4,701 matches
-
ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți în felul lor”. Despre spiritul tolerant al românilor (moldovenilor), solul regal scria: „În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii și neamuri, ca de pildă, ruteni, poloni, sârbi, armeni, bulgari și tătari și, în sfârșit, mulți sași din Transilvania, fără ca din cauza deosebirilor de rituri și dogme să se certe între ei”. Printre cetățile și orașele vizitate de G. Reicherstorffer, amintim: Suceava, Hotin, Neamț, cetatea Iași (Bahloÿazwar - lb. maghiară: Cetatea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț moldovean bogat și în țara noastră. Căci neguțătorii străini, turci, evrei, armeni și greci, pe care noi avem obicei de-i numim gelepi, au apucat în mână din pricina trândăviei (!) alor noștri, toată neguțetoria Moldovei”. Alte documente menționează stabilirea unor evrei în nordul Moldovei la începutul secolului al XVIII-lea, venind din Polonia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anexarea Bucovinei de austrieci în 1775), care au determinat creșterea fiscalității. Din secolul al XVIII-lea (mai ales din a doua jumătate), negustorii evrei încep să aibă un rol tot mai important, fiind menționați în documentele oficiale înaintea negustorilor greci, armeni, turci sau nemți. Ca urmare a concurenței negustorilor „ghiauri” (cei menționați mai sus, n.a.), negustorii turci vor înceta să mai facă comerț. Numeroși evrei stabiliți în Moldova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, originari din Polonia, se ocupau cu comerțul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iorga evreii au fost „intermediarii de căpetenie între vest și est”. Treptat, evreii au acaparat toate ramurile de comerț din Moldova (inclusiv Basarabia și Bucovina), reușind până la mijlocul secolului al XIX-lea să-i înlăture din comerț pe greci, pe armeni și pe moldoveni. În Iași, negustorii evrei dominau comerțul mărunt și dețineau monopolul absolut în domeniul zarafiei și al meșteșugurilor. Concurența era stimulată de regimul juridic și fiscal inegal, pe care sistemul feudal îl promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dinamica bolnavilor și activitatea care, cum am spus, avea un caracter spitalicesc, relativ dinamic. Repartiția pe naționalități a bolnavilor asistați demonstrează predominanța elementului autohton, pe lângă 50 de români existenți fiind încă 5 israeliți și câte un francez, german, polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista de pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau, în orice caz, mai înstăriți. Peste câțiva ani, plata diferențiată a devenit curentă, unii fiind asistați de stat, alții, mai ales orășenii, întreținuți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unor dări de seamă etc., chestiuni în general cunoscute, meritul său fiind acela al popularizării metodice și riguroase a tuturor acestor aspecte. De interes sunt interviurile pe care le ia unor traducători ai poetului: în limba cehă (Wilem Zavada), în armeană (Gurghen Borian), precum și lui Edgar Papu, referitor tot la condiția universalității lui Eminescu. Din păcate însă, autorul comunicărilor, conferințelor și articolelor ocazionale, pe care le-a prezentat diverselor auditorii, nu și-a revăzut textele în vederea editării lor în volum, ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
calcaroasă, șlefuită, de la Albești, marmură și mozaic din Constantinopol. Se pare că însusi domnitorul s-a implicat în proiectul arhitectural, căci deprinsese randuielile în vremea șederii sale la Constantinopol. După unele relatări, domnitorul ar fi chemat de aici pe meșterul armean Manoli din Niaesia . Cu siguranță că au lucrat și meșteri sibieni, pe care Neagoe i-a solicitat în anii următori și la reconstrucția caselor domnești și a edificiilor călugărești din incinta mănăstirii, apoi pentru lucrările de la Târgoviște, fapt dovedit de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
artistică in secolele XIVXV, în acel loc de răscruce a interferențelor stilistice în spatiul artistic autohton: arta bizantină canonică, al cărei mesaj a fost preponderent moral, arta occidentală, care a asimilat, se știe, raționalismul epocii și ezoterismul, arta islamică, cea armeană sau geordiană. Se pare că Vladislav, cavaler vasal al regelui Sigismund, avusese un veșmânt fastuos, asemănător modei impuse de Carol V la curtea franceză pe la 1340. Costumul, numit „cotte hardie”(datat de istorici între 1340 și 1380) se compune din
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
precum Tadjikistan și Moldova în state privatizate prădătoare și a permis altora, mai cu seamă Azerbaidjanului și Armeniei, să se angajeze în conflict armat în acest caz asupra unei îndelungate dispute la graniță privind Nagorno-Karabakh, un teritoriu azer cu populație armeană. Pe scurt, regulile neoficiale de conduită internațională, construite de-a lungul a peste 40 de ani de Război Rece, dacă nu au fost distruse, cel puțin au avut nevoie de o revizie majoră. Aceasta a construit rapid noi provocări și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
special pe creștini și pe evrei, "poporul cărții", adică pe cei care aveau o scriptură bazată pe revelația divină. Membrii credințelor acceptate erau organizați în comunități, cunoscute sub numele de millet-uri. Prin secolul al optsprezecelea, existau un millet gregorian al armenilor, unul catolic și unul evreiesc, dar ele erau mult mai mici decît cel ortodox. Exista și un millet musulman. Pentru ortodocși, un pas deosebit de important a fost făcut în 1454, imediat după cucerirea Constantinopolului. După căderea orașului imperial, Mehmed Cuceritorul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau împărțite în cartiere, mahalale, fiecare locuită de un grup diferit al populației. Structura lor națională și religioasă putea adesea contrasta puternic față de cea de la sate. În orașe existau desigur concentrații masive de comercianți ai imperiului, evrei, greci, țînțari și armeni; elementul musulman, alcătuit din administratori, militari sau proprietari funciari preferau în general să locuiască în centre urbane. În cadrul orașelor, activitățile meșteșugarilor erau strict controlate prin intermediul breslelor. Organizațiile acestea puteau fi creștine, musulmane sau mixte. Ca și echivalentele lor din Occident
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sofisticate. Această epocă s-a remarcat prin accentul pus pe hedonism și printr-un mare interes față de poezie. În privința realizărilor pe plan cultural, introducerea tiparului în limba turcă a fost poate cea mai importantă. Pînă atunci fuseseră tipărite cărți în armeană, greacă, ebraică și latină, dar nu și în turcă. Eroul acestui eveniment de marcă a fost Ibrahim Müteferrika, un ungur născut la Cluj. Luat prizonier de război și vîndut ca sclav, el s-a convertit la islamism. A reușit să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
afla aproape în întregime în mîinile corăbierilor greci, care, conform termenilor Tratatului de la Kuciuk Kainargi, aveau permisiunea să arboreze steagul Rusiei. Ca și în perioada anterioară, comerțul internațional a continuat să fie domeniul cetățenilor nemusulmani ai imperiului, mai ales greci, armeni și evrei, dar și creștini ortodocși. Poziția lor avantajoasă față de musulmani poate fi înțeleasă, dat fiind statutul relativ inferior al negustorului în societatea otomană, unde prestigiul și puterea erau tradițional asociate cu deținerea de moșii sau cu ocuparea unei funcții
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
posibilități din acest domeniu erau exploatate de un grup de întreprinzători care nu aparțineau nici nivelurilor înalte ale societății otomane, nici breslelor dominate de clasa negustorilor și artizanilor din orașe. Negustorii greci și slavi ortodocși, ca și cei evrei și armeni, puteau profita din plin de situația aceasta. Desigur, Imperiul Otoman făcea comerț cu Europa încă din secolul al șaisprezecelea. Primele acorduri comerciale, numite capitulații, fuseseră încheiate cu Franța. Vrînd-nevrînd, acestea trebuiau să conțină anumite prevederi care îi avantajau pe europeni
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în locul Constantinopolului și al Strîmtorilor, Egiptul și Suezul. Ezitarea puterilor în a se implica într-o altă criză otomană a fost limpede demonstrată în intervalul 1894-1897. În această perioadă, o mișcare foarte asemănătoare celor din Balcani a apărut în provinciile armene. Revoltele locale au fost reprimate prin masacre, care, asemeni celor din Bulgaria din 1876, au fost descrise cu lux de amănunte de presa europeană. Cu toate acestea, marile puteri nu au organizat de data aceasta o intervenție masivă, așa cum se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
profil uman, respectiv D. Noi eram „B” și paradoxal constituiam o mixtură de etnii, unde până și puținii români după rezonanța sonoră a numelui, aveau totuși rădăcini mixte, grație resortului matern. Așa ne-am adunat laolaltă greci, turci, evrei, armâni, armeni, ruși, bulgari. Nu existau bariere lingvistice, etnice, exista doar o reală bunăvoință în a comunica și un evident spirit viu ecumenic. Fiecare respecta pe fiecare și toți laolaltă construiam identitatea clasei noastre, prin excelență, una originală. Tata obișnuia să spună
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
trec zilnic, Îi socotesc În gând cărămizile, care numai că n-au glas să ne spună câte cazne amoroase, câte oftaturi minci noase și câte false Îmbrățișări Închid În huma lor negrăitoare. Îmi povestea cu toată seriozitatea un venetic de armean, pri pășit pe la noi ca director al Întreprinderii publicitare americane Walter Thompson, despre superioara competență a surorilor Bădulea, care contribuiau cu experiența lor În moșitul deficien țelor virile ale mușteriilor boieri, spre salva rea bunei reputații a comerțului lor de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
face un drum pe jos până la Chișinău, în memoria celor doi mari artiști patrioți, Doina și Ion Aldea Teodorovici. Hotărâsem să iau cu mine un pumn de țărână de la teiul sfânt de la Iași, din Copou, până la mormintele lor, pe strada Armeană din Chișinău. Răspunsul l am primit în ziarul “Vremea” din 15 ianuarie 1993, apreciindu-mi-se gestul meu drept nobil, dar fiind sfătuit să nu plec, pentru că este riscant. Nu am renunțat. în mai 1993, într-o călătorie făcută de la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și la data de 29 octombrie 1993, la orele 12, am ajuns la Chișinău, la statuia lui ștefan Cel Mare, unde ne aștepta un grup de oameni, oameni de suflet, români basarabeni. Impreună am plecat către Cimitirul Central din strada Armeană. La mormântul Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici era foarte multă lume adunată, Ion Ungureanu, Nina Culicovschi, Petre Teodorovici, Gheorghe Țopa, d-na și d-l. Marin, (părinții Doinei), fiul regretaților artiști, Cristofor, scriitori, artiști, prieteni. Slujba de pomenire
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Primul Război Mondial. O lume se năștea în crepusculul alteia. Accesul social prin cultură, ca model cultural, din deziderat a devenit program politic și național și, totodată, acțiune individuală. Alături de fiii funcționarilor și ai târgoveților, evrei, germani, polonezi, ucraineni și armeni, veniți de pe cuprinsul Austriei Mari, la început cu sfială, apoi din ce în ce mai mulți, fiii de țărani au început să urmeze cursurile liceului din Rădăuți. Purtau costume populare nationale, care aveau să devină în perioada interbelică uniformă. Datorită motivației intrinseci și extrinseci
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
pun! E așa de simplu. Doar să lași lucrurile să-și urmeze cursul lor firesc, până ce se secătuiesc de la sine... 2 martie 1955 M-am visat azi-noapte la Ariadna. Eram în trei: al treilea - un puști cu ochii mari de armean, cu zâmbet jucăuș... M-am trezit. Astăzi e viscol afară. Iar eu, la gura sobei, scriu și scriu din cărțile altora... Ion m-a întrebat dacă mai am timp să mă și gândesc. I-am răspuns că am atunci când umblu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
din mai multe delegații sinodale care au vizitat alte Biserici, a condus delegații în vizite peste hotare: Biserica Ortodoxă din Finlanda (1971), Biserica Ortodoxă Siriană a Răsăritului din Malabar - India (1976), Biserica Ortodoxă Rusă (1978), Biserica Ortodoxă Bulgară (1983), Biserica Armeană (1983), Arhiepiscopia misionară din America (1978). Ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a promovat relații de colaborare cu toate bisericile ortodoxe, precum și cu celelalte biserici creștine. A condus delegații sinodale române care au vizitat Patriarhia Ecumenică, Patriarhiile din Bulgaria, Austria
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Sarbu Const.Maria Stoian P.VasileCătălin Stoica Const..Anca Elenă Stoichici Em.Mircea Adrian Stroe I.Ioan Țenu A.Cecilia Istrate Const.Carmen Elenă Registru matricol 224/19901991; Costin Clit,op.cit.,p.240. XII-a Mecanică 3 Andrei Ghe.MirelaMihaela Armene P.Denisa Gabriela Blezneac M.Costel Cătălin Bodescu E.CristianEugen Cardoneanu Ghe.Sergiu Ciobotaru N.Eduard Cristian Ciobotaru C.CorneliuDaniel Chirițoi T.Mioara Dacu T.Mihaela Daciu I.Cristina Ețcu Dtru Silvia Filimon Const.LiviaCornelia Furcoi Ghe.Gică-Tase Gheorghiu M.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
În evidență În ce măsură și din ce motive imaginea evreului În cultura tradițională românească diferă sau nu de imaginea altor „străini” cu care poporul român a conlocuit sau doar a intrat În contact de-a lungul secolelor : maghiari, nemți, țigani, turci, armeni, greci etc. ; 4. comparație culturală - demers comparativ prin care mi-am propus să stabilesc care aspecte și elemente ale „antisemitis mului popular” au fost preluate de „antisemitismul intelectual” (literatura cultă și literatura politică din secolele XIX-XX). Este vorba aici de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România. Acest considerant e de prisos, pentru că-l știu nu numai copiii, ci până și Alianța izraelită, căreia nu-i place a-l ști. E dar curat zadarnic de a repeta acest adevăr pentru a suta oară. Catolici, protestanți, calvini, armeni, lipoveni, turci și În fine evrei, toate confesiile creștine și necreștine, posibile și imposibile, s-au bucurat pururea de cea mai mare toleranță religioasă pe pământul nostru” <endnote id="(285, p. 57)"/>. De altfel, aceasta era și poziția oficială a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]