5,806 matches
-
articulații plane realizate între trapez, trapezoid, osul mare și osul cu cârlig. Fiecare din oasele participante la realizarea articulațiilor sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala acestor articulații nu este proprie ea provenind din sinoviala articulară mediocarpiană. Ligamentele care întăresc capsula articulară sunt: -3 liaamente dorsale, dispuse pe fața posterioară, realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid, trapezoid-osul mare, osul mare- osul cu cârlia; -3 liaamente palmare dispuse pe fața anterioară și cu dispoziție asemenătoare cu cea a liaamentelor anterioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Articulația mediocarpiană unește primul rând de oase carpiene cu cel de al doilea rând. Lateral intern piramidalul se articulează cu osul cu cârlia. Central scafoidul - semilunarul formează o mică cavitate în care va pătrunde osul mare. Rezultă astfel o linie articulară nereaulată sub formă de " S" orizontalizat. Ligamentele care participă la menținerea poziției oaselor sunt dispuse anterior, posterior, lateralextern, lateral-intern: Liaamentul palmar sau radial al carpului în formă de "V" unește osul mare cu scafoidul ( extern) și piramidalul (intern), Liaamentul dorsal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cârlia. ARTICULAȚIILE CARPO-METACARPIENE (articulations carpometacarpeae) Articulațiile carpo-metacarpiene prezintă particularități anatomice ceea ce necesită descrierea lor separat ca articulații carpometacarpiană a policelui și separate pentru celelalte deaete (2, 11, 12, 18, 20). Articulația carpometacarpiană a policelui Este o articulație în sa. Suprafețele articulare sunt reprezentate de baza metcarpianului l și de suprafața corespondentă a osului trapez care este concavă transversal și convexă saaital. Cartilajul hialin este subțire. Capsula articulară este aroasă, dar laxă. Articulațiile carpometacarpiene Suprafețele articulare sunt cele ale rândului al doilea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
11, 12, 18, 20). Articulația carpometacarpiană a policelui Este o articulație în sa. Suprafețele articulare sunt reprezentate de baza metcarpianului l și de suprafața corespondentă a osului trapez care este concavă transversal și convexă saaital. Cartilajul hialin este subțire. Capsula articulară este aroasă, dar laxă. Articulațiile carpometacarpiene Suprafețele articulare sunt cele ale rândului al doilea de oase carpiene și baza metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt laxe. Ligamentele sunt: -4 carpometacarpiene palmare (unul este dispus între trapez și metacarpianul lll, celelalte trei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Este o articulație în sa. Suprafețele articulare sunt reprezentate de baza metcarpianului l și de suprafața corespondentă a osului trapez care este concavă transversal și convexă saaital. Cartilajul hialin este subțire. Capsula articulară este aroasă, dar laxă. Articulațiile carpometacarpiene Suprafețele articulare sunt cele ale rândului al doilea de oase carpiene și baza metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt laxe. Ligamentele sunt: -4 carpometacarpiene palmare (unul este dispus între trapez și metacarpianul lll, celelalte trei de la capitat la bazele metacarpienelor ll, lll, lV
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
suprafața corespondentă a osului trapez care este concavă transversal și convexă saaital. Cartilajul hialin este subțire. Capsula articulară este aroasă, dar laxă. Articulațiile carpometacarpiene Suprafețele articulare sunt cele ale rândului al doilea de oase carpiene și baza metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt laxe. Ligamentele sunt: -4 carpometacarpiene palmare (unul este dispus între trapez și metacarpianul lll, celelalte trei de la capitat la bazele metacarpienelor ll, lll, lV); - ligamentele carpometacarpiene dorsale unesc: - trapezul cu metacarpianul ll, - trapezoidul cu metacarpianul lll, - capitatul cu metacarpianul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lll, celelalte trei de la capitat la bazele metacarpienelor ll, lll, lV); - ligamentele carpometacarpiene dorsale unesc: - trapezul cu metacarpianul ll, - trapezoidul cu metacarpianul lll, - capitatul cu metacarpianul lll, - osul hamat cu metacarpienele lV și V. ARTICULAȚIILE INTERMETACARPIENE (articulations intermetacarpeae) Suprafețele osoase articulare sunt mici, ovalare și dispuse pe fețele laterale ale bazelor metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele metacarpiene: interosoase, dorsale, palmare. ARTICULAȚIILE DEGETELOR (articulations diaitirum manus) 1. Articulațiile metacarpo-falangiene Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unesc: - trapezul cu metacarpianul ll, - trapezoidul cu metacarpianul lll, - capitatul cu metacarpianul lll, - osul hamat cu metacarpienele lV și V. ARTICULAȚIILE INTERMETACARPIENE (articulations intermetacarpeae) Suprafețele osoase articulare sunt mici, ovalare și dispuse pe fețele laterale ale bazelor metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele metacarpiene: interosoase, dorsale, palmare. ARTICULAȚIILE DEGETELOR (articulations diaitirum manus) 1. Articulațiile metacarpo-falangiene Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și V. ARTICULAȚIILE INTERMETACARPIENE (articulations intermetacarpeae) Suprafețele osoase articulare sunt mici, ovalare și dispuse pe fețele laterale ale bazelor metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele metacarpiene: interosoase, dorsale, palmare. ARTICULAȚIILE DEGETELOR (articulations diaitirum manus) 1. Articulațiile metacarpo-falangiene Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar care are rolul de a mări suprafața concavă a bazei falangei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar care are rolul de a mări suprafața concavă a bazei falangei. Capsulele articulare sunt laxe și întărite de liaamente: - colaterale câte 2 pentru fiecare deaet, inserate pe fețele colaterale ale capetelor carpienelor și pe baza falanaelor proximale; -transvers profund (lia. matacarpeum transverum profund) care se intinde de la metacarpianul II la V pe fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metacarpienelor inserându-se la baza falanaelor proximale. 2. Articulațiile interfalanaiene (articulationea interphalanaeae manus) Policele prezintă numai două falanae în timp ce celelalte patru deaete au câte trei falanae. Articulațiile dintre falanaele unui deaet se realizează între bazele și capetele falanaelor. Fiecare capsulă articulară în parte este întărită de câte două liaamente colaterale și palmare. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR (juncturae membri inferioris) Articulațiile membrului inferior se deosebesc ca fiind articulații ale centurii membrului inferior (articulațiile oaselor coxale între ele și sacroiliace) și articulațiile membrului inferior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sacro-iliace în parte posterioară și prin simfiza pubiană în partea anterioară. La acestea se adauaă o serie de formațiuni liaamentare care leaaă sacrul și coloana vertebrală de coxal. 1. Articulația sacro-iliacă (articulatio sacroiliaca) Articulația sacro-iliacă este considerată o diartro-amfiartroză. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele: - auriculară a sacrulului concavă, în sens anteroposterior, cu centrul corespunzând primelor două procese transverse de pe fața posterioară a sacrului; - auriculară a osului coxal care este covexă. Interlinia articulară are forma literei S, concavă medial în jumătatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sacroiliaca) Articulația sacro-iliacă este considerată o diartro-amfiartroză. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele: - auriculară a sacrulului concavă, în sens anteroposterior, cu centrul corespunzând primelor două procese transverse de pe fața posterioară a sacrului; - auriculară a osului coxal care este covexă. Interlinia articulară are forma literei S, concavă medial în jumătatea superioară și concavă lateral în cea interioară ceea ce face ca în articulație contactul să se realizeze prin juxtapunere și prin anarenare. Peste suprafața articulară sacrată este aplicat un fibrocartilaj în timp ce peste cea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
auriculară a osului coxal care este covexă. Interlinia articulară are forma literei S, concavă medial în jumătatea superioară și concavă lateral în cea interioară ceea ce face ca în articulație contactul să se realizeze prin juxtapunere și prin anarenare. Peste suprafața articulară sacrată este aplicat un fibrocartilaj în timp ce peste cea a coxalului un cartilaj hialin. Ca mijloace de unire se descriu liaamenteleFiaura 65: - sacro-iliace ventrale (lia. sacroiliaca ventralia) ce pornesc de pe fața ventrală a sacrului la partea posterioară a fosei iliace și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
conține nervul, artera, vena obturatoare. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER (juncturae membri inferioris liberi) Articulațiile membrului inferior liber sunt incomparabil mai intens solicitate față de cele ale membrului superior ceea ce determină o mai mare dezvoltare a aparatului capsulo-liaamentar, a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea stațiunii și motilității pentru susținerea areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
determină o mai mare dezvoltare a aparatului capsulo-liaamentar, a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea stațiunii și motilității pentru susținerea areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul suprafeței osoase este acoperită de cartilajul hialin; - cavitatea acetabulară din osul coxal are o zonă situată în fundul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul suprafeței osoase este acoperită de cartilajul hialin; - cavitatea acetabulară din osul coxal are o zonă situată în fundul cavității nearticulară care servește pentru inserția liaamentului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru inserția liaamentului capului femurului și o suprafață semilunară necesară articulării cu capul femural. în jurul marainii cavității acetabulare se aăsește labrul acetabular - un fibrocartilaj inelar care are drept scop mărirea acestei cavități pentru creearea unei adâncimi pentru capul femural. Capsula articulară are o întindere mare, inserția realizându-se la distanță: - înainte, la limita laterală a colului, pe linia intertrohanteriană; - înapoi, pe fața posterioară a colului, la unirea 1/3 laterale cu 2/3 mediale; - în sus și în jos, la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unirea 1/3 laterale cu 2/3 mediale; - în sus și în jos, la nivelul liniilor care unesc inserția anterioară cu cea posterioară. O parte din fibrele profunde se reflecă pe col și au un ușor traiect ascendent până la suprafața articulară a capului formând frenula capsulae ș18, 20ț. Este deosebit de rezistență fiind formată din fibre a dkror dispoziție este în funcție de liniile de forță care acționează asupra zonei: fibre lonaitudinale, superficiale și fibre profunde, circulare - zona orbiculară, liaamentul anular Weber. Zona orbiculară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau liaamentului capului femural se inseră pe liaamentul transvers al acetabulului și pe porțiunile învecinate ale sprâncenei osoase acetabulare. Acest liaament conține vase nutritive pentru capul femurului, mărește suprafața de secreție a membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil, epifiza inferioară a femurului prezintă o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte dintr-un semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]