4,476 matches
-
mod evident cu modalitatea de concepere a aceleiași muzici de gamelan, al cărei registru acut indică o densitate sonoră evident amplificată în raport cu straturile inferiore; concomitent, aceeași opțiune de limbaj poate deține o funcție vitală la nivelul viziunii conceptuale, reflectând aspectul arhitectural al pagodelor, în care dimensiunea echilibrată a bazei asigură o temelie solidă pentru multiplele supraetajări ale acoperișurilor sinuos ornamentate. Dar, în pofida acestei tehnici de stratificare a discursului, scriitura compozițională nu implică existența unei ierarhii după criteriul pregnanței tematice sau a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tonal, obișnuind a fi ambianța sonoră a tablourilor acvatice din creația debussyistă, după cum indică și sfera tonală a lucrării Poissons d’or. Investigațiile aprofundate consacrate muzicii debussyiste semnalează acuratețea și perfecțiunea construcției momentului de climax, proporțiile secțiunilor constitutive ale structurii arhitecturale, respectând cu precizie regulile Secțiunii de Aur (măsura 1 - pp; prim punct culminant, măsurile 31 - 32 - f ; climaxul principal, măsurile 57 - 60 - ff cresc; final, măsura 95 - ppp). O atmosferă contemplativă se instalează odată cu revenirea tempo-ului inițial într-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
frecventele modificări ale indicelui agogic, inserate adeseori la distanțe extrem de reduse (2 măsuri), dețin o funcție structurală în procesul de delimitare a secțiunilor micro-formale. La nivel interpretativ, respectarea cu strictețe a acestor indicații metronomice reprezintă condiția esențială în evidențierea configurației arhitecturale. Circumstanța poliritmică expusă în fragmentul măsurilor 14 - 15 impune execuția cu o precizie ritmică perfectă, în contextul în care prezența abundentă a apogiaturilor duble poate crea reale dificultăți în realizarea acestei calități interpretative. Claritatea și transparența țesăturii derivă din concepția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o țesătură tonală și armonică complexă, în care traseul avansării devine tot mai capricios în schimbările de direcții și culori. Tratările bitonale și progresiile cromatice tensionează adesea expresia, pentru ca alteori, scriitura în tonuri să producă impresia unei suspendări temporare. Configurația arhitecturală adoptă structura unei forme ternare cu coda: A (măsurile 1 - 29); B (măsurile 30 - 85); Av (măsurile 86 - 93); coda (măsurile 94 - 97). În pofida conceperii sale la un nivel dinamic extrem de reduspp aussi léger que possible, tremolo-ul depășește limitele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conduce la o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În contextul climaxului principal al construcției arhitecturale, fermitatea dinamizării sonore derivă mai ales din caracterul precis al evoluției continue în valori de , expuse într-o revenire a tempoului inițial, precum și din insistenta repetiție la care se face recurs. Figurația de final a codei, declanșând reale analogii cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atunci „centrul lumii” (unde se aflau templul și oracolul lui Apollo - zeul artelor), nu pare a fi deloc întâmplătoare luând în considerație plasarea acestor pagini în introducerea celui dintâi caiet de preludii. În pofida imobilității sculpturale și a unei simetrii evident arhitecturale urmărite în mod deliberat de viziunea conceptuală, imaginea sonoră imprimă totuși ideea mișcării acelor zeități mitice înviate pentru o clipă, îmbinând armonios atmosfera plină de gravitate cu erotismul glacial al acestora. O anumită nuanță de seninătate derivă din rezonanțele enigmatice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurile 1 - 27) termenii de expresie sunt adesea însoțiți de adiționarea un peu, intenționând un grad minim al instabilității de mișcare, secțiunea mediană (A2 = măsurile 28 - 41) va produce modificări agogice evidente, distingându-se ca un factor esențial în construcția arhitecturală de ansamblu. Ritmul alert în care acestea ajung să se succeadă te învăluie într-un „carusel” amețitor al preschimbărilor continue ce oscilează de la o stare la alta, pentru a-și regăsi liniștea și echilibrul în secțiunea finală (A3 = măsurile 42
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
formale (A1 - măsurile 1 - 15; A2 - măsurile 16 - 25; A3 măsurile 26 - 36) constituie una dintre caracteristicile esențiale ale limbajului debussyist, în care forma apare în mod invariabil subordonată resortului conceptual. Acest fapt confirmă lipsa unui obiectiv axat pe configurația arhitecturală în sine, dovedind preocuparea compozitorului pentru fondul semnificațiilor estetice conținute de viziunea conceptuală. În acest sens, există o mărturie a lui Debussy surprinsă într-una dintre corespondențele sale, în care acesta își exprima convingerea că natura fenomenului muzical nu permite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
deopotrivă de lanțurile mixturale de cvinte perfecte plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se evidențiază contribuția parametrului agogic prin recursul său la animarea și sublinierea expresivă a aceluiași moment esențial din contextul construcției arhitecturale (En animant surtout dans l’expression - animând mai ales în expresie). În cazul măsurilor 22 - 24 (o circumstanță identică prezentând și măsurile 5 - 6), Richard Langham Smith, unul dintre cei mai importanți cercetători ai manuscriselor creației debussyiste, atrage atenția asupra
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în mod suplimentar. Prin intermediul repetiției insistente a celei de a treia structuri pentatonic anhemitonice se realizează avansarea precipitată (Un peu animé) spre registrul acut odată cu debutul secțiunii mediane. Alături de aportul timbral perceput prin modificarea de registru, punctul culminant al construcției arhitecturale (mf) apare subliniat expresiv prin transferul inedit al accentului metric pe cea de-a patra a măsurii (măsurile 22 și 23). Parafonia acordurilor de cvinto-cvartă desfășoară o ipostază originală a afirmației pentatonice introductive, recurgând la transformarea semnificativă a configurației ritmice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
își poate menține rezonanța printr-o reluare ușoară a acestuia, ulterioară execuției celui de-al doilea acord, și însoțită fiind de reactivarea pedalei de rezonanță pe ultimul timp al măsurii, astfel încât sonoritatea acordului introductiv să predomine. Punctul culminant al construcției arhitecturale (măsurile 59 - 61) se încadrează cu precizie proporțiilor Secțiunii de Aur, impunându se printr-o nouă ascensiune spre dinamici puternice de f și ff, ca metaforă sonoră a aceluiași gest al compozitorului de a opri Timpul în loc, din continua sa
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația. Cu toate că aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în lumea spiritului, în lu‑ mea descoperirii dumnezeiești, acolo unde limbajul obișnuit al raporturilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Acropole în Atena. Elementele unui templu grecesc erau sim‑ ple: temple ca Pantheonul constau dintr‑o structură rectangulară înconjurată de coloane și împodobite cu un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sa începuse și în acest domeniu, cu planul pentru fațada bisericii San Lorenzo, din Florența (nerealizată de altfel). În anul 1535 lui Michelangelo i s‑a acordat titlul de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc cu desăvârșire. Sobrie‑ tatea rezultată din definirea strict geometrică a volumelor, inspiră construc‑ țiilor sale un caracter deosebit, accen tuând claritatea și logica constructivă a formelor arhitecturale. Spre exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
frumos profilate și termi‑ nate cu frontoane în arc de cerc67. În ansamblul său, această operă de arhitectură a lui Michelangelo se pre‑ zintă ca unul din monumentele cele mai expresive ale Renașterii; mormintele se integrează în mod firesc structurii arhitecturale, sculpturale, substituind elemente prin care compoziția de ansamblu își primește accentele valorice. Un alt element caracteristic este dat și de bicromia 68 materialelor întrebu‑ ințate: elementele verticale ca și cele orizontale care definesc rețeaua de con‑ strucție sunt executate din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
între cele două spații; registrul median dominant ca înălțime cuprinde succesiunea unor coloane duble care fac să apară pe fiecare perete câte trei travee; în ultimul registru, delimitarea traveelor se face cu ajutorul pilaștrilor, astfel că rezultă o suprapunere de ordine arhitecturală, fapt care contribuie la accentuarea înălți‑ mii vestibulului. Panourile cuprinse între coloanele din registrul median sau între pilaștrii registrului superior sunt decorate cu nișe al căror ancadrament este rezolvat în mod original 71. Prin contrast, compunerea elementelor din sală caută
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
apropiere de Porta Maggiore. Ele apar din perechi de console așezate în stilo‑ bat mult asemănătoare cu acelea pe care tot Michelangelo le realizase pentru ferestrele palatului Medici din Florența. Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera lui Michelangelo. În interiorul sălii de lectură, elementele de arhitectură se succed într‑un ritm și într‑o dispoziție care amintesc de elementele din vestibul. Suprafața ritmată de pilaștri este ocupată de două registre de ferestre suprapuse de va
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
bolta capelei Sixtine. Biblioteca Laurențiană reprezintă în arhitectura Renașterii primul exemplu de bibliotecă concepută și construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea. Elementele arhitecturale care definesc un spațiu nu prea mare, creează o ambianță de liniște corespunzătoare destinației edificiului. De remarcat este faptul că vestibulul reprezintă în arhitectură primul exem‑ plu de spațiu închis cuprinzând în centrul său o scară independentă: este una din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fidelitate după proiectul lui Michelangelo care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece au apărut unele modificări și divergențe, pentru a îmbogăți acest ansamblu arhitectural Michelangelo apelează și de această dată la sculptură pe care o concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan‑ gelo s‑a realizat în 1940. După proiectul lui Michelangelo, o statuie a lui Jupiter ar fi trebuit să fie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a revenit lui Mi‑ chelangelo. La ce stadiu se afla construcția? Fațada principală ca și cele două fațade laterale ale celor trei corpuri erau ridicate până la înălțimea antabla‑ mentului; în curtea interioară, porticul parterului era în întregime terminat, iar partea arhitecturală a primului etaj era atât de avansată încât n‑ar mai fi per‑ mis schimbări importante; decorația interioară a marilor saloane așezate către piață ca și a celor din aripa dreaptă era parțial executată; fațada posterioară se ridica până la jumătatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
se compune din succesiunea a trei registre tratate sub forma suprapunerii unor ordine de arhitectură. Armonia este menținută de profilele arhivoltelor, arcadelor și ferestrelor. Armonia perfectă în care sunt exprimate detaliile, modul de integrare a acestui ultim nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
perfectă în care sunt exprimate detaliile, modul de integrare a acestui ultim nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]