7,623 matches
-
ca: pacientul să fie instalat într-o poziție corectivă; solicitările să fie adaptate la particularitățile pacientului; participarea conștientă a pacientului să fie dublată de înțelegerea scopului urmărit; evitarea durerilor prin acțiunile întreprinse; să se respecte amplitudinea și axele de la nivelul articulației supuse solicitării; acțiunea să fie blândă, lentă, pentru a nu declanșa un reflex de apărare. Prezentarea unor instalații și amenajări, precum și unele indicații metodice privitoare la modul de utilizare are scopul de a veni în sprijinul celor care vor să
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
2. Metodologia de obiectivare a handicapului motor este pusă în valoare prin intermediul unor instrumente de uz curent: miotonometrul, goniometrul, banda metrică, compasul, firul cu plumb și altele. Utilizarea acestor instrumente este impusă de cunoașterea posibilităților de mișcare de la nivelul unei articulații, dar și de valoarea forței musculare ce asigură motricitatea în limite normale. În acest mod se realizează bilanțul articular și muscular atât de necesar pentru stabilirea sistemului de mijloace pe care KT le folosește pentru refacerea capacității funcționale de la nivelul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a pregăti organismul pentru efort, de a forma obișnuința mișcării coordonate, în care să alterneze contracția și relaxarea mușchilor agoniști și antagoniști. Sunt situații în care mișcarea pasivă capătă o cu totul altă orientare, care poate fi sistematizată astfel: - mobilizează articulațiile, mărind bogăția de informații prin excitarea propriocepției periși intraarticulare și menținând troficitatea articulară; - învinge contracturile și retracțiile în devenire, prevenind instalarea diformităților (Robănescu, 1976). Mobilizările pasive se repetă de 10-15 ori pe zi, pe un fond de relaxare-decontracturare ce se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fiecare lecție de tratament, fără a forța amplitudinea; • mișcările se execută calm, cu multă atenție, lin și ritmic; • dacă un copil plânge în timpul lucrului, se va observa dacă prin manevra care se execută nu se provoacă durere; • nu se forțează articulațiile până la limitele lor maxime de amplitudine. Este nevoie de multă răbdare; totul se face prin încercări ușoare, lin și după o pregătire prealabilă. Tratamentul kinetoterapeutic este orientat în funcție de manifestările clinice pe care le prezintă copilul. Pentru a înțelege (măcar parțial
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
situația obținerii unor rezultate încurajatoare, folosind aceste recomandări, este oportună folosirea pentru odihna copilului a unui pat moale sau a unui hamac. Fig. VII.2 Fig. VII.3 Posturile reflex-inhibitorii au ca punct de plecare poziționarea capului și a marilor articulații, care sunt utilizate ca „puncte-cheie”. Fig. VII.4 a, b După Bobath, secretul tratamentului constă în alegerea cu grijă și gradarea pozițiilor reflex-inhibitorii, având în vedere faptul că, ulterior, copilul va trebui să le adopte singur fără dificultate (Robănescu, 1983
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
suplețe. Luate în parte, rezistența este asigurată în principal de structurile osoase vertebrale, alături de care participă, cu rol de atenuare, curburile din plan sagital și tonusul muscular postural. Cât privește suplețea articulară, asigurarea acesteia se regăsește în particularitățile anatomo-funcționale ale articulațiilor dintre vertebre. Discurile intervertebrale suportă presiuni foarte mari, în funcție de poziția trunchiului și de încărcătura la care sunt supuse. La nivelul coloanei vertebrale, mișcările aucaracter plurisegmentar, prin însumarea mișcărilor intervertebrale ale segmentului respectiv. Practic, coloana vertebrală îndeplinește un rol dublu: static
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dublu: static și dinamic. În prima situație, coloanei vertebrale îi revine rolul de a susține capul, gâtul și trunchiul, de care sunt legate membrele superioare. În ceea ce privește rolul dinamic, acesta se manifestă prin capacitatea de mișcare pe care o asigură mobilitatea articulațiilor intervertebrale, și ele cu limite de amplitudini diferite de la o regiune la alta. Privită în plan frontal, coloana vertebrală este în rectitudine, în timp ce în plan sagital prezintă trei curburi considerate fiziologice: cervicală, dorsală și lombară, ca urmare a adaptării sale
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a căror activitate profesională solicită flexia trunchiului și mișcări complexe ale membrelor superioare, în special pentru antebrațe, pumn și degete, programul de kinetoterapie profilactică trebuie orientat spre consolidarea funcției de bază a sistemului vertebro-ischio-gambierilor, care asigură retroversia trunchiului la nivelul articulației coxo-femurale. Se urmărește ca în situațiile fortuite, de flexie a trunchiului, acesta să fie menținut cât mai drept, cu privirea spre înainte. 2. Dacă mobilitatea unor segmente vertebrale este redusă, se apelează la asuplizarea coloanei vertebrale în totalitate. Această acțiune
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de igienă posturală și ortopedică preventive, dintre care trebuie reținută prevenirea atitudinilor vicioase, iar repausul la pat să se facă numai în decubit dorsal pe un pat tare, cu renunțarea la pernă sub cap, plasarea unei perne în regiunealombară, iar articulațiile periferice afectate să fie menținute în poziții funcționale, evitându-se pozițiile antalgice, precum și flectarea genunchilor cu ajutorul unor perne. Ca poziții fundamentale recomandate sunt preferate următoarele: • coloana vertebrală în decubit dorsal, pe pat tare, fără pernă sub cap, dar cu o
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
menținute în poziții funcționale, evitându-se pozițiile antalgice, precum și flectarea genunchilor cu ajutorul unor perne. Ca poziții fundamentale recomandate sunt preferate următoarele: • coloana vertebrală în decubit dorsal, pe pat tare, fără pernă sub cap, dar cu o pernă sub regiunea lombară; • articulația coxo-femurală să fie poziționată în extensie, cu genunchii menținuți în extensie; • umerii în abducție 45° și în ușoară răsucire externă; • cotul și degetele în flexie, pumnul în ușoară extensie. 2. Program kinetoterapeutic. În perioadele în care coloana devine dureroasă și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
implicată și diafragma, pentru a susține mișcările respiratorii. În această etapă, cele mai indicate poziții funcționale sunt: • coloana vertebrală în decubit dorsal, pe un pat tare, fără pernă sub cap, dar sub regiunea lombară se poate plasa transversal o pernă; • articulația coxo-femurală în extensie, abducția la lățimea umerilor; • genunchii în extensie; picioarele la 90°; • brațele pe lângă corp. Se atrage atenția că repausul la pat este indicat doar în timpul puseelor foarte dureroase și când pacientul prezintă o stare generală alterată. Se recomandă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în care să fie angrenată și diafragma, pentru funcția sa respiratorie (Sdic, 1980). Diminuarea durerilor și a inflamațiilor constituie puncte de referință pentru începerea programului recuperator. Acțiunile trebuie să aibă un caracter dinamic, care să solicite progresiv coloana vertebrală și articulațiile distale, determinând pacientul să includă programul recuperator în regimul său de viață, ca pe un atribut indispensabil. Particularitățile programului de recuperare în spondilartrita anchilozantătc "Particularitățile programului de recuperare în spondilartrita anchilozantă" Mijloacele prin intermediul cărora KT poate acționa sunt grupate astfel
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
vitale corespunzătoare; - alternarea judicioasă a inspirației cu expirația, intercalând și momente de apnee voluntară; - concentrarea atenției asupra respirației de tip diafragmatic; - exersarea respirației în condițiile unei rezistențe opuse de către KT. Dacă din cauza spondilartritei anchilozante (SA) are loc o anchiloză a articulațiilor costo-vertebrale, cu orizontalizarea coastelor (deci cu fixarea toracelui în expirație, ce poate fi însoțită și de o cifoză dorsală rigidă, cu capul proiectat în flexie anterioară rigidă), consecințele se vor manifesta printr-o disfunție ventilatorie restrictivă gravă. În acest sens
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și al celei mai importante sensibilități discriminative - ea este și organul personalității umane, al expresivității, al profesionalității celei mai elaborate (Debesse, 1970). Date anatomice și fiziologice privind membrul superiortc "Date anatomice și fiziologice privind membrul superior" Privită ca unitate cinematică, articulația scapulo-humerală este deosebit de complexă, fapt ce impune ca prezentarea acesteia să se facă împreună cu membrul superior în ansamblul său, mai ales că aspectele lor semiotice sunt interdependente. Centura scapulară face legătura dintre partea superioară a trunchiului cu membrele superioare care
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mai bună înțelegere a celor ce vor fi prezentate în continuare, o scurtă trecere în revistă a tipurilor de articulații și grupele musculare care participă la motricitatea membrului superior este pe deplin motivată. Membrul superior are legătură cu trunchiul prin articulațiile sternoclaviculare și scapulo-toracice, formând împreună centura scapulo-humerală. Prin intermediul articulațiilor acromio-claviculară și coracoclaviculară, omoplatul este atașat indirect de torace. Mișcările în articulațiile sternoclaviculară, acromio-claviculară, scapulo-toracică, cât și în cea scapulo-humerală alcătuiesc un complex anatomo-funcțional ce prezintă particularitatea că majoritatea mușchilor ce
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în continuare, o scurtă trecere în revistă a tipurilor de articulații și grupele musculare care participă la motricitatea membrului superior este pe deplin motivată. Membrul superior are legătură cu trunchiul prin articulațiile sternoclaviculare și scapulo-toracice, formând împreună centura scapulo-humerală. Prin intermediul articulațiilor acromio-claviculară și coracoclaviculară, omoplatul este atașat indirect de torace. Mișcările în articulațiile sternoclaviculară, acromio-claviculară, scapulo-toracică, cât și în cea scapulo-humerală alcătuiesc un complex anatomo-funcțional ce prezintă particularitatea că majoritatea mușchilor ce intră în compunerea lor au punctele de inserție pe
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
grupele musculare care participă la motricitatea membrului superior este pe deplin motivată. Membrul superior are legătură cu trunchiul prin articulațiile sternoclaviculare și scapulo-toracice, formând împreună centura scapulo-humerală. Prin intermediul articulațiilor acromio-claviculară și coracoclaviculară, omoplatul este atașat indirect de torace. Mișcările în articulațiile sternoclaviculară, acromio-claviculară, scapulo-toracică, cât și în cea scapulo-humerală alcătuiesc un complex anatomo-funcțional ce prezintă particularitatea că majoritatea mușchilor ce intră în compunerea lor au punctele de inserție pe mai multe oase, ceea ce permite mobilizarea lor în axe și planuri variate
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
υ Pacientul: în decubit ventral, cu brațul în abducție, cotul extins. ω KT este plasat în lateral, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: adducția brațului și atingerea fesei opuse cu degetele. Fig. IX.7 a, b Mobilizările pasive ale articulației scapulo-humerale Considerată cea mai mobilă enartroză a corpului omenesc, la acest nivel se asigură mișcările de abducție-adducție, proiecție înainte și înapoi, rotație externă și internă, iar ca rezultantă a acestor mișcări se poate executa circumducția (Bienfait, 1972). Evaluarea mobilității articulare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
prin prinderea între police și index a vârfului inferior al omoplatului; - se mișcă brațul în toate direcțiile, pornind de la poziția anatomică (poziția zero); - mișcarea se consideră liberă, până în momentul în care solicitarea determină deplasarea unghiului său inferior. Mobilizările pasive ale articulației scapulo-humerale se execută în planuri diferite, astfel: • în plan frontal se execută abducția și adducția; • în plan sagital se execută flexia și extensia; • în plan transversal - rotația internă și externă, precum și răsucirile. Abducția υ Pacientul: așezat pe un taburet, brațele
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
16 b υ Pacientul: în decubit ventral, cu antebrațul în afara mesei. ω KT este în lateral, P pe treimea distală a antebrațului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: prin bascularea distală a antebrațului se obține rotația internă la nivelul articulației scapulo-humerale. Fig. IX.17 a, b Rotația externă υ Pacientul: așezat pe un taburet, antebrațul în flexie de 90°, cu sprijin pe coapsă. ω KT este plasat în spate, P pe treimea proximală a antebrațului, CP sub axilă. Acțiunea: deplasarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și Hagron, 2001). Prin structura lor, exercițiile izometrice facilitează stabilizarea proceselor involutive, ceea ce favorizează redobândirea mai rapidă a funcționalității segmentului afectat. În funcție de caz, realizarea acestui deziderat îl obligă pe KT: • să analizeze dacă există sau nu procese inflamatorii la nivelul articulației afectate, pentru a putea stabili conținutul programului kinetoterapeutic, și să anticipeze efectele benefice ce pot fi obținute; • să acționeze sistematizat, pe axe și planuri fiziologice de mișcare, iar momentul de solicitare a forței maxime să fie plasat la jumătatea segmentului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ce efectuează mișcarea, asigură segmentelor în cauză un tonus muscular crescut, iar KT va putea obține un control asupra momentului când pacientul va fi în măsură să preia contracția voluntară asupra segmentului afectat. Redobândirea masei și forței musculare la nivelul articulației scapulo-humerale se realizează prin următoarele grupe de mișcări: Abducția este mișcarea susținută de mușchii deltoid, ca principal abductor, la care mai participă supraspinosul, care contribuie la abducție până la orizontală. Se poate efectua și peste această limită, dar numai după rotația
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia cotului, aducerea brațului lângă corp. Fig. IX.23 a, b Fig. IX.23 c υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul întins în abducție și retroducție. ω KT este plasat în spate, P pe articulația pumnului, CP pe treimea distală a brațului. Acțiunea: flexia cotului, asociată cu apropierea brațului de corp. Fig. IX.24 a Fig. IX.24 b, c Anteducția sau antepulsia este realizată de către marele pectoral (fasciculul clavicular), coraco-brahialul, scurtul biceps și fasciculul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a Fig. IX.24 b, c Anteducția sau antepulsia este realizată de către marele pectoral (fasciculul clavicular), coraco-brahialul, scurtul biceps și fasciculul anterior al deltoidului. υ Pacientul: în decubit dorsal, cu brațul pe lângă corp. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP pe cot. Acțiunea: anteducția brațului. Fig. IX.25 a, b υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul afectat cu cotul în flexie, palma pe coapsă. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP la nivelul treimii proximale
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP pe cot. Acțiunea: anteducția brațului. Fig. IX.25 a, b υ Pacientul: așezat pe taburet, brațul afectat cu cotul în flexie, palma pe coapsă. ω KT este plasat lateral, P pe articulația pumnului, CP la nivelul treimii proximale a brațului. Acțiunea: anteducția brațului cu extensia cotului. Fig. IX.26 a, b Retroducția sau retropulsia - mișcarea este susținută de mușchii marele și micul rotund, marele dorsal și fasciculul posterior al deltoidului, iar din partea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]