9,452 matches
-
al doilea val” conceptul de neutralitate era mult mai viabil decât în perioada actuală. Cronologic, discuțiile asupra viabilității acestui concept au început odată cu amplificarea progresului în domeniile științei și tehnicii. Apariția submarinelor, a avioanelor superrapide, a rachetelor teleghidate și a armamentului nuclear, care datorită puterii sale de distrugere practic a anulat noțiunea de frontiere între state, a pus în discuție statutul de neutralitate al unei țări. Dacă în secolul al XIX-lea era nevoie de multe săptămâni la rând pentru ca o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în plan intern, la adoptarea de măsuri adecvate pentru sancționarea agresorului". În această problemă există o mulțime de păreri asupra viabilității conceptului în situația actuală. Iată ce spune, vis- a-vis de tema noastră, general-maiorul, magistrat, dr. Vasile Crețu: „Dezvoltarea armamentului (arme de distrugere în masă, avioane superrapide, sateliți etc.) au făcut ca neutralitatea să capete o nuanță de fragilitate, datorită efectelor lor foarte greu sau imposibil de localizat în cazul în care s-ar recurge la asemenea arme sau metode
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
putea aduce exemplul neutralității permanente a Elveției și Austriei, care mai este valabilă și azi, chiar dacă în ultimul timp neutralitatea Austriei este mult discutată. Analizând situația actuală, bazându-ne pe argumentele domnului general-maior Vasile Crețu, și anume că datorită apariției armamentului nuclear existența unui astfel de statut a fost pusă sub semnul întrebării, putem afirma că sub semnul întrebării a fost pusă atunci și existența tuturor statelor mici și mijlocii, precum și a altor state care nu posedă armament nuclear și nu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
că datorită apariției armamentului nuclear existența unui astfel de statut a fost pusă sub semnul întrebării, putem afirma că sub semnul întrebării a fost pusă atunci și existența tuturor statelor mici și mijlocii, precum și a altor state care nu posedă armament nuclear și nu doresc să aibă așa ceva în dotare; (nu au avioane superrapide etc.). Soluția ar fi ca aceste state să adere la unul din blocuri sau, odată cu dispariția blocurilor, la una din sferele de influență, pentru ca măcar să spere că
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Soluția ar fi ca aceste state să adere la unul din blocuri sau, odată cu dispariția blocurilor, la una din sferele de influență, pentru ca măcar să spere că vor putea să-și păstreze existența. Altă soluție ar fi dotarea acestor state cu armament sofisticat, ultramodern pentru a putea face față măcar cât de cât unui eventual război între statele mari. Numai că, astfel, se va reveni la perioada de până la primul război mondial când încă nu era creată Liga Națiunilor care să limiteze
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
o poziție amorală și mioapă. Se conturează astfel cel puțin trei păreri vis-avis de statutul de neutralitate al unui stat în scopul apărării securității sale: - neutralitatea - concept învechit în urma codificării dreptului războiului; - neutralitatea - concept neviabil datorită apariției noilor tipuri de armament; - neutralitatea - poziție „amorală”, vis-a-vis de celelalte state. Fiecare din aceste argumente are în sine o marjă de adevăr. Dar, cum afirmă un cercetător rus în cartea sa „Neutralitate și nealiniere”: „Neutralitatea trebuie studiată într-o situație istorică concretă.'’" Se pune
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
n-a găsit un răspuns afirmativ. Cele patru mari puteri și-au asumat angajamentul doar pentru a respecta și a recunoaște neutralitatea Austriei. Neutralitatea acestei țări este armată, ceea ce însă, conform art. 13 din Tratat, nu-i permite să posede armament nuclear. Ideea unei posibile uniri a Austriei cu Germania era caracteristică nu numai estului, ci și vestului. Margarit Sherb, politolog la Universitatea din Viena, era de părerea că Austria se afla în sfera hegemoniei Germaniei și că există toate condițiile
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lesne observa că însăși actul de declarare a neutralității nu va putea face față în cazul unei agresiuni directe. Desigur, au existat și alte păreri în această privință. Astfel, a fost o propunere de a dota trupele armate elvețiene cu armament nuclear în scopul egalării forțelor. Deoarece, cum am spus mai sus, statutul de neutralitate nu va putea face față în cazul unui conflict militar nuclear, armamentul nuclear va îndeplini funcția de preîntâmpinare a unui eventual război. Însă această propunere a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
această privință. Astfel, a fost o propunere de a dota trupele armate elvețiene cu armament nuclear în scopul egalării forțelor. Deoarece, cum am spus mai sus, statutul de neutralitate nu va putea face față în cazul unui conflict militar nuclear, armamentul nuclear va îndeplini funcția de preîntâmpinare a unui eventual război. Însă această propunere a fost respinsă, ea intrând în contradicție cu statutul statelor neutre. VI.3.3.2. „Planul Tirring” Altă propunerea fost lansată în Austria. Este vorba de „planul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
facem o remarcă: însuși statutul de neutralitate nu poate apăra integritatea unei țări. Acest statut necesită să fie apărat de o forță armată. Forța armată rămâne forța esențială în apărarea securității statului. Dar și aici ar trebui făcute unele precizări. Armamentul din dotare trebuie să fie modern și compatibil cu cel al agresorului. Deci este nevoie de o matrice de securitate/apărare națională bine gândită. Astăzi în lume este mult mai mult răspândită tendința neutralistă decât cea a statutului de neutru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fie egală cu cea a ambelor blocuri antagoniste”. Totuși, este nevoie de o forță militară. În exemplul adus mai sus - cel al Elveției - am observat că această țară a fost în stare să-și apere statutul, dar numai posedând un armament compatibil cu cel al statelor beligerante. La sfârșitul secolului al XX-lea, luând în considerație progresul în toate domeniile și în special cel militar, unui stat mic i-ar fi foarte greu să se doteze cu arme sofisticate. Din această
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a neutralității statului în baza statutului de neutralitate ar fi o neutralitate armată. Adică statul respectiv are dreptul dă dețină forțe armate proprii în scopul prevederii unei agresiuni și apărării integrității și suveranității sale. În acest caz, nivelul militar și armamentul din dotare ar trebui să fie cu cel al unui posibil agresor. Încă o variantă este „Planul Tirring”, adică o dezarmare totală a statului și trecerea lui sub controlul Organizației Națiunilor Unite. Însă aceasta, reieșind din explicațiile aduse mai sus
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de pericol pentru securitatea unui stat) fie el mic sau mijlociu). Fiecare dintre concepțiile despre neutralitate are dezavantajele sale: - neutralitatea - a devenit un concept învechit, în urma codificării dreptului războiului; - neutralitatea - a devenit un concept neviabil (o dată cu apariția noilor tipuri de armament) - neutralitatea - poziție „amorală” față de celelalte state. Neutralitatea trebuie studiată, în fond, într-o situație istorică concretă; actualmente, după încheierea războiului rece și după dispariția sferelor de influență, a dispărut și necesitatea de a apela la statutul de neutralitate. VI.4
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
diverselor instituții. Se punea problema dezvoltării coexistenței instituțiilor pan- europene (C.S.C.E.), atlantice (N.A.T.O.), europene (E.C., W.E.U.). Se considera că dialogul lor permanent ar ajuta la dezvoltarea de noi atitudini. Pe de altă parte, noile forme ale controlului armamentului necesită o mare atenție. Unele dintre ele sunt evidente ca rezultat al dispariției Tratatului de la Varșovia. Odată cu dezvoltarea controlului de arme multipartit vor exista condiții mai favorabile pentru reducerea de arme, de trupe, atât colectiv, cât și unilateral, în cadrul Statelor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
condiții mai favorabile pentru reducerea de arme, de trupe, atât colectiv, cât și unilateral, în cadrul Statelor membre în procesul C.S.C.E. Sporirea reducerilor conform Tratatului C.F.E. impune două necesități de prim ordin: - controlul armelor în zona calitativă, unde înarmarea continuă; - reducerea armamentului nuclear tactic, în concordanță cu principiul minimei descurajări care e din ce în ce mai apreciată azi. Războiul din Golf a pus o problemă importantă pentru Europa: care este răspunsul pentru amenințările din afară. Situația de agresiune împotriva Kuweitului este o situație singulară, apariția
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fenomenul de renaștere a aspirațiilor naționale în contextul unor acute crize economice, îmbrăcând caracteristici xenofobe; - pretențiile teritoriale ale unor state independente, foste republici în cadrul ex-U.R.S.S., precum și posibile migrații masive de populație din aceste state spre vestul Europei; - posibilitatea proliferării armamentului nuclear, datorită dezintegrării U.R.S.S.; - creșterea puternică a potențialului Germaniei, care va deveni principalul centru de putere din Europa, dominând organizațiile occidentale ca: C.E.E., U.E.O., și NATO.; - discrepanțele tehnologice dintre Est și Vest și problemele ecologice. Se poate aprecia
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fie apți din punct de vedere medical și psihologic. Deși se preconizează ca numărul pomperilor angajați să fie mai mare decât cel al militarilor în termen în momentul de față, vor fi rezolvate prin această măsură problemele legate de hrană, armament etc. Înnoirea personalului va fi dublată și de cea mai mult decât necesară a dotării materiale. Și asta pentru că cele 24 de autospeciale și-au depășit în proporție de 90% termenul de utilizare, care în mod normal este de 14
Agenda2006-13-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284901_a_286230]
-
Se referea la americani, care au bombă atomică și noi n-o avem, adică rușii n-o au, că noi ăștialalți..." " Păi avea dreptate, zic chiar așa și e, sîntem cu mâinile goale, goi pușcă. Ce mai putem face cu armamentul clasic și cu o armată chiar puternică, în fața unei singure bombe atomice?" Ion Micu mâncă multă vreme fără să răspundă. Avea însă un răspuns, se vedea după expresia senină a chipului. "Nu numai puterea de care vorbeam, dar și războiul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
va fi nevoie să avansați cu trupele. Eu pot să vă garantez securitatea. Ea-și ridică ochii la cer. ― Nu ne vor însoți niște simpli soldați, Ripley, adăugă Burke. Infanteria colonială aparține unui corp de elită și dispun de un armament ultramodern. Om plus mașină. Vin de hac oricui. Așa-i, locotenente? Gorman își îngădui un zâmbet ușor. ― Antrenamentul nostru ne pregătește să înfruntăm situațiile cele mai neașteptate. Am restabilit ordinea pe lumi și mai neospitaliere decât Acheronul. Pentru astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
încrucișă brațele la piept, înfiorată. VTT-ul era solid. Pe lângă Sulaco și naveta de debarcare, el reprezenta cel mai sigur adăpost. Era o mașină de război, modernă, multifuncțională, incredibil de rezistentă: un concentrat al tuturor progreselor realizate în materie de armament. Dar blindajul rezista la un acid molecular necunoscut? Luă o hotărâre penibilă și se duse la ușa aparatului. Tambuchiul parcă avea nevoie de o oră pentru a se deschide. Apoi văzu ușile mari ale sasului de intrare în e colonie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se izbi de sol înainte de a exploda. Câteva secțiuni și compartimente se desprinseră din armătura principală. Unele ardeau deja. Aparatul tresăltă; țâșniră flăcări din motoare și suprastructură. Un fragment dintr-un modul de propulsie căzu pe VTT și-i distruse armamentul. Apoi munițiile și carburantul explodară și transportorul se făcu țăndări aidoma unui soare pirotehnic. Rămășițele navei brăzdară cerul, apoi ajunseră rostogolindu-se la baza stației de epurare a atmosferei. O sferă de foc nemăsurată și efemeră aprinse văzduhul amurgit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și revolta. „Vidul de putere“, de care tot auzisem și cu care eram amenințați în jurnalele din decembrie, nu existase niciodată: programatorii cibernetici ar fi deținut controlul de la început până la sfârșit, ca într-un shooter 3-D. Umblau la vieți, la armament, la cantitatea de Kent și portocale scoasă din magaziile Alimentarelor, dar operațiunea rămânea un simplu exercițiu de redistribuție a mărfii neuro-economice: dinspre depozitele falimentare ale comunismului, spre cele bogate și proaspete ale capitalismului. Mihnea îmi confirmase suspiciunile. Găsise pe-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu se putea discuta de interschimbabilitate. Asigurarea interschimbabilității șuruburilor a fost realizată pentru prima dată în anul 1841, de englezul WhitWorth prin crearea unui sistem de filete. Preocupări în direcția realizării interschimbabilității au fost remarcate și înainte de WhitWorth în industria armamentului. Dezvoltarea rapidă a tehnicii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a necesitat standardizarea unui număr din ce în ce mai mare de piese, dispozitive materiale etc. Este perioada în care are loc dezvoltarea vertiginoasă a căilor ferate, proces în care standardizarea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
că, chiar înaintea ediției din anul 1987, întreprinderi renumite și-au organizat sisteme ale calității, impunând același lucru și furnizorilor lor; așadar, apariția acestor standarde a răspuns unei necesități practice. Aceste standarde au fost aplicate la început în domenii precum: armament, aeronave, automobile etc. Evoluția standardelor care au reglementat Sistemele calității și ulterior Sistemele de management al calității a avut următorul parcurs. * 1950 - 1960 s-au introdus în mai multe țări (ex: Marea Britanie, SUA) standarde în domeniul apărării, obligatorii în proiectarea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale 84 aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Am încercat să demostrăm și implicarea lui Titulescu în războiul civil spaniol prin trimiterea în sprijinul republicanilor a unei comenzi de armament pe care România o făcuse la o serie de uzine franceze. La 21 iulie 1936, la Montreaux, Titulescu și Litvinov au parafat un Protocol, ale cărui clauze au fost redactate de Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]