2,081 matches
-
de lumea Creatorului, cum afirmă Eminescu vorbind despre natura geniului ? (Lume și geniu "Povestea magului călător în stele"). Pe de o parte, imaginația științifică a permis omului să descopere și să fructifice infinite posibilități latente ale naturii: matematica, fizica, chimia, astronomia, biologia, etc. i-au ușurat viața, dar i-o și amenință, căci orice nouă descoperire, recunoșteau chinezii când au descoperit praful de pușcă, se întoarce împotriva omului aceasta pentru că omul nu-și poate controla moral aceste descoperiri la acmeu aflându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se vor ultime. În schimb, imaginarul poetic deschide fereastra spre o lume care nu a fost niciodată, fapt care constituie fapta faustică și grandoarea omului. Omar Khayyam este modelul lui uomo universale care a creat nu numai pe plan științific astronomie. matematică, medicină, dar totodată a creat și viețuit pe plan filozofic și liric de la tonalitate melancolică: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-mi spună ascunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cuvinte, cu atat mai mult cu cât nici nu ne auzim, am ajuns atât de mult sè ne perfectèm limbajul încât ne rezumèm doar la lucrurile esențiale, lucruri care spun însè totul, Angel studiazè și ea calculatoarele, dar o pasioneazè astronomia, viseazè sè lucreze la nașă într-o zi, dar tatèl ei nici nu vrea sè audè, Are nevoie de informaticieni, mi-a mèrturisit Angel cu lacrimi în ochi dupè o disputè cu tatèl ei, nu i-am vèzut lacrimile, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu patru pași înaintea mea, eu gâfâind în urmă din cauza bocancilor prea grei, spre școala cu elevi adunați din toate colțurile orașului Brăila, pe atunci un târg împânzit de profesori de matematică, fizică și chimie și anatomie și biologie și astronomie și de câte științe sunt pe lume predate nouă, pleava orașului, strânse de prin Chercea, Radu Negru, Pisc, de pe malul Dunării sau de pe bulevardul Karl Marx, pornit hăt de la Dunăre, oprindu-se, după o vreme, hăt, tot la Dunăre, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
însele, îmbătrânesc fără să dăruiască nimic, fiindcă n-au întâlnit bărbatul ideal; dar eu ce eram, Doamne? Eu ce eram? Știu, bocancii prea grei încetineau și gândurile, așa spunea Gustav, singurul care înțelegea de ce profesorul de matematică și cel de astronomie și cel de fizică, atunci când strigau elev scrie formula, eu trasam linie dreaptă, lungă de la catedră până la ușă, pe care ieșeam dat afară de profesorul de matematică, de cel de astronomie sau de cel de fizică, dar știam atunci când pășeam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
singurul care înțelegea de ce profesorul de matematică și cel de astronomie și cel de fizică, atunci când strigau elev scrie formula, eu trasam linie dreaptă, lungă de la catedră până la ușă, pe care ieșeam dat afară de profesorul de matematică, de cel de astronomie sau de cel de fizică, dar știam atunci când pășeam cu zgomot spre toaleta băieților, aprinzându-mi chiștocul, că numai Gustav mă înțelegea, știind că dunga mea era zarea oprită de a fi zare de proful de matematică, de proful de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sau de cel de fizică, dar știam atunci când pășeam cu zgomot spre toaleta băieților, aprinzându-mi chiștocul, că numai Gustav mă înțelegea, știind că dunga mea era zarea oprită de a fi zare de proful de matematică, de proful de astronomie, de proful de fizică, pentru că nu aveau inimă, în piept le bătea ritmic volumul, dimensiunea clară a tot ceea ce era pe pământ pulbere. Dacă n-ar fi fost bocancii prea grei, dacă n-ar fi fost Gustav care să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pământ pulbere. Dacă n-ar fi fost bocancii prea grei, dacă n-ar fi fost Gustav care să mă-nțeleagă din priviri atunci când ieșeam pe ușa clasei încet, în râsul tuturor, înfricoșat de imensitatea științelor matematice, de adâncimea științelor fizice, astronomiei, biologiei, istoriei și a toată cunoașterea pe care profesorii o posedau, atât despre materiile lor reci cât și despre neștiința caldă din capetele noastre pleșuve, bune pentru biliardul dracilor în Iad! Mă zbăteam noaptea în patul prea mic pentru trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aducea din Europa - arme de foc, praf de pușcă, telescopuri, doctorii și echipamente medicale, pielărie, produse împletite și vopsite, obiecte de uz zilnic. Era deosebit de entuziasmat - și chiar dornic de a le avea și el - în fața inovațiilor din medicină, din astronomie și din știința militară. Totuși, existau două lucruri pe care nu le putea înțelege cu nici un chip: creștinismul și educația creștină. Dar dacă nu le-ar fi permis pe acestea două misionarilor, nici ei n-ar mai fi venit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ieri până azi. ["FILOZOFIA AU CĂZUT ÎN DISCREDIT... "] 2258 D-lor! Filozofia au căzut în discredit prin sărăcia ei relativă față cu bogăția tuturor fiicelor ei. Căci, dacă veți cerceta istoria, veți vedea că toate științele, apoi matematica și geometria, astronomia, toate științele câte au fost tratate în mod sistematic și erau științe în înțelesul strict al cuvântului, nu un conglomerat de cunoștințe, ca istoria sau geografia și ca disciplinele curat descriptive, au fost odată părți ale filozofiei, cam în modul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
explice lui Manlius că Iunit Tentor, și Sais, și Ab-du nu erau doar locul unor rituri tainice și, poate, malefice; vreme de milenii, între zidurile lor de netrecut se refugiase cea mai fragilă operă a umanității: cultura. Muzica, matematica, medicina, astronomia, arhitectura, toate se născuseră acolo. Porunci: — Va trebui să proiectezi spații mari, porticuri și săli. Se gândi, dar era încă prea devreme ca s-o spună, că acolo avea să adune tot ce se putea găsi din operele gândite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a doi oameni. Sacerdotul templului isiac de la Iunit Tentor În acele zile de ianuarie, în ciuda mării neprielnice, în portul Ostia debarcă un bărbat trimis în taină de templul de la Iunit Tentor, unde Împăratul pusese să fie pictate imensele panouri de astronomie magică. Se numea Apollonius și era sacerdot. Callistus află de venirea acestuia, și tocmai lui - omul despre care întregul imperiu știa că se afla mereu alături de Împărat - Apollonius îi mărturisi că aducea o profeție alarmantă, născută din citirea stelelor. — Moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cincisprezece metri înălțime. Apoi a văzut tavanul solid, din piatră, împărțit în mari porțiuni pătrate. Pe el fusese pictat un formidabil ciclu de imagini, iar culorile strălucitoare se menținuseră intacte în aerul uscat al deșertului. Era un misterios text de astronomie magică: cele treizeci și șase de zone ale cerului și cei treizeci și șase de decani ai anului egiptean, numele divine ale celor treizeci de zile ale fiecărei luni și cele cinci zile fără nume de la începutul anului; cele patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
revistei Urmuz, cu un „portret sintetic” al idolului, reprodus în clișeu, fără ca desenatorul să-și fi văzut modelul Contimporanul, dar mai ales Punct, începuseră deja de cîțiva ani recuperarea/publicarea scrierilor urmuziene, cu excepția „Fuchsiadei” și a bucății „Puțină metafizică și astronomie”. Mitizarea avangardistă, anunțată deja în Contimporanul, programatică în revista Urmuz a lui Geo Bogza (1928) și amplificată în revista unu condusă de Sașa Pană, însoțește prima editare în volum a textelor sale (în 1930, sub titlul Algazy & Grummer, la Editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
afară, sub cerul liber. Poezia ... Citești? Da, îmi place. Îmi plac și nopțile de vară, afară. Sunt, într-adevăr, clipe de neuitat. Ce studiezi? Studiez acasă limba franceză și arte. Însă nu-mi sunt străine nici științele reale. De pildă astronomia? Vă place? Nu pot spune că mă pricep. Angi mă sărutase pe creștet și plecase. Am vrut să te cunosc pentru că la masă se vorbește despre tine. Laude. Sper atunci să fiu la înălțimea vorbelor frumoase. Ești, se vede de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
toate plăcerile mesei? Putea cel mult să recomande vin vechi pentru îngrijirea ficatului, cum o mai făcuseră și alți medici înaintea lui. Dacă i se spunea „tabib“, era pentru că, dintre toate disciplinele care-i trezeau interesul și care mergeau de la astronomie la botanică, trecând prin alchimie și algebră, medicina era aceea în care se mărginea cel mai puțin la rolul de simplu cititor. Numai că nu se alesese din medicină cu nici un dirham, căci nu de pe urma ei trăia: avea în bogata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de simple reluări sau rezumate ale cărților vechi. Lucru cu care bunicul tău era de acord: în primele secole ale islamului, repeta el ades cu amărăciune, nu mai pridideai cu număratul în Orient al tratatelor de filosofie, matematici, medicină sau astronomie. Poeții înșiși erau cu mult mai numeroși și novatori, în stil, dar și în conținut. În Andaluzia, de asemenea, gândirea era înfloritoare, iar roadele ei erau cărțile care, copiate cu răbdare, circulau printre cărturari din China până în Extremul Occident. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
bune, idei mai ingenioase, rezolvări superioare. Uită că judecățile lor sunt mereu post-factum și că scurgerea timpului Îi așază În posturi privilegiate. Seamănă mult cu profesorii care se miră prostește de naivitățile și de aberațiile În materie de fizică ori astronomie ale unor Arhimede sau Galilei, care comiteau În vremea lor erori pentru care dascălii În cauză i-ar trânti cu aplomb la examene pe elevii lor de astăzi. Cam așa se Întâmplă și cu istoricii. Tot timpul par să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dar esențiale, pe care nu le mai percepem la modul direct, frust, intuitiv, așa cum o făceau gânditorii din vechime, acei antici fabuloși care și-au apropriat În chip miraculos o mulțime de axiome, principii, paradoxuri, teoreme, aporii din fizică, matematică, astronomie, logică, drept, științe naturale etc., ce ne uimesc și astăzi prin adâncime și pertinență. Anecdota după care Arhimede a descoperit În baie legea care Îi poartă numele este adevărată - măcar În spirit -, pe când povestea cu Newton și mărul care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
urmare, lui Flaubert i s-au creat toate condițiile pentru a scrie volumul doi. În acesta, Bouvard și Pécuchet trec În continuare ca albinele din disciplină În disciplină, În domeniile nou apărute ale științei. Se lasă seduși pe rând de astronomie, astrofizică, termodinamică, analiză matematică, algebră superioară, sociologie, parazitologie, embriologie, marketing, relații publice, palinologie, informatică, seismologie, mecanică cuantică, spectroscopie, vulcanologie și numeroase alte științe pe care nici dacă ai dispune de o viață infinită nu le-ai putea număra, darămite Înțelege
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
un serial intitulat Ooh La La!, o adaptare după farsele lui Georges Feydeau. Episodul respectiv îi avea ca protagoniști pe Donald Sinden și Barbara Windsor. Hilary adormi pe la jumătate și se trezi la timp ca să prindă sfârșitul unei emisiuni de astronomie prezentată de un bărbat bizar, îmbrăcat cu un costum care nu-i stătea bine. Deci ai de toate, spuse Alan mândru. Știri, divertisment, comedii, documentare și spectacol clasic în egală măsură. Nici o țară din lume nu-ți poate oferi așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
spunem cîte ceva despre cea de-a doua modalitate, mai nevinovată, mai dreaptă, dar la fel de utilă ca și prima. Artele cele mai necesare vieții sînt agricultura, comerțul și manufacturile; cele care fac mai mult onoare spiritului uman sînt geometria, filosofia, astronomia, retorica, poezia, pictura, muzica, sculptura, arhitectura, gravura și ceea ce înțelegem prin Belle Arte. Cum toate țările sînt foarte diferite, puterea unora stă în agricultură, a altora în negustorie sau în comerț: aceste arte se întîmplă să prospere laolaltă în vreo
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că amintirile dinainte de vîrsta de trei ani nu sînt demne de Încredere, tata mă ținea În brațe lîngă un gard și prin noaptea aflată undeva pe sus trecea o cometă. Ori o stea căzătoare, tatăl meu nu era tare la astronomie, era medic, și ne găseam În satul unde vindeca competent diverși oameni cu cojoc. Pe atunci am interpretat imaginea ca pe-un semn al destinului. Acum, În ciuda faptului că nu mai văd stele căzătoare, nu mai sînt, au căzut toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sociale � nu scap? nici ea regulii comune care cere unei ?tiin?e s? se aplece asupra faptelor observate ?i discutate pentru a deveni �pozitiv? Totu?i, exist? o mare diferen??, epistemologic decisiv?, �ntre ?tiin?ele care trateaz? (corpurile brute( (că astronomia sau fizică) ?i cele care trateaz? (corpurile organizate( (că fiziologia sau psihologia); prin cunoa?terea de sine pe care acestea o autorizeaz?, omul poate accede la o viziune diferit? despre el �nsu?i ?i despre modul s?u de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului". Practic, fanarioții patronează la Iași și București academii princiare în care se învață filosofia, fizica, astronomia, matematicile, chimia, istoria, geografia, latina, germana și rusa. Aceste academii, fondate în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, sînt susținute financiar și intelectual de fanarioți. Profesorii numiți în mare parte ecleziaști sînt adepți ai filosofiei raționaliste a Luminilor. Academiile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]