale. Sobrietatea interiorului bisericii a fost înalt apreciată de opinia
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
stilul arhitectural al romantismului de inspirație istorică, răspândit în perioada 1830-1860 în Europa occidentală. Este singura biserică construită astfel în afara arcului carpatic. Clădirea are caracter eclectic, îmbinând elemente specifice mai multor stiluri (neogotic, romanic, neorenascentist, bizantin), ceea ce îi subliniază valoarea arhitectonică de unicat. Sfințirea bisericii a avut loc la 24 aprilie 1853. După ce Karl Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen a devenit domnitor în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, ulterior rege al României sub numele de Carol I al României, comunitatea evanghelică
Biserica Evanghelică C.A. București () [Corola-website/Science/329073_a_330402]
-
folosirea liniei pentru construcția formelor și a culorilor aplicate în contururi ferme. Cel mai pregnant, influența mamei se poate observa în peisajele realizate de Romeo Storck la Balcic, care urmează toate un tipar compozițional. Pictorul preferă să plaseze în mijlocul structurilor arhitectonice ori a peisajului, personaje surprinse cu spatele spre privitor, într-o ”glisare” lipsită de materialitate corporală. Deși se observă preocuparea pentru redarea luminii, mai ales cea specifică Balcicului, peisajele sale sunt lipsite de exuberanța solarității. În urma participării sale la Salonul
Romeo Storck () [Corola-website/Science/329343_a_330672]
-
Sf. Mihail a Palatului Hofburg. Biserica Sfântul Mihail a fost folosită ca biserică parohială a Curții Imperiale, fiind numită "Zum Heiligen Michael". În lunga sa istorie, care acoperă mai mult de opt secole, biserica a încorporat un potpuriu de stiluri arhitectonice. Biserica este o clădire romanică, cu elemente gotice, ce datează din perioada 1220-1240. Există un document care indică 1221 ca an de fondare al bisericii, dar acesta este cel mai probabil un fals din secolul al XIV-lea. De-a
Biserica Sfântul Mihail din Viena () [Corola-website/Science/328663_a_329992]
-
Dioclețian combină aspecte ale mai multor tipuri de construcții: este în același timp o cetate cu turnuri de pază, un oraș cu străzi și sanctuare, și o mare vilă luxoasă cu apartamente private. Este reprezentativă pentru cele trei principale forme arhitectonice care caracterizează epoca fondatorului său. Situl pe care a fost construit palatul conține o pantă dublă, cu o înălțime de mai mult de opt metri, de la nord la sud, către muchie, și de mai puțin de în direcția sud-vest. Aria
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]