21,099 matches
-
pe el... că vrea el să zboare mai Întâi! Apoi, Închizând pleoapele, mă sărută rece pe gură și se Îndreptă spre marginea prăpastiei, scrutând adâncul. Și, dintr-o dată, fără să mai spună nimic, Își desfăcu larg brațele (eram să spun aripile!) și se aruncă cu un salt În gol, lăsându mă Înmărmurit de uimire... Spre surprinderea mea totală, nu căzu. Pluti asemenea păsărilor din Înălțimi. Cobora Încet, senin, rotindu-se În cercuri din ce În ce mai mici, până se pierdu În ceața groasă, Încâlcită
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
imaculat, de un alb ireal, Într-o perfectă ordine și curățenie. Un zgomot discret Îmi Întinse privirea spre geam. Spre geamul dincolo de care am văzut două siluete albe, prelungi, ținându-se de mână și ridicându-se, cu o zbatere de aripi, spre Înălțimi... Pe marginea ferestrei, luminând, am descoperit un inel sidefiu, cu reflexe de ametist, lângă o pietricică rotundă, de un purpuriu straniu, care mi se aprinse ușor În palme. 87 Războinicul domn M. Ia seama, luminăția-ta, i-o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care mi se aprinse ușor În palme. 87 Războinicul domn M. Ia seama, luminăția-ta, i-o Întoarse Sancho Panza, că ăștia care se văd aicea nu-s uriași, ci mori de vânt, iar ceea ce iei dumneata drept brațe sunt aripile, care, Învârtite de vânt, mișcă pietrele morii. M. Cervantes - Don Quijote de la Mancha Pot spune că a fost o dimineață oribilă. Cu ceafa lui porționată În valuri de grăsime, șeful mi-a dat vestea concedierii În felul său foarte original, privindu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ne cunoaște toate ascunzișurile, Întru alinarea suferinței. Stau În genunchi și mă clatin legănat ca-n adierea unui vânticel călduț. Pătruns de o blânda moliciune, mă las pe spate, cu picioarele răsucite sub mine, și cu brațele desfăcute ca niște aripi mari, Întinse dureros spre ancora liniștei depline. Treptat, Într-o curgere ușoară și somnolentă, Încep să se șteargă lent toate contururile din jur. O clipă doar, ca prin vis, gândul Îmi mai zboară la Întrebarea ce mutre vor face vecinii
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
se afla străbătută de parfumurile fără seamăn ale trandafirilor, un preot-călugăr a găsit căzută Între florile acestea o ființă plăpândă, de un alb roziu, nu mai Înaltă de-o șchioapă, cu chip de copil. Între umeri avea o pereche de aripi de toată frumusețea, foarte fine, asemănătoare cu cele ale libelulei. Era lipsită de viață. Preotul-călugăr a dus-o Într-un loc ferit, departe de ochii lumii (Începuse să-și schimbe culoarea, Învinețindu-se treptat). A ales grăbit un spațiu umbros
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
câteodată În urma lui pentru a-l necăji), cu Maria Eliza cea cu mutriță spălăcită (blondă-blondă, cu un păr de zână, lung și auriu, pe care și-l Împletea În două cozi grozave, ce le purta Întinse În lateral ca niște aripi de libelulă - de-aia o și poreclisem Libelula - fapt care-i creiona o alură absolut fantastică) și cu un băiat grăsun, jerpelit Îmbrăcat, vulgar, grețos și cu burta veșnic Înfometată. Lui Îi spuneam Goanță. Ieșeam alături de ei În fiecare zi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
luminos, pudrat parcă de un polen din cel mai fin, cu reflex ivoriu. Un păr sideral, galbenviu, Încovoiat În inele subțiri, Îi Încadra fața. Mâinile și picioarele prelungi, firave și moi, păreau de lână trandafirie. Dinspre umeri se iveau două aripi mari, nemaivăzut de mari, de un alb transparent, sticlos. Aripile (dintre care una frântă) erau pe alocuri arse, carbonizate. O rană adâncă și neagră i se contura În dreptul pieptului. Căzuse Într-un anume fel - pe spate, cu capul atârnându-i
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu reflex ivoriu. Un păr sideral, galbenviu, Încovoiat În inele subțiri, Îi Încadra fața. Mâinile și picioarele prelungi, firave și moi, păreau de lână trandafirie. Dinspre umeri se iveau două aripi mari, nemaivăzut de mari, de un alb transparent, sticlos. Aripile (dintre care una frântă) erau pe alocuri arse, carbonizate. O rană adâncă și neagră i se contura În dreptul pieptului. Căzuse Într-un anume fel - pe spate, cu capul atârnându-i Într-o parte și cu un picior Îndoit. Din tot
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
apetisante, apoi trecură la ciorbă, ca în cele din urmă, Ina voind s-o scutească pe mama ei de un nou efort, scoase din cuptorul aragazului un pui auriu pe care-l așeză pe o faianță, în dreptul tatălui. - Tăticule, astăzi aripile amândouă sunt ale tale! glumi ea, știind că în casa lor, întotdeauna aripile erau ale ei. - Nu, nu, una ție și una mie, hotărî tatăl fără drept de apel. Când să treacă la desert, în pauza în care mama și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o scutească pe mama ei de un nou efort, scoase din cuptorul aragazului un pui auriu pe care-l așeză pe o faianță, în dreptul tatălui. - Tăticule, astăzi aripile amândouă sunt ale tale! glumi ea, știind că în casa lor, întotdeauna aripile erau ale ei. - Nu, nu, una ție și una mie, hotărî tatăl fără drept de apel. Când să treacă la desert, în pauza în care mama și fata strângeau tacâmurile și vasele, tatăl o rugă pe Ina să ia loc
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de vise. Se făcea că urcase pe un munte de unde putea privi întinderi nesfârșite, ape și codri, și sate și orașe minunate... toate învăluite într-o lumină feerică! Trăi o senzație deosebit de plăcută... Când pasărea albă a dimineții bătu din aripi la ferești, își dădu seama că nu fusese decât un vis și, ca orice vis frumos, oricât ai dori să-l retrăiești, se destramă o dată cu zorii... Ina și Olga au parcurs bacalaureatul ca și cum s-ar fi urcat într-un tren
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
bine este știut, nu-l așteaptă pe nimeni cu masa întinsă. Ina și Olga erau tinere, aveau încă multe proiecte, nădejdile nu le părăsiseră, de aceea puseră toate visele într-un loc tăinuit al sufletului lor. Simțeau că au sub aripi un vânt prielnic ce le dădea puterea de a zbura, asemenea păsărilor văzduhului care se încumetă să părăsească cuibul, unde s-au aflat multă vreme sub oblăduirea părinților. Urma numirea în posturi, la un spital. Și acest eveniment putea constitui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
această clipă din mine, cel mai fericit om de pe Pământ. Acum pot spune, câteva cuvinte auzite cândva ce mi se par a fi mai mult decât potrivite în acest moment: dragostea mea, te asigur, vom fi toată viața, tu o aripă, eu o aripă, amândoi o pasăre spre același zbor! - Da, e foarte frumos ce ai spus, te asigur că voi fi una dintre aripi! Alex îi mai sărută o dată mâna, pregătindu-se să plece. Ea îl opri : - Alex, dragule, mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mine, cel mai fericit om de pe Pământ. Acum pot spune, câteva cuvinte auzite cândva ce mi se par a fi mai mult decât potrivite în acest moment: dragostea mea, te asigur, vom fi toată viața, tu o aripă, eu o aripă, amândoi o pasăre spre același zbor! - Da, e foarte frumos ce ai spus, te asigur că voi fi una dintre aripi! Alex îi mai sărută o dată mâna, pregătindu-se să plece. Ea îl opri : - Alex, dragule, mai am însă o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mult decât potrivite în acest moment: dragostea mea, te asigur, vom fi toată viața, tu o aripă, eu o aripă, amândoi o pasăre spre același zbor! - Da, e foarte frumos ce ai spus, te asigur că voi fi una dintre aripi! Alex îi mai sărută o dată mâna, pregătindu-se să plece. Ea îl opri : - Alex, dragule, mai am însă o condiție! Alex de-abia se dezmeticise. Intrând ca într-o vrie, o întrebă îngrijorat: - Care? Spune Ina, spune draga mea, acum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Umplem pagină după pagină cu toate convorbirile telefonice, cu bufniturile și trosniturile auzite. O dată ne-am speriat rău de tot. Am auzit ceva ca și cum s-ar fi ciocnit două locomotive, am vrut să intervenim, dar zgomotele se succedau foarte repede - aripi de elicopter, strigăte de ajutor, cineva număra cu voce tare, cineva tăia cu drujba și mulți, foarte mulți pași. Apoi a urmat muzica de la radio și liniște; iar noi, toți în păr, așteptam cu sufletul la gură și tresăream la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
inegal și, prin fiecare por, fântânile respirau apă. — Am auzit ceva. — Nu poate fi decât ploaia. Stai puțin, sunt sigur că am auzit. — ți s-a părut. — Stai să ascultăm. Cum rămaseră înlemniți în vegetație, din depărtare izbucni un urlet. Aripile imense apărură de după rafalele de ploaie. Penele impermeabile băteau aerul, răcorind fața lui Emil. Daniel se culcă la pământ, însă Emil rămase în furtuna de sub aripile ce-i trecură exact deasupra capului. Apoi i se făcu frig. Jungla cu toată
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
părut. — Stai să ascultăm. Cum rămaseră înlemniți în vegetație, din depărtare izbucni un urlet. Aripile imense apărură de după rafalele de ploaie. Penele impermeabile băteau aerul, răcorind fața lui Emil. Daniel se culcă la pământ, însă Emil rămase în furtuna de sub aripile ce-i trecură exact deasupra capului. Apoi i se făcu frig. Jungla cu toată vegetația ei părea un beci întunecat în care cei doi se învârteau în cerc, iar păsările colorau cerul cu penele. — Hai să mergem. Daniel se scutură
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
o să vină să-i schimbe cearșaful și apoi o să-l țină de mână strâns toată noaptea. Dar când deschise ochii se trezi în ploaie printre lianele ce se cățărau pe pantalonii săi. Păsările îi atingeau fața cu vârful penelor din aripi. Primul pas a fost mai greu, crengile se întindeau după el, iar bocancii îi alunecau prin nămol, încetinindu-l. Nu-și aminti cum își croise drum până la autostradă, nici cât alergase până la prima benzinărie sub cablurile de înaltă tensiune. În
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ei drept naivități. Și cum își făceau loc în casa lor uneori și zile bune, o îmbrățișa, o săruta și mărturisea nerăbdător exuberanța cu care aștepta apariția primului lor copil. S-au călătorit florile primăverii, au zburat zilele calde pe aripile de soare ale verii. Toamna se grăbi să toarne ocru peste întreaga fire și alte culori ce le avea din belșug pe paleta ei. O dată cu migrarea păsărilor spre țările calde Victor a început să-și dezbrace rând pe rând hainele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
minuție fiecare literă și adresa exactă. Cum ajunse în casă, aruncă pe pat poșeta, pardesiul și dezlipi cu febrilitate plicul. Curseră din el câteva fotografii din care o privea o fetiță cu părul inelat, un îngeraș, căruia îi lipseau numai aripile. Îngerașul zâmbea bogat celor care, întâlnindu-i ochii mari, migdalați, îi ofereau un prim salut pentru venirea pe lume. Puse deoparte fotografiile și începu scrisoarea: Neprețuita mea prietenă, Tu care nu judeci niciodată pe nimeni, sunt sigură că vei înțelege
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
șantierului, pentru că nu voia s-o mai întâlnească pe fata cu părul roșu. Cine știe ce putea fi în acel căpușor în care înmugurise un sentiment ce nu poate fi condamnat, fiind vorba de anii cei mai frumoși când toate visele poartă aripi gata de zboruri spre ținuturi mirifice. Alex voia cu tot dinadinsul să curme legătura cu Lili. O socotea ca pe o ploaie de vară, venită pe neașteptate, dar care tot așa trebuia să se termine. Poate și însemnarea aceea din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
în lipsa concubinului. Cum era aproape pe înserat, și cum Afrodita îl aștepta cu nerăbdare, aceasta l-a primit cu brațele larg deschise, pe trup cu un superb capot, lăsat liber, de sus și până jos, fâlfâindu-și marginea, ca niște aripi de pasăre măiastră. După sărutările și îmbrățișările de rigoare, s-au afundat în locuință. E gata de inaugurare, a întrebat el. Penru noi, da, e gata de inaugurare. Mergi în baia de dincolo, l-a îndrumat ea, și fă-te
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ici-colo. Mătușa fântânarului din centrul așezării avea cel mai mare, frumos și vestit cocoș. țiganii găinari au vrut să dea lovitura și la fântânăreasă. Cocoșul, însă, de toate cele patru ori, când a fost atacat,a scăpat cu bătutul din aripi și cu zburatul, pe vârful casei celei noi, din mijlocul curții. De teamă, frumoasa vietate, nici nu mai coborâse, de acolo, de mai multe zile și nopți. Bătrâna a încercat să-l recupereze, fără efectul dorit, însă. L-a chemat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mai mare halca celor din apele bălții, cu atât le părea mai bine celor doi mistreți eroi, pentru că totul le era în sprijin. În sfârșit, braconierii aproape că s-au așezat, când, iată că vine, din spate, un ropot de aripi grăbite și de trânteli în apă a unui stol de rațe sălbatice mari. Scrofițele și gândăceii lor nu au luat în seamă rațele aterizate, și ele, la scăldat, pe neașteptate. În clipa următoare, mistreții sosiți să-i pedepsească pe cei
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]