4,163 matches
-
gândită nici o decizie între ele prin experiență.“69 Stilul gândirii, în aceste însemnări, contrastează puternic cu cel al filozofiei mai târzii. Wittgenstein întreprinde analize și formulează concluzii pe care nu ezită să le numească „principii“. Temele și demersurile lui se aseamănă destul de mult cu cele ale lui Russell sau ale membrilor Cercului de la Viena. Nu este de mirare că Wittgenstein a văzut atunci în aceștia interlocutori, parteneri interesanți de discuție, ceea ce nu va mai fi cazul mai târziu. Transmițându-i lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
autodetermină și se autoconstituie din interior și că, prin urmare, realitatea nu este independentă de limbaj și de gîndire. Pe de altă parte, se poate constata similitudinea, datorată lecturilor sau intuiției, între Ferdinand de Saussure și Ludwig Wittgenstein în a asemăna funcționarea limbii cu jocul de șah, unde contează regulile, iar nu materialul din care sînt făcute piesele, mărimea pieselor etc. Punînd accent pe reguli, deci pe felul în care se desfășoară o activitate, ne aflăm în apropierea conceperii limbii ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unui spectacol, participanții la o demonstrație sau la manifestări sportive. b Ceata sau banda se caracterizează printr-un grad de organizare scăzut și număr de participanți redus. Indivizii se reunesc voluntar din dorința sau plăcerea de a fi Împreună, se aseamănă Între ei din punct de vedere al preocupărilor, preferințelor, idealurilor. Sunt cunoscute cetele de copii, de adolescenți, de delicvenți. c Gruparea este o reuniune de persoane cu un număr variabil de membri, care se Întâlnesc din când În când și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
analogie cu cel de personalitate, conceptul de sintalitate surprinde ceea ce este propriu unui grup concret de oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele dintre ele și nu se aseamănă cu nici unul. Sintalitatea se centrează pe unicitate, incluzând tot ceea ce face ca un grup să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
conceptul de sintalitate surprinde ceea ce este propriu unui grup concret de oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele dintre ele și nu se aseamănă cu nici unul. Sintalitatea se centrează pe unicitate, incluzând tot ceea ce face ca un grup să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă avem În vedere geneza și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
grup concret de oameni, așa cum se manifestă el În viața socială. Parafrazând pe G.W.Allport preocupat de cunoașterea personalității, se poate afirma că fiecare grup se aseamănă cu toate grupurile, se aseamănă cu unele dintre ele și nu se aseamănă cu nici unul. Sintalitatea se centrează pe unicitate, incluzând tot ceea ce face ca un grup să se deosebească de celelalte. Analogia dintre personalitate și sintalitate se justifică dacă avem În vedere geneza și conținutul celor două realități. Așa cum personalitatea este rezultatul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
după caracterizarea lui Arthur Schopenhauer. În opinia noastră, politețea poate fi comparată cu un veșmânt care înfrumusețează și înnobilează pe cel ce îl poartă. Rămânând în aria comparațiilor, politețea adevărată, autentică, manifestată în toate împrejurările de viață ale omului este asemănată într-un proverb persan cu o monedă destinată să îmbogățească nu atât pe cel ce o primește, cât pe cel ce o dă. Bunele maniere se învață, ca orice act de conduită. Bazele acestei prețioase trăsături de caracter se pun
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
afli răspunsul se cheamă că ai atins împlinirea: Eu sunt. Mulțumesc anticipat tuturor eventualilor cititori care mă întîlnesc, la sufletele cărora mă străduiesc să ajung, curgînd liber ca un rîu cristalin spre liniștea binecuvîntată a unui lac. Cunoașterea poate fi asemănată unui lac adînc și strălucitor din apropierea unui pisc (Muntele Meru) ce pare că urcă pînă la Cer. Sau cu un om, cu un copil, căci "am scris în voi întreaga cunoaștere", spune Domnul. De aceea e bine să ne cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
strai frumos și-au țesut. Cu dibăcie, l-au ornat și brodat, gătindu-se de sărbătoare. Deși variat ca decorațiuni și cromatică, de la o regiune la alta, costumul (portul) popular românesc prezintă aceleași caracteristici pe întreg cuprinsul țării și se aseamănă cu cel al altor neamuri din Balcani. Aria lui de răspândire se suprapune peste teritoriul stăpânit de triburile traco ilire, ceea ce înseamnă că a fost moștenit de la geto daci. g. Secretul izbânzii După cum vedem, se poate spune că starea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Se impune așadar o nouă lectură: curentul care ne duce înspre satisfacțiile materiale nu este atât semn al deposedării de sine, cât dorință de „renaștere” a sinelui prin intensificarea trăirii prezentului. Lucru prin care consumul din faza III poate fi asemănat cu o mică sărbătoare. Fără îndoială că un adevărat abis desparte sărbătoarea tradițională de consumul actual, acesta din urmă fiind o chestiune de ordin privat și material, pe când sărbătoarea e colectivă și rituală. Totuși, similitudini există. Tot așa cum sărbătoarea are
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
programat”12; Marcuse stigmatiza „necesitățile impuse” și „satisfacția represivă”. Să-și fi pierdut aceste rechizitorii virulența odată cu avântul societății de consum? Mai curând le vedem recăpătându-și vigoarea odată cu criticile la adresa mondializării și a „McWorld”-ului. De curând, François Brune asemăna publicitatea cu o „caracatiță” totalitară. Conform aserțiunilor lui Benjamin R. Barber, dezvoltarea explozivă a publicității reflectă și întărește noul totalitarism al piețelor 13. Alții nu ezită să vorbească de un „fascism soft”, cu aplicații la toate dimensiunile vieții. Auzim mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
subiect pasiv care trebuia „condiționat” prin repetarea unor sloganuri simple și scurte. Deși încă de actualitate, această logică se află acum în concurență cu noile publicități care iau în calcul apariția hiperconsumatorului educat pentru consum, saturat de produse care se aseamănă, adesea alergic la violența publicitară. De unde și noile orientări: din mijloc de punere în valoare a produsului, publicitatea devine uneori spectacol creativ ce apelează la o mulțime de registre noi: gradul II, pastișa, deturnarea, impertinența, moda momentului, emoționalul, deriziunea, provocarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Decorația casei s-a desprins de imperativul ostentației în beneficiul valorii de ambianță: logicii expunerii statutare îi succedă o logică de seducție afectivă, intimizată, intrafamilială. De aici rezultă o dinamică a pluralizării decorurilor de interior. Dacă ansamblurile de construcții se aseamănă, decorarea interioarelor se destandardizează, se personalizează, tinde să devină mai originală, purtând pecetea gusturilor particulare. După decorul „de clasă”, locuința hedonistă și convivială, bazată pe un individualism decorativ de masă. În faza III, confortul este asociat nu atât cu pasivitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
francezii, se spune, nu mai râd, în medie, decât cinci minute pe zi41, adică de patru ori mai puțin decât în urmă cu cincizeci de ani. „Planeta râsului” ziceați? Dacă-i așa, cine nu vede că ea nu se mai aseamănă câtuși de puțin cu râsul în hohote al lui Dionysos? 9tc "9" Superman: obsesia performanței, plăcerile simțurilortc "Superman \: obsesia performanței, plăcerile simțurilor" Dacă vreo școală de sociologie face caz de o maree dionisiacă, un alt diagnostic, exact la opusul acesteia
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Gambiturile Intermediare: Gestionarea Impasurilor La un moment dat, între o situație dificilă și un blocaj definitiv apare impasul. În acest caz comunicarea este încă deschisă, dar nu se face nici un progres spre găsirea unei soluții. A fi în impas se aseamănă expresiei „a fi în fiare”, o expresie folosită în navigație însemnând un vas oprit cu prova în vânt. Un vas nu va naviga niciodată în vânt, în apropierea lui da, dar niciodată direct în el. Pentru a naviga în vânt
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Așa că una dintre regulile negociatorilor experimentați este să nu ceri tot deodată. Aștepți un moment în care se stabilește un acord în negociere și apoi folosești tehnica „feliei de salam” pentru a obține ceva în plus. Procesul negocierii poate fi asemănat cu împingerea unei mingi mari în susul unui deal, o minge mare de cauciuc mult mare mare decât tine. Te chinui să o aduci în vârful dealului. În acest caz, vârful dealului reprezintă primul acord dintr-o negociere. Odată ce ai ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
primit 2 254 de imigranți din Indiaxe "India" (U.S. Bureau of Census, 1997). Acest studiu a fost realizat în complexul metropolitan Dallas-Fort Worth, care avea o populație indiană asiatică de peste 17 831 în 1994. Caracteristicile demografice ale populației locale se aseamănă cu cele ale comunității etnice mai mari, cu excepția faptului că mai puțini dintre imigranții indieni asiatici se stabiliseră aici înainte. Acest studiu se concentrează în principal asupra imigrantelor indiene asiatice care au un loc de muncă. Perspectiva genizată în cercetarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
au ca angajați în principal femei. O descoperire interesantă a studiului de față este că imigrantele indiene asiatice din Statele Unitexe "Statele Unite" folosesc ca grup de referință femeile contemporane din Indiaxe "India", în locul femeilor americane. În această privință, ele se aseamănă cu imigrantele chineze de pe la începutul secolului XX din Statele Unite, care își căutau modele printre femeile din Chinaxe "China" revoluționară (Yungxe "Yung, J.", 1986). Imitarea femeilor americane nu pare să fie o preocupare a acestor femei indiene asiatice, poate din cauză că acceptarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
societății. Această controversă ne interesează în mod deosebit, deoarece diversele discursuri ne ajută să revelăm și să identificăm complexa construcție epistemologică ce definește sectorul prostituției. Dincolo de polemica legată de existența sau inexistența sclaviei sexuale militare de stat (dezbatere care se aseamănă cu cea privind existența Holocaustului și nu are legătură directă cu ceea ce ne interesează pe noi aici, adică sclavia sexuală în sine), cea mai importantă divergență de păreri a apărut cu privire la responsabilitatea juridică și morală a statului și a poporului
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
o astfel de predicție a turbulențelor pe piețele financiare. Cineva ar spune că, în felul acesta, ar fi eliminate manifestările care determină pierderile imense de bani prin căderile bruște de prețuri pe burse sau alte piețe de capital. Am putea asemăna aceste turbulențe cu evenimente care au loc în viața unui om. Evenimente extreme cum sunt nașterea, alegerea unei profesii, căsătoria, apariția copiilor, schimbarea unei slujbe, divorțul etc., sunt destul de puține dacă ne raportăm la durata de viață a unei ființe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și bogatul. Nașterea era un fenomen al firii și era privit ca atare. Astăzi, nașterea este un fenomen pus sub condiționări, devenind ipotetic: „dacă beneficiez de condițiile 1, 2, 4, atunci primesc copilul, dacă nu, îl ucid”. Această fertilitate se aseamănă cu un fel de „loterie a vieții”, amintindu-ne de jucătorul lui Dostoievski, care, după ce joacă tot ce are, pune drept miză propria sa viață, deci, ceea ce nu-i aparținea. Aceasta este fertilitatea fără viitor, căci ea nu are puterea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
teritoriul morții, nici de cel al vieții. Grota săpată în stâncă, în care trebuie să coboare și să se îngroape de vie din porunca lui Creon, reprezintă metafora acestei tragice situații. Închisă între pereții de piatră, Antigona ar putea fi asemănată cu Niobe, îndurerata mamă pe care Zeus, înduioșat de atâtea lacrimi, o preschimbase în stâncă. Statuia de piatră care plânge, iată una dintre posibilele figurări ale destinului eroului tragic, mort și totodată viu, locuitor deopotrivă pe tărâmul morții și pe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
corul, ca și Oreste însuși, folosește termenul baccheuein pentru a evoca delirul eroului, delir născut în mijlocul tenebrelor și asociat obsesiei crimei și a sângelui. Oare n-ar putea fi și Oreste un fel de „bacant al lui Hades”? S-ar asemăna astfel cu roabele troiene posedate de o furie demențială, distrugătoare, din finalul Hecubei, femei pe care Polimestor le numește chiar așa: „bacantele lui Hades” (termen reluat în Heracles pentru a desemna orice femeie stăpânită de dorința de a ucide). Tot
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
care se aud mărșăluind armate în pas războinic, o noapte traversată de obscure și neliniștitoare presimțiri. E una dintre acele nopți când mormintele se deschid și când pe cer apar semne prevestitoare de mari tulburări. O noapte ce nu se aseamănă deloc cu noaptea din ajunul Crăciunului evocată de Marcellus, noapte sfântă și pură, nebântuită de fantome, de prevestiri amenințătoare, de descântece și de vrăji: Spun unii că în preajma sărbătorii Când s-a născut Iisus, o noapte-ntreagă Se-ngână cântătorii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de mare este puterea ambiguă, ambivalentă a acestor figuri dintr-o altă lume apărute în noaptea Visului..., noapte care, uneori, poate rivaliza, pe bună dreptate, cu o noapte a spectrelor și a vrăjitoarelor. Pentru a înțelege cât de mult se aseamănă noaptea de vară din Visul... cu „noaptea impură” a spectrelor, în ce măsură spiridușii și fantomele - spirits and ghosts - sunt inseparabili în această dramaturgie a nopții care este cea shakespeariană, e de ajuns să ne amintim de dialogul dintre Puck și Oberon
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]