1,950 matches
-
va ocupa locul central; în realitate, el nu fusese decât unul dintre organizatorii secundari ai grevei, meritul principal în acest sens aparținându-i vechiului militant comunist Constantin Doncea. Convocat pentru a lua parte la sărbătorirea evenimentului, Doncea va refuza cu aroganță, afirmând: ""Eu am făcut greva, voi faceți simpozionul"" (Tudor, Cătănuș: 2000, 120). Atitudinea nu era neobișnuită în cazul său. Gheorghe Gaston Marin, fostul "ministru al Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice", îl caracterizează drept "Fire orgolioasă și brutală", care "manifesta nemulțumire
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
l-a avut victoria împotriva "grupului antipartinic" Molotov, Malenkov, Kaganovici și Shepilov asupra metamorfozei dictatoriale a lui Hrușciov. Îmbătat de reușita politică și beneficiind acum de un spațiu de manevră mult mai larg, prim-secretarul PCUS ""a început să afișeze aroganță, să insiste asupra infailibilității propriilor judecăți, și să exagereze succesele obținute"" (Taubman: 2005, 365). Chiar dacă la al XXII-lea Congres al PCUS, atacul asupra lui Stalin a fost reluat cu o intensitate sporită, scurtul dezgheț sovietic se încheiase. Rolul conducător
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în care Alexa Visarion a gestionat fără hybris participarea sa la cotitura-ruptură din decembrie 1989, cu bucuria sa înțelepțită pentru tema străveche: ce merităm noi pe lumea aceasta? N-am văzut la autorul scenariilor Speranța (1976), Ziditorul (2000), Zidirea (2007) aroganța și orgoliul celor care consideră că "nu datorează niciodată, nimănui, nimic", după cum nu poate nimeni să-i reproșeze că, nemăsura i-ar fi fost starea de spirit care să-l caracterizeze, cumva. Am avut intuiția asupra nesmintirii lui, nici măcar în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
instituție cât timp regulile câștigului și ale succesului sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv, impostura fudulă, aroganța ciocoiască și vanitățile fanariote renăscute; nici de neîncrederea și suspiciunea în legi și oamenii justiției câtă vreme "totul se poate aranja" altundeva și altcumva; nici, mai ales, de uimirea perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă în modestie și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ale culturii umane, vezi capitolul 2, „Etică în societ]țile de mici dimensiuni”). x. Concluzii Aceast] interpretare a originii eticii are menirea de a evita, pe de o parte, abstracțiile nerealiste, limitative ale teoreticienilor egoismului, iar pe de alt] parte, aroganță la fel de nefondat], moralizatoare care tinde s] transforme întreaga origine a ființelor umane ca specie terestr] de primate într-un fapt de neconceput. Ea nu asociaz] morală uman] cu nimic din ceea ce posed] alte creaturi sociale. Este întotdeauna o eroare („eroarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st]rile mentale s]n]toase, care lumineaz] mintea. Sutta menționeaz] mai multe vicii: pofta, l]comia, r]utatea, ura, ranchiuna, ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale simțurilor, vorbirea mincinoas], calomnia, bârfa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult a lăsat În urmă un Dumnezeu personal. Dar ceea ce prietenii noștri europeni nu par să Înțeleagă, este că acest element al visului american a fost forța motorice responsabilă pentru simțământul de Încredere american - mulți europeni l-ar putea numi aroganță - că fiecare dintre noi putem „muta munții” atât timp cât Domnul este de partea noastră. În fiecare zi, la școală, copii noștri jură credință Într-o „națiune a lui Dumnezeu”. Banii noștri sunt inscriptionați cu motto-ul „In God we trust” (credem
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asemenea ordine și un țel creației sale. Prin urmare, atunci când ființele umane Încearcă să submineze valoarea intrinsecă a naturii sau să manipuleze și să redirecționeze țelul și ordinea sa pentru a se potrivi cu interesele lor proprii, ei acționează cu aroganță și Împotriva lui Dumnezeu Însuși. Ideea de „stăpânire” este redefinită, oferindu-i-se sensul de „supraveghere/ângrijire”. Ființele umane trebuie să acționeze ca Îngrijitori ai lui Dumnezeu aici pe Pământ, Îngrijind În loc de a exploata și distruge creația Sa. În noua
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își vor forma o imagine clară a necesității unei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
devine brahman prin părul împletit, nici prin familie sau prin naștere. Acela este brahman în care sălășluiesc adevărul și virtutea”. Buddhismul este o doctrină aristocratică, o religie a păcii și a carității. Comunitatea întemeiată de Buddha n-a prea împărtășit aroganța ce a caracterizat religii misionare precum creștinismul și islamismul. Buddhismul este esențialmente tolerant, cosmopolit și adaptabil, și de aceea a fost capabil să fructifice prilejuri născute din situații asupra cărora nu era pe deplin stăpân. El a coexistat cu vechiul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
comunicare, viziunea și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când străduința devine un efort pentru a reduce incertitudinea și anxietatea diferențelor percepute. Grupurile sau culturile percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot prinde în cursă prin părtiniri, neînțelegeri, aroganță personală, stereotipuri negative. Diferențele perceptibile desemnează faptul că îi apreciem pe ceilalți într-o manieră proprie, pentru a-i măsura după criterii de asemănare sau diferențiere. Acest fapt duce la "categorizări sociale", iar atunci când categorizarea socială este negativă, aceasta devine
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de curiozitate rămâne destul de răspândită, iar interesul pentru ceea ce se întâmplă în străinătate, marginal. "Actualitatea culturală internațională este foarte puțin acoperită în mass-media, care preferă mediul național."48 Impresia degajată din această stare de fapt este că ea ține de aroganța culturală. Din punct de vedere metodologic, o enunțare a disciplinelor și a metodelor de studiu care pot fi folosite în interculturalitate este foarte riscantă, și se poate vorbi de o bătălie care nu are cum să fie câștigată din primul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și faptul că tipurile de contacte interculturale menționate mai sus au efect. Atunci când vorbim de calitatea comunicării interculturale, vom avea în vedere capacitatea de deschidere durabilă a unei culturi spre alte culturi, direcția schimburilor culturale și, mai ales, gradul de aroganță culturală. Toate aceste chestiuni țin de problematica identitară; nu vom putea niciodată vorbi de comunicare, dacă vom ignora identitatea, principala caracteristică a persoanei umane, și modul în care aceasta percepe alteritatea. Materializarea ultimă a acestor date ar trebui constituită, credem
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
că se referă la o calitate, atunci cînd recunoaște că francezii "știu cum să-i flateze [pe africani], să-i determine, venind la ei cu o sticlă de șampanie sub braț"427. Și încă, aceste resentimente nu sînt nimic în comparație cu aroganța națională a intelectualilor care totuși ar trebui să fie apărătorii valorilor universale; cînd, de exemplu, se pune întrebarea " Care ar fi ideea de națiune cea mai apropiată de concepția dumneavoastră despre stat și democrație?", răspunsul francez nu este altul decît
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
creștini de 2000 de ani” au devenit o modă după 1989 și nici memorialista nu este ocolită de această tentație: „iar cei care emit concluzii ce nu au nimic comun cu realitatea, ștergînd cu buretele ignoranței și al doctei lor aroganțe peste cei două mii de ani [s.n.] cînd Biserica a fost modalitatea de rezistență, nu numai națională, dar și spirituală a poporului nostru - ceea ce iarăși se uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, Își fac lor Înșiși un prost serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Uniunea Sovietică sub dreapta domnie a lui Stalin? Nici gînd... Pierre Daix era categoric. Numai după ce existența lagărelor a fost recunoscută de Kremlin, Pierre Daix și-a Întors conștiința ca pe o mănușă, recunoscînd ceea ce tăgăduise altădată. Dar cu aceeași aroganță. Din nou, fără frămîntare. Fără scuze și fără explicații” (p. 92). Autoarea Își manifestă disponibilitatea de a Înțelege și accepta dezicerile sincere ale tuturor celor care, Înșelîndu-se, au recunoscut mai tîrziu minciuna În care crezuseră și care, atunci cînd și-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a Înțelege și accepta dezicerile sincere ale tuturor celor care, Înșelîndu-se, au recunoscut mai tîrziu minciuna În care crezuseră și care, atunci cînd și-au dat seama, au avut un șoc și-au știut să tragă consecințele, dar nu iartă aroganța și lipsa de pocăință. Pe scena culturală franceză și-au făcut simțită prezența, deși periodic și fragmentar, și autori români din exil care fie publicau În limba franceză, fie erau cunoscuți prin traduceri. Existau Însă riscurile ca o antologie oficială
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
capătă rezonanță și fior, într-o stare de contemplație cumva dramatică, mereu întoarsă spre trăiri latente. Astfel, „sensul lucrurilor lăcrimează/ Ca o corabie ce se depărtează/ Cu fructele dulci ale existenței” (Toporașii), poetul ținând să își declare despărțirea de orice aroganță în fața spectacolului lumii și să își definească implicarea în viață cu o robustețe ce amintește de misionarismul propriu liricii ardelenești de esență tradițională. S. caligrafiază atent imagini de o plastică sugestivitate metafizică, într-un vers de expresie modernă, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
condiții de viață în care un om gândește și acționează. Acest "Cine?" este însăși intriga în Istorie și în Politică, ce nu se dezvoltă decât într-o relație mentală, socială cu ceilalți. Abolirea lui " Cine vorbește?" acest simbol al unei aroganțe pseudo-liberale! se dovedește a fi nu numai o condiție de igenă mentală, dar și posibilitatea de a pacifica societatea și politica, precum și cele două instanțe între ele. "Cine vorbește?" și "Cine face?" sunt două regimuri intrigante ale unui retorism inautentic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
organizatorică îl aproprie de austriacul Eric Voegelin (1901-1985), intelectual reprimat îndeajuns de mult! Unii l-au plasat "la dreapta". Între Foucault și Voegelin vom găsi mai multe asemănări structurale decât între Foucault și Sartre. Etichetele nu ne vor acoperi ignoranța, aroganța și servilismul politic! În 1981, istoricul francez a refuzat să-l sprijine pe Mitterrand în campania electorală, argumentând că un intelectual nu trebuie să acționeze "precum un director de conștiință"16. Controlorii de conștiințe și formatorii de gândiri (de masă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care asimilează lucruri și moduri de gândire, stabilește relații între lucruri și oameni, între gândiri și altfel de gândiri, acumulează și prelucrează noi și noi cunoașteri, întemeiază și se susține politic. Însă cele trei aspecte negative derivate din actul cunoașterii (aroganța, minciuna, ticăloșia) sunt mai mult valabile într-o cunoaștere comună, banală, cotidiană, unde falsitățile intelectuale, aroganțele, neadevărurile sunt la ele acasă, mai ales în spațiul românesc. Lucrurile se complică atunci când avem de a face cu o cunoaștere academică sau de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
altfel de gândiri, acumulează și prelucrează noi și noi cunoașteri, întemeiază și se susține politic. Însă cele trei aspecte negative derivate din actul cunoașterii (aroganța, minciuna, ticăloșia) sunt mai mult valabile într-o cunoaștere comună, banală, cotidiană, unde falsitățile intelectuale, aroganțele, neadevărurile sunt la ele acasă, mai ales în spațiul românesc. Lucrurile se complică atunci când avem de a face cu o cunoaștere academică sau de cercetare. Orice opinie eronată sau falsă este repede decelată de un ochi atent, suveranul lucrurilor și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoaștere de tip matematic sau în fizică. Ele sunt valabile doar în cunoașterea umană, doar într-o cunoaștere de tip istoric, o cunoaștere a celor din sfera disciplinelor moderne, devenite tot mai tehnologizate și asaltate de un limbaj abstract, non-referențial. Aroganța, minciuna, ticăloșia în absența unor fonduri de cunoaștere autentică au devenit instrumente pentru distinși universitari români. Sunt două regimuri în care se manifestă cunoașterea umană: 1) regimul unei cunoașteri bazată pe istorie (mă refer aici la tot ceea ce se dezvoltă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Înțelegi... Ștefan (îl priveste atent, căutând să descifreze încurcătura lui): Nu înțeleg. Bogoiu: Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că și celorlalți colegi le găsise sămânța buclucașă, și câteva portocale. În timpul interogării ni s-a cerut să comunicăm ce intenții aveam cu semințele de palmier? Unul dintre „Împricinați” care-și revenise din jocul „umilinței” Îi răspunse cu o anumită aroganță: „O plantație de palmieri În zona carpatină!” Considerând acest gest ca pe o nouă sfidare față de autoritățile vamale, ne lăsă să așteptăm cam zece minute, după care „prietenii” noștri au venit cu noi Întărituri. Devenisem o „problemă” serioasă care trebuia
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]