3,559 matches
-
10.4.1. Aspecte empirice În acest scop, vom începe cu natura și politica social- democraților și a europartidelor. În această privință, Hix și Lord își pun următoarea întrebare: state-națiune sau partide politice "care să influențeze poziționarea cetățenilor europeni, să articuleze cererile acestora la nivel european și să organizeze comportamentul actorilor în procesul decizional?"736. Spre deosebire de majoritatea literaturii de specialitate, care susține că nu există legături între cetățenii europeni și europartide, studiul nostru tinde să arate că există totuși o legătură
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
realitățile partinice strategică și tactică la nivel european, căci, în multe privințe, politica de partid la nivel eurpean este diferită de realitățile naționale. Rezultă din această analiză că partidul european social-democrat nu influențează direct poziționarea cetățenilor europeni și nu le articulează direct cererile la nivel european. În schimb, este, în principiu, dipus să "articuleze" poziționarea cetățenilor prin intermediul cererilor făcute de elitele partidelor naționale. În plus, contribuie la influențarea comportamentului actorilor săi în procesul decizional intern și în cel al UE. 10
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de partid la nivel eurpean este diferită de realitățile naționale. Rezultă din această analiză că partidul european social-democrat nu influențează direct poziționarea cetățenilor europeni și nu le articulează direct cererile la nivel european. În schimb, este, în principiu, dipus să "articuleze" poziționarea cetățenilor prin intermediul cererilor făcute de elitele partidelor naționale. În plus, contribuie la influențarea comportamentului actorilor săi în procesul decizional intern și în cel al UE. 10.4.2. Aspecte paradigmatice/teoretice Vom pune apoi în evidență contribuția noastră pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nu a fost chiar ca în 9 săptămâni și jumătate, dar nu poți să le ai pe toate, nu-i așa? turui Julie. Apoi mă întrebă de ce nu sunt la aniversarea lui Zach, dar când să-i explic, până să articulez vreun cuvânt, m-am trezit cu fața scăldată în lacrimi. Într-o încercare disperată de-a mă binedispune, Julie mă invită să ies în oraș cu ea și cu Charlie în seara aceea. S-a plâns că Charlie e atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
giugiulim toată noaptea. O expresie ciudată îi întunecă chipul. Se ridică și începu să se îmbrace. Apoi îmi spuse: Nu te iau de nevastă. Am venit tocmai ca să-ți spun chestia asta. Am încercat să vorbesc. N-am reușit să articulez nici un cuvânt. În cele din urmă, am șoptit: — Dar tocmai... vreau să spun... știi... — Și? mă întrebă el uitându-se pe fereastră. Mi-am pus chiloțeii cu șnur și blana de șinșila pe mine și m-am așezat sub fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pe obraji și-mi ia servieta din mână. (Mereu îmi răpește elementele de identitate și-mi dă sentimentul că nu mai știu cine sunt!) Vreau să ți-l prezint pe Bobo, așa cum ți-am promis! Sunt prea surprinsă ca să pot articula ceva coerent. Tac și îl urmez. încetinește pasul și se întoarce spre mine, zâmbind. îi zâmbesc și eu, fără să știu prea bine de ce. Capul îmi zvâcnește din ce în ce mai tare. Ne îndreptăm spre parc. Este o zi tare plăcută azi, parcă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ca și cum mintea mea, prețioasa, clara mea minte, m-ar fi părăsit deodată, pustiindu-mă complet de gânduri. Aș vrea să te chem, Edo, dar nu mai știu cum să te chem, mi-e groaznic de teamă că nu mai pot articula cuvinte și nu mai pot formula idei. Sunt doar un trup care zvâcnește cu toți mușchii, sârguincios, și pentru prima oară nu mă mai simt cu pielea întoarsă pe dos. Mă simt ca un om care ființează pentru prima oară
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tulburare, trebuind să reia din nou: Făgăduiala spiritului unui corp din Natură este aidoma cu noima miezului acelui corp, sporită cu iuțeala razei de Lună , înmulțindu-se prin ea însăși. Abia trăgându-și sufletul în urma efortului de a cuvânta, Profesorul articulă din nou: În tălmăcire, doamnelor și domnilor, psalmul acesta... fiindcă e un veritabil Psalm al Regelui David,... psalmul acesta ar spune, ar stihui, ar împărtăși, ar mărturisi, ar dezvălui, ar destăinui, ar propovădui, declamând precum că: Valoarea Energiei este egală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spre delegația lor, unde Greierele-dregător se înclina smerit dinaintea Reginei furnicilor. Foarte încurcat, începu atunci să-și desprăfuiască redingota, dându-i bobârnace discrete, pe când mulțimea de furnici despresura întinderea platoului de paradă, unde se termina grandioasa manevră a acestui meterez articulat din mii și mii de făpturi, dulce pavăză pentru Regină și pentru neamul diligentelor himenoptere. CUPRINS Frivolii meseni de la Goldana 7 Cartea celor douăzeci și una de nopți 46 Realitatea separată din Insula Cristinei 84 Oaspeți la Vartolomei Beteagul 104 Pelerinul 105
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să discute unele probleme și-mi susținea fără rezerve ateismul, tot din oroare pentru orice gen de sclifoseală filosofică. Numai pe Cătă Îl durea, În continuare, fix În cur. Dar ne era alături. Academic și fără patetisme. El ne-a articulat revolta. Și tot el e responsabil de tranziția ușoară, diluată de artă, pe care a străbătut-o Celebrul animal până să treacă la fapte. El a descoperit titlurile pe care am ajuns să le traduc pentru editura Cristinei, el a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
asumaserăm rolul de a le propaga În masse. Massele inconștiente, prostite, mințite. În vremuri tulburi, profeții fac stilul. Iar noi, cu toată ironia de care eram capabili, asta ne doream să fim: profeți. Identificaserăm un mănunchi de idei care, bine articulate prin alte părți, erau prost tratate la noi. Dar aveau toate șansele să facă o modă. Când, mai târziu, moda s-ar fi impus masselor, probabil că noi ne-am fi retras. Am fi căutat altceva, fiindcă n-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fapt dorește mai mult. Să fie mereu lângă ea, să o facă fericită. Și nu pentru câteva zile, o lună, un an. Pentru toată viața. Pentru totdeauna. Dar glasul ce trebuie să-i dezvăluie sentimentele, se gâtuie. Nu reușește să articuleze nici un cuvânt. Știe că muțenia devine mai penibilă decât orice manifestare, chiar și una prost aleasă. Rătăcit în neputința de a putea spune ce simte, are sentimentul cumplit de înspăimântător al unei ocazii ratate. Îi vine să urle, să plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
care oamenii muriseră. Femei, copii, bătrâni, tineri, spintecați, zdrobiți, sfâșiați, rupți în bucăți. Deasupra imaginilor halucinante, stăruie copleșitor mirosul unui abator în plină activitate. Apare un subofițer, fără caschetă și centură: Dom' locotenent ... dom' locotenent! Tremură necontrolat, în timp ce încearcă să articuleze coerent: Refugiați ... Basarabia ... acolo ... sub dărâmături! Marius se apropie de ceea ce pare că fusese fundația unei case. Din fumul gros, un copac singuratic răsare asemeni unei năluci. Agățate de ramuri, acum biete cioturi retezate, minuscule căciulițe flutură jalnic în bătaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pocnituri puternice, ca și cum cineva bate în furca telefonului. Împietrit, Marius ascultă tăcut. Cuvintele lui moș Ilie rănesc dureros, asemeni unei lame trecută cu tăișul subțire peste carnea vie a unei rosături de bocanc. Are gura uscată și nu reușește să articuleze nici un sunet. Cu inima prinsă parcă într-o menghină, înghite în gol de mai multe ori. Reușește cu greutate să își vină în fire. Da, sunt aici, șoptește el cu dificultate. Poftim? Nu vă aud prea bine. Puteți să repetați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
genele încărcate cu umezeala sărată a lacrimilor încă necăzute și atent, le șterge pe cele care se preling peste obraji, către buzele arse de febră. Iubitul meu... Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit fericirea asta. Ai rămas la fel de frumoasă, articulează el, șoptit, privind-o drept în ochi, bucurându-se de fiecare secundă petrecută în prezența ei dar conștient până la disperare că fiecare clipă ce trece o îndepărtează totodată de el. Văzuse prea mulți camarazi pe moarte ca să nu recunoască simptomele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
stăpâni diversitatea europeană și pentru a lăsa diversitatea să se exprime. Unificarea europeană presupune reorganizări economice și instituționale, dar ea nu este posibilă decât dacă europenii ajung să trăiască sentimentul identității comune, europene. Problema cea mai importantă este de a articula o identitate europeană pe un teren cultural stăpânit de numeroasele identități naționale și în analogie cu formarea identităților naționale. Atingerea identității europene este mijlocitor de procese economice și politice. Analiștii vorbeau de o criză a Uniunii Europene, datorită majorității mici
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
constituie patrimoniul comun care, pentru a relua termenii din Statutul C.E., „se află la originea principiilor de eliberare individuală, de libertate politică și de supremație a dreptului, pe care se bazează orice democrație adevărată”. Orice societate, toate societățile politice se articulează în jurul câtorva principii - valorile - pe care le consideră adevărate, frumoase și bune într-un anumit moment al evoluției sale istorice și care reflectă o etapă a dezvoltării sale ca societate. Cele trei mari valori europene sunt: - drepturile omului; - supremația dreptului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Vistulei, în termeni neolitici corespunzători, cu privire la pretențiile mele de a-i fi făcut cel puțin trei dintre cei nouă țânci ai ei. Dar am pierdut. Cu oricâtă dibăcie mi-aș fi răsucit limba înșirând sunete primitive, n-am reușit să articulez frumosul nume tată; a fost posibil numai mamă. Pe atunci, pe Ilsebill o chema Ava. Și eu mă numeam altfel. Totuși, Ilsebill nu vrea să fi fost Ava. Împănasem spata de berbec cu jumătăți de căței de usturoi și așezasem
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
se oprise lângă noi și nu-l simțisem? Și de ce tăcea? Nu cumva ascultase ceea ce vorbisem? "Ce vrei, bă?" se răsti Ion , la el. Piticul lăsă să-i iasă din gât un fel de zumzet, era, adică, mut, nu putea articula cuvinte, nu era însă și surd, fiindcă răspunsese prompt la întrebare și întinsese insistent chibritul înainte. "Nu-ți dau nimic, cară-te de-aici", zise Ion scos din sărite, la care presupusul mut își spori brusc zumzăitul în semn de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai dorea să vorbească. Devenise evident că era rândul lui. Dar el, cu acel surâs stupid pe buze, surâs de gips, încremenit, care vroia să exprime optimism, încredere... în realitate părea mai degrabă îndobilocit de loviturile primite, căci abia putu articula câteva fraze că, zise el, tot ce s-a spus nu o adevărat, nu se poate dovedi... El nu-și pregătise o apărare, fusese luat prin surprindere, nu crezuse posibil să fie criticat el chiar de majoritatea celor prezenți și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
piciorul, pregătită de tragere. Atârnată de capătul unui corset flexibil, o cutie de derivație se legănă ca o pendulă, împinsă de vântul care intra printr-o fereastră spartă. Cutia grea metalică lovea un pătuț de copil la fiecare balans. Vasquez articulă cu glas spart: ― Detectoare de mișcare, ce căcănărie! Reveniră în culoar. Ripley privea atentă imaginea de pe monitorul lui Hicks. Brusc se aplecă în față. ― Un moment! Spune-i să... Dându-și seama că numai Burke și Gorman puteau să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
izbuti să găsească energia necesară pentru a urla, un strigăt sfâșietor de suferință. Ripley făcu un pas spre microfonul cel mai apropiat, vrând să-i avertizeze pe infanteriști de ceea ce urma să se producă, dar nu era în stare să articuleze un sunet. Nici nu era nevoie. Studiaseră cu toții dischetele pe care le înregistrase pentru ei. ― Aruncătoarele de flăcări, strigă Apone. Repede! Frost îi înmână aparatul sergentului și se dădu în lături. Apone intră în posesia armei în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mi-a luat-o Maria înainte, „Cum a ajuns «drăcia» la tine?“ Acum jubilarea devenise triumf. Mihnea își savura momentul. „Să zicem că mai vorbesc din când în când cu frații «Brothers». Pare ciudat, dar știu să deschidă gura, uneori articulează cuvinte întregi. Dacă le împingi o damigeană cu vin, povestesc mai ceva ca Rebreanu. Să mai zicem că ieri seară s-a nimerit să-mi fac tura de jogging chiar pe strada Londra și că nu-mi place funinginea. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
folosit, cât și la evenimentul ca atare. Structura codului conține semnificații care derivă din respectiva poziție din societate a publicației sau a organizației. În acest sens, Roger Fowler consideră că tot ceea ce se spune sau se scrie despre lume este articulat pe o poziție ideologică 69. În concluzie, temele care asigură seducția prin discursul jurnalistic se circumscriu interesului publicului, care cuprinde, așa cum am arătat, obligatoriu aria spațiului public, relativă la o comunitate anume, plus alte evenimente a căror selecție este determinată
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
scrie despre românii din Transilvania "Valahii se susține că provin dintr-o colonie a romanilor [Valachi, Romanorum coloniæ effe traduntur]. Mărturia acestui fapt este că au multe în comun cu limba latină" (p. 135). Ideea latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]