2,985 matches
-
la construirea unui sistem sanitar de tip comunist. După emigrarea în Israel, a devenit o „non persoană”, dispărând din atenția presei din țară. În 1945, biologul era secretar general al ARLUS . Dr. Simion Oeriu a fost comisar general al executării armistițiului, având rang de subsecretar de stat (1945-1946) și comisar general al guvernului pentru legătura cu Comisia Aliată de Control (1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris. „Comisia Ministerială pentru executarea Tratatului de Pace” a fost
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
Dr. Dinu Antonescu), fiind considerat ca "politruc". După 1944 au început presiuni pentru scindarea catedrei de biochimie de la Facultatea de Medicină din București și pentru numirea ca profesor a unui activist comunist, chimistul Simion Oeriu, demnitar important în comisia de armistițiu, numit între timp ministru subsecretar de stat. Acesta l-a șantajat pe titularul catedrei, Profesorul Ciocâlteu, cu vederile legionare ale fiului său, exprimate în adolescență. A obținut de la ministrul Educației, Ștefan Voitec, epurarea Profesorului Ciocâlteu, în februarie 1947, în pofida faptului
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
este înțelegerea scrisă prin care era stabilit armistițiul care punea capăt războiului din Pacific și celui de-al doilea război mondial. Armistițiul a fost semnat de reprezentanții Imperiului Japonez pe de-o parte și cei ai Aliaților: Statele Unite ale Americii, Republica China, Regatul Unit, Uniunea Sovietică, Australia, Dominionul
Actul capitulării Japoniei () [Corola-website/Science/308741_a_310070]
-
este înțelegerea scrisă prin care era stabilit armistițiul care punea capăt războiului din Pacific și celui de-al doilea război mondial. Armistițiul a fost semnat de reprezentanții Imperiului Japonez pe de-o parte și cei ai Aliaților: Statele Unite ale Americii, Republica China, Regatul Unit, Uniunea Sovietică, Australia, Dominionul Canadei, Guvernul provizoriu al Republicii Franceze, Olanda și Noua Zeelandă la bordul vasului de război
Actul capitulării Japoniei () [Corola-website/Science/308741_a_310070]
-
prin care se urmărea înfrângerea armatelor de voluntari antiniponi, care erau mișcări populare apărute ca urmare a politicii de non-rezistență a guvernului central chinez. În 1933, japonezii au atacat regiunea Marele Zid. La sfârșitul acestui nou conflict a fost semnat Armistițiul de la Tanggu, care a asigurat Japoniei controlul asupra provinciei Rehe și a obligat China să procedeze la demilitarizarea regiunii dintre Marele Zid și regiunea Beiping-Tianjin. Obiectivul japonezilor era să creeze un nou stat-tampon între Manchukuo și regiunile controlate de guvernul
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
mondial, pentru o scrută perioadă (25 august - 20 septembrie 1944), generalul Siminel îndeplinește funcția de director general al Serviciului Special de Informații. Apoi primește alte însărcinări importante: șef al delegației militare a Înaltului Comandament Român în Comisia de redactare a Armistițiului, șef al Comisiei militare române de legătură cu Comisia Aliată de Control. Din septembrie 1947 este consilier militar în Comisia Interministerială pentru executarea Tratatului de Pace, funcție pe care o deține până la trecerea sa în cadrul disponibil (1 ianuarie 1948). În
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
conflictul militar dintre Republica Populară Democrată Coreea și Coreea de Sud (25 iunie 1950 - 27 iulie 1953), care a antrenat și alte state (SUA, R.P.Chineză). a debutat în ziua de 25 iunie 1950. Pe 27 iulie 1953 s-a semnat un armistițiu. Războiul Coreei a fost un conflict militar între Republica Coreea (cunoscută cu precădere drept Coreea de Sud) și Republica Populară Democrată Coreeană (respectiv Coreea de Nord). Coreea de Sud a avut drept aliați Națiunile Unite, iar Coreea de Nord a fost sprijinită de Republica Populară Chineză, cu ajutor
Războiul din Coreea () [Corola-website/Science/308167_a_309496]
-
Coreea de Nord). Coreea de Sud a avut drept aliați Națiunile Unite, iar Coreea de Nord a fost sprijinită de Republica Populară Chineză, cu ajutor militar din partea Uniunii Sovietice. Războiul a început la data de 25 iunie 1950, iar finalul războiului a coincis cu semnarea unui armistițiu la data de 27 iulie 1953. Războiul a pornit din cauza delimitării fizice a Coreei printr-un acord al Aliaților victorioși în Războiul Pacificului. Peninsula Coreea a aparținut Japoniei din anul 1910 până la finele celui de-al Doilea Război Mondial. În
Războiul din Coreea () [Corola-website/Science/308167_a_309496]
-
o contraofensivă ce a determinat forțele Națiunilor Unite să se retragă în spatele paralelei 38. Uniunea Sovietică a sprijinit cu armament atât armata Republicii Populare Chineze, cât și pe cea a Coreei de Nord. În 1953 războiul a încetat cu un armistițiu ce a restabilit granița între cele două state coreene aproape de paralela 38 și între cele două țări a creat o zonă demilitarizată fortificată, lată de 4 km. De atunci și până azi între cele două state nu s-a încheiat
Războiul din Coreea () [Corola-website/Science/308167_a_309496]
-
coreene aproape de paralela 38 și între cele două țări a creat o zonă demilitarizată fortificată, lată de 4 km. De atunci și până azi între cele două state nu s-a încheiat niciun acord de pace, ci este în vigoare armistițiul. Mici scântei din acest conflict încă se mai manifestă în această zonă. Cu sprijin din partea unor puteri externe de ambele părți, Războiul Coreei a fost unul de proximitate. Dintr-o perspectivă a științei militare, acest conflict a combinat tactici de
Războiul din Coreea () [Corola-website/Science/308167_a_309496]
-
artileriei nord-coreene. După o desfășurare favorabilă a evenimentelor pentru sudiști, armata chineză a intervenit alături de Coreea de Nord, intrând cu trupele în Coreea de Sud, la data de 19 octombrie 1950, înclinând balanța victoriei spre Coreea de Nord. Totul s-a încheiat, în final, cu un armistițiu între Coreea de Nord și Coreea de Sud, fiind restabilite granițele inițiale, cele care erau în vigoare la declanșarea conflictului. Coreea de Nord s-a retras unilateral din acest pact la 27 mai 2009. Acest conflict, considerat a fi un război civil, a fost, de fapt
Războiul din Coreea () [Corola-website/Science/308167_a_309496]
-
a reprezentat brațul înarmat naval al Forțelor Franceze Libere în timpul celui de-al doilea război mondial. Marina Franței Libere s-a aflat sub comanda amiralului Emile Muselier. Charles de Gaulle, după difuzarea Apelul de pe 18 iunie, și mai înainte de semnarea Armistițiului de la Compiègne de pe 22 iunie 1940, a fondat Forțele Franceze Libere, având în componență și "" (FNFL). Pe 30 iunie, lui De Gaulle i s-a alăturat viceamiralul Émile Muselier, venit din Gibraltar. Muselier a fost singurul amiral francez care s-
Forțele navale franceze libere () [Corola-website/Science/308247_a_309576]
-
un rol important în lovitura de stat de la 23 august 1944. Avansat la gradul de general la 29 august, a făcut parte din Comisia română condusă de Barbu Știrbey care, la 12 septembrie 1944, a semnat la Moscova, Convenția de Armistițiu dintre România și Națiunile Unite. La 28 februarie 1945, în cadrul crizei guvernamentale declanșate de Frontul Național Democrat pentru a acapara puterea, Dămăceanu a fost unul dintre cei zece ofiței care s-au desolidarizat de președintele Consiliului de Miniștri, generalul Rădescu
Dumitru Dămăceanu () [Corola-website/Science/307488_a_308817]
-
și Ioan Mocsony-Stârcea, Aldea a decis că acțiunea trebuie amânată dat fiind faptul că armata germană "nu era încă angajată de către Aliați". După 1 aprilie 1944 s-a retras la Drăgănești-Olt, astfel nu a mai fost la curent nici cu armistițiu preliminar înaintat de opoziție, nici de constituirea Blocului Național Democrat, în iunie 1944, care reunea Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român. La sfârșitul lunii iulie a fost chemat în București pentru a concepe
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
viziune ispititoare a unei promisiuni de vitcorie în această glorioasă cruciadă, care se efectua pentru slava lui Dumnezeu și împotriva turcilor, l-a convins pe Vladislav să se angajeze cu forțele sale proaspăt învingătoare, pentru un alt război, încălcând astfel armistițiul de zece ani cu agresivul și puternicul Imperiu Otoman. În ciuda presupusului ajutor, la Bosfor, venețienii s-au unit cu forța papală și au navigat pe coastă până la COnstantinopol, împingându-i pe otomani afară din Balcani, nereușind să navigheze spre Varna
Vladislav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/307535_a_308864]
-
dar nu a participat la războiul antisovietic. Pe 9 septembrie 1944, comuniștii bulgari au dat o lovitură de stat, în condițiile favorabile ale intrării Armatei Roșii în țară. Noul guverna bulgar a declarat război Germaniei. Guvernul Bulgar a semnat un armistițiu cu Aliații la Moscova pe 28 octombrie 1944. Patru armate bulgare au atacat pozițiile germane din Iugoslavia. După ce germanii au evacuat Iugoslavia, Armata I bulgară a continuat ofensiva în Ungaria și Austria. Canada a declarat război Germaniei în primele zile
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
au urmat niciodată exemplul. Pentru a asigura sprijinul militar necesar opririi ofensivei sovietice, a fost semnat înțelegerea Ryti-Ribbentrop pe 26 iunie 1944, prin care Finlanda și Germania deveneau aliați activi. După oprirea ofensivei sovietice, Finlanda și URSS au semnat un armistițiu, în acest timp Wehrmachtul fiind în retragere din statele baltice. Armistițiul cerea Finlandei să scoată din țară tote trupele germane, ceea ce a dus la izbucnirea războiul din Laponia, (15 septembrie 1944 - 25 aprilie 1945). Finlanda a semnat tratatul care a
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
ofensivei sovietice, a fost semnat înțelegerea Ryti-Ribbentrop pe 26 iunie 1944, prin care Finlanda și Germania deveneau aliați activi. După oprirea ofensivei sovietice, Finlanda și URSS au semnat un armistițiu, în acest timp Wehrmachtul fiind în retragere din statele baltice. Armistițiul cerea Finlandei să scoată din țară tote trupele germane, ceea ce a dus la izbucnirea războiul din Laponia, (15 septembrie 1944 - 25 aprilie 1945). Finlanda a semnat tratatul care a pus în mod oficial stării de război cu Anglia și Uniunea
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
al Italiei a fost modest, trupele sale fiind înfrânte în Grecia, Africa de Nord și în Mediterana. Italia a fost invadată de Aliați în 1943, iar guvernul lui Mussolini s-a dezintegrat. Noul guvern regalist al mareșalului Pietro Badoglio a semnat un armistițiu cu Aliații, dar cea mai mare parte a țării a fost rapid ocupată de germani, care l-au pus în fruntea unui guvern-marionetă pe Mussolini, care controla Italia de nord, așa numita Republica Socială Italiană sau Republica de la Salò. Armata
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
La ora 05:15 a dimineței zilei de 6 aprilie 1941, trupele germane, italiene, ungare, și bulgare au atacat Iugoslavia. Luftwaffe a bombardat Belgradul și alte orașe importante ale țării. Pe 17 aprilie, reprezentanți ai diferitelor regiuni iugoslave au semnat armistițiul cu Wehrmachtul. Au fost luați peste 300.000 de prizonieri soldați și ofițeri. Puterile Axei au ocupat Iugoslavia și au creat o serie de state marionetă. Germanii au ocupat Bosnia și Herțegovina și unele regiuni ale Serbiei și Sloveniei. Alte
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
dintre Tailanda și regimul de la Vichy este cunoscut ca „războiul franco-tailandez”. În 1941, japonezii au invadat Tailanda. Phibun a considerat că superioritatea militară japoneză nu-i oferă nicio șansă Tailandei în cazul unui conflict și a ales să accepte un armistițiu care permitea japonezilor să folosească teritoriul țării. Premierul tailandez s-a arătat interesat de cooperarea cu Japonia după ce a văzut bunele rezultate ale alianței Malaeziei cu niponii. Ca urmare, Tailanda și Japonia au semant pe 21 decembrie o alianță oficială
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
militară. Ungaria a fost un important aliat al Germaniei, care a semnat Pactul Tripartit pe 20 noiembrie 1940 și a participat la invazia din Uniunea Sovietică un an mai târziu. Când guvernul regentului Miklós Horthy a încercat să semneze un armistițiu cu Aliații, naziștii l-au răsturnat de la putere și l-au înlocuit cu un guvern al mișcări fasciste maghiare Crucea cu săgeți, care a condus țara până când au fost alungați de la putere de sosirea trupelor sovietice. Participarea sovietică la luptele
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
din mai până în august, România fiind în acel moment în continuare aliată a Germaniei naziste. Restul țării a fost ocupat după ce România a trecut de partea Aliaților, ca urmare a Actului de la 23 august și ca urmare a Acordul de armistițiu dintre Aliați și România - 1944. Regele a anunțat atunci că România încetează unilateral toate acțiunile împotriva forțelor aliate, a acceptat armistițiul aliat , și intră în război împotriva forțelor Axei. Cu toate acestea Armata Roșie a ocupat România în marea ei
Ocupația sovietică a României () [Corola-website/Science/307760_a_309089]
-
România a trecut de partea Aliaților, ca urmare a Actului de la 23 august și ca urmare a Acordul de armistițiu dintre Aliați și România - 1944. Regele a anunțat atunci că România încetează unilateral toate acțiunile împotriva forțelor aliate, a acceptat armistițiul aliat , și intră în război împotriva forțelor Axei. Cu toate acestea Armata Roșie a ocupat România în marea ei parte. Convenția armistițiului și ulterioarele tratate de pace de la Paris din 1947 au conferit baza legală a ocupației militare sovietice a
Ocupația sovietică a României () [Corola-website/Science/307760_a_309089]
-
și România - 1944. Regele a anunțat atunci că România încetează unilateral toate acțiunile împotriva forțelor aliate, a acceptat armistițiul aliat , și intră în război împotriva forțelor Axei. Cu toate acestea Armata Roșie a ocupat România în marea ei parte. Convenția armistițiului și ulterioarele tratate de pace de la Paris din 1947 au conferit baza legală a ocupației militare sovietice a României, care a durat până în august 1958 și a ajuns la 615.000 militari în 1946. Autorii sovietici, regimul comunist instalat de
Ocupația sovietică a României () [Corola-website/Science/307760_a_309089]