5,127 matches
-
13 ianuarie 1992, la ambele elice. Resursă până la reparația capitala expirata: ianuarie 1998. SPECIFICAȚIE TEHNICĂ Tip aeronavă: AN-26 Celulă Seria de fabricație: 13405 Dată fabricației: 30 ianuarie 1984 De la punerea în serviciu: 3.458 ore de zbor; 2.940 de aterizări De la ultima reparație capitala: 2.770 ore de zbor; 1.981 de aterizări Numărul de reparații capitale: 1 la 10 mai 1990 (688 ore de zbor, 960 de aterizări) Resursă după reparația capitala expirata la 10 mai 1996 Motoare Poziția
HOTĂRÂRE nr. 1.418 din 6 decembrie 2002 privind transmiterea a doua aeronave tip AN-26, proprietate privată a statului, din administrarea Regiei Autonome Compania Română de Aviatie "ROMAVIA" în administrarea Serviciului Roman de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146686_a_148015]
-
SPECIFICAȚIE TEHNICĂ Tip aeronavă: AN-26 Celulă Seria de fabricație: 13405 Dată fabricației: 30 ianuarie 1984 De la punerea în serviciu: 3.458 ore de zbor; 2.940 de aterizări De la ultima reparație capitala: 2.770 ore de zbor; 1.981 de aterizări Numărul de reparații capitale: 1 la 10 mai 1990 (688 ore de zbor, 960 de aterizări) Resursă după reparația capitala expirata la 10 mai 1996 Motoare Poziția 1 Resursă până la reparația capitala expirata: februarie 2000. ---------------
HOTĂRÂRE nr. 1.418 din 6 decembrie 2002 privind transmiterea a doua aeronave tip AN-26, proprietate privată a statului, din administrarea Regiei Autonome Compania Română de Aviatie "ROMAVIA" în administrarea Serviciului Roman de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146686_a_148015]
-
punerea în serviciu: 3.458 ore de zbor; 2.940 de aterizări De la ultima reparație capitala: 2.770 ore de zbor; 1.981 de aterizări Numărul de reparații capitale: 1 la 10 mai 1990 (688 ore de zbor, 960 de aterizări) Resursă după reparația capitala expirata la 10 mai 1996 Motoare Poziția 1 Resursă până la reparația capitala expirata: februarie 2000. ---------------
HOTĂRÂRE nr. 1.418 din 6 decembrie 2002 privind transmiterea a doua aeronave tip AN-26, proprietate privată a statului, din administrarea Regiei Autonome Compania Română de Aviatie "ROMAVIA" în administrarea Serviciului Roman de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146686_a_148015]
-
ajutor reciproc (1) În cazul unor situații de urgență la bordul aeronavelor militare aflate în zbor în apropierea frontierei dintre cele două state, părțile contractante asigura, la cererea celeilalte părți contractante, prin punctele de contact, transferul controlului aeronavelor respective și aterizarea acestora pe unul dintre aerodromurile militare desemnate pentru situații de urgență. ... (2) Aerodromurile militare desemnate pentru situații de urgență vor fi stabilite, de comun acord, de către structurile de cooperare ale părților contractante. ... (3) Pentru transferul controlului aeronavelor punctul de contact
ACORD din 17 octombrie 2002 între Ministerul Ap��rării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Republica Ungara privind cooperarea între forţele aeriene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147301_a_148630]
-
de asistență suplimentare pentru continuarea operațiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore. ... (13) În limita mijloacelor disponibile și în conformitate cu standardele internaționale relevante, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră asigură măsurile de asistență necesare de la aterizare și până la părăsirea aeroportului către țara de destinație, în ceea ce privește: ... a) întâmpinarea străinului la aeronavă și escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură; ... b) asigurarea tratamentului medical de urgență străinului și, dacă este cazul, persoanelor din escorta
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul străinilor în România**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146977_a_148306]
-
din Codul internațional pentru construcția și echiparea navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, așa cum s-a definit în regulă VII/11.1 din prezenta Convenție. 26 Platformă pentru elicoptere este o zonă special construită pe o navă pentru aterizarea elicopterelor, incluzând întreaga structura, instalațiile pentru stingerea incendiului și alte echipamente necesare pentru funcționarea în siguranță a elicopterelor. 27 Amenajarea pentru elicoptere este o platformă pentru elicoptere care include orice amenajare pentru realimentare cu combustibil și orice hangar pentru elicoptere
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
coboririi din aeronavă a ultimului membru al echipajului la terminarea misiunii de zbor. I. 1.7. Activitate de parașutare: ansamblul activităților desfășurate în legătură cu utilizarea unei parașute din momentul lansării parașutistului de la bordul aeronavei și până în momentul degajării de parașuta, după aterizare sau amerizare. Această definiție nu se referă la salturile cu parașuta executate pentru salvare, în cazuri de forță majoră. I. 1.8. Cauza: acțiune(i), omisiune(i), eveniment(e), condiție(i) sau orice combinație a acestor diverse elemente care duc
ORDIN Nr. 305 din 1 august 1995 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind cercetarea accidentelor şi a incidentelor de aviatie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112749_a_114078]
-
și determină influență posibilă a acestora la producerea accidentului sau a incidentului de aviație civilă; - cercetează aspectul exterior al părților deteriorate ale aeronavei și ale motorului: . părțile componente ale aeronavei, întregi și reconstituite; . tipurile de rupturi; . celulă, inclusiv trenul de aterizare și comenzile de zbor; . eventualele rupturi la oboseală; . eventualele rupturi statice; . rezultatele probelor de laborator; . elicele; . starea de funcționare a motorului în momentul producerii accidentului sau a incidentului de aviație civilă; . eficacitatea instalațiilor de stins incendii; . rezultatele analizei de laborator
ORDIN Nr. 305 din 1 august 1995 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind cercetarea accidentelor şi a incidentelor de aviatie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112749_a_114078]
-
identificare ACCID; * tipul, modul, naționalitatea și înmatricularea aeronavei; * numele proprietarului, a celui care exploatează aeronavă și a celui care a închiriat-o, daca este cazul; * dată și ora (GMT) a accidentului sau incidentului; * ultimul punct de decolare și punctul de aterizare prevăzut al aeronavei; * poziția aeronavei, cu referință la câteva puncte geografice de reper ușor de identificat, latitudinea și longitudinea; * numărul membrilor echipajului și al pasagerilor, precum și numărul morților și al celor grav răniți de la bord, cît și cel al altor
ORDIN Nr. 305 din 1 august 1995 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind cercetarea accidentelor şi a incidentelor de aviatie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112749_a_114078]
-
bară Sulina pentru navele ce pleacă din portul Tulcea direct în zonă. Timpul de calcul se încheie în momentul în care navă atinge punctele de la plecarea în voiaj. Pentru marinării ce pleacă/sosesc cu avionul timpul se calculează de la decolare/aterizare Aeroport Otopeni. 3. Pe timpul internării în spital personalul ambarcat are dreptul la 30% din diurnă categoriei I cuvenită delegaților care se deplasează în misiuni temporare în străinătate. După ieșirea din spital pînă la ambarcarea pe navă, sau pe timpul de așteptare
HOTĂRÎRE nr. 246 din 10 martie 1990 privind drepturile de indemnizaţie de străinătate, alocaţie de hrana şi fond de reprezentare ce se acordă personalului navigant de pe navele flotei de pescuit oceanic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107047_a_108376]
-
în anexa nr 1. ... (3) Perioadă pentru care se acordă diurnă în valută se determina ținînd seama de mijlocul de transport folosit, avîndu-se în vedere: ... a) momentul decolării avionului de pe primul aeroport din țară, la plecarea în străinătate și momentul aterizării pe primul aeroport din țară, la înapoierea din străinătate; ... b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele frontierei de stat ale României, atît la plecarea în străinătate, cît și la înapoierea în țară. ... (4) Pentru fracțiunile de
HOTĂR��RE nr. 620 din 26 mai 1990 privind drepturile personalului trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107181_a_108510]
-
în declanșarea mai ușoară a atacului. Prinderea mingii înalte Mingile înalte au o înălțime convențional cuprinsă peste capul portarului. La prinderea acestor mingi portarul execută următoarele faze: 1. Elan bătaie (cu urmărirea traiectoriei mingii); 2. Desprindere; 3. Prinderea mingii; 4. Aterizare. 1.Elanul constă în deplasarea rapidă pe direcția de venire a mingii. Elanul este continuat cu o scurtă bătaie pe un picior sau pe ambele picioare în scopul executării unei sărituri. 2.Desprinderea este faza imediat următoare. În timpul acestei faze
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
orientate spre corp. Această poziție favorizează acoperirea completă cu mâinile și degetele a mingii, mai ales a degetelor mari ce trebuie să se întâlnească posterior. Este momentul în care s-a realizat prinderea și în care începe faza a patra aterizarea. 4. Aterizarea înseamnă revenirea portarului, după săritură, pe sol. Ea se poate face pe un picior sau după caz pe ambele picioare. În timpul aterizării este obligatorie asigurarea și prinderea mingii care asigură ca mingea odată prinsă să fie adusă de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
corp. Această poziție favorizează acoperirea completă cu mâinile și degetele a mingii, mai ales a degetelor mari ce trebuie să se întâlnească posterior. Este momentul în care s-a realizat prinderea și în care începe faza a patra aterizarea. 4. Aterizarea înseamnă revenirea portarului, după săritură, pe sol. Ea se poate face pe un picior sau după caz pe ambele picioare. În timpul aterizării este obligatorie asigurarea și prinderea mingii care asigură ca mingea odată prinsă să fie adusă de îndată la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
posterior. Este momentul în care s-a realizat prinderea și în care începe faza a patra aterizarea. 4. Aterizarea înseamnă revenirea portarului, după săritură, pe sol. Ea se poate face pe un picior sau după caz pe ambele picioare. În timpul aterizării este obligatorie asigurarea și prinderea mingii care asigură ca mingea odată prinsă să fie adusă de îndată la piept și bine „acoperită” în spațiul format de antebrațe și torace, având coatele apropiate. Greșeli frecvente mingea nu se duce la piept
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de fotbal. 3. Zborul cuprinde întinderea spre minge, prinderea mingii, urmată imediat de protejarea ei și eventual aducerea spre piept. Urmează gruparea segmentelor corpului asupra centrului de greutate și pregătirea pentru cădere-aterizare. 4. Căderea. Portarul în general va încerca o aterizare grupată și amortizată. De cele mai multe ori căderea are loc pe părțile laterale și moi ale corpului. Contactul cu solul se face începând cu o parte oarecare a corpului, care devine primul punct de sprijin și de amortizare, după care aproape
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
boxarea mingii cu ambii pumni apropiați. Bătaia se face pe un picior concomitent cu întinderea rapidă a brațelor (brațului) cu pumnii strânși ca în imaginea următoare. În punctul maxim al săriturii se execută lovirea mingii, privirea urmărind mingea. Urmează apoi aterizarea amortizată, sau revenirea pe sol. În timpul zborului și a intervenției asupra mingii, portarul este deseori în contact direct și opus cu adversarii ce încearcă lovirea mingii cu capul. Greșeli frecvente acțiunea de boxare se înlocuiește cu o lovire a mingii
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
sol, dar poate fi făcută și din aer, astfel: corpul fiind în aer, fără sprijin pe sol, contactul frunții cu mingea are loc atunci când jucătorul, ajungând în punctul maxim al săriturii sale, coboară. Contactul propriu-zis are loc imediat după începerea aterizării jucătorului, astfel ca mingea întâlnind un plan rigid ce și el coboară, ricoșează amortizat și scurt din acesta, rămânând sub controlul jucătorului. Greșeli frecvente contactul cu mingea nu se face cu fruntea; retragerea grăbită a capului face ca mingea să
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și formând în aer un arc, ușor îndoit spre înapoi. Această îndoire spre înapoi continuă în aer până când trunchiul ajunge la cel mai înalt punct al traiectoriei, moment în care execută brusc o mișcare dinapoi-înainte, capul lovind mingea cu fruntea. Aterizarea este elastică și se realizează printr-o flexie a genunchilor și gleznelor. Greșeli frecvente lipsă de coordonare între desprindere și momentul lovirii; lovirea mingii cu ochii închiși; lovirea mingii cu creștetul. Utilizare tactică la transmiterea mingii; la finalizare. Lovirea mingii
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
corpul este ușor aplecat spre înainte, brațele într-o poziție care să asigure echilibrul, întinse lateral, capul ușor flexat cu privirea orientată spre minge. Lovitura propriu-zisă se face cu fruntea, asigurând astfel o suprafață mai mare de contact cu mingea. Aterizarea - se realizează în mai multe moduri, cel mai des utilizat fiind prin amortizare pe brațe, piept, coapse, gambe. Greșeli frecvente elan insuficient pentru efectuarea zborului; tendința de ghemuire exagerată în timpul zborului; lovirea mingii cu creștetul; lovirea mingii cu ochii închiși
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
șef serviciu este dr. Carmen Piseru. În anii 70 și chiar 80, funcționa un serviciu regional “Aviasan” pentru asistența medicală de urgență la cererea unității, care asigura transportul cazurilor grave către clinicile ieșene sau bucureștene pe calea aerului. Terenul de aterizare a fost amenajat chiar în incinta spitalului pentru elicopterele sanitare care asigurau transportul. S-a mai amenajat un al doilea teren de aterizare în vecinatatea Fabricii “Textila”. În raza teritorială a raionului Vaslui au mai fost amenajate terenuri de aterizare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cererea unității, care asigura transportul cazurilor grave către clinicile ieșene sau bucureștene pe calea aerului. Terenul de aterizare a fost amenajat chiar în incinta spitalului pentru elicopterele sanitare care asigurau transportul. S-a mai amenajat un al doilea teren de aterizare în vecinatatea Fabricii “Textila”. În raza teritorială a raionului Vaslui au mai fost amenajate terenuri de aterizare in comunele: Ivănești, Roșiești, Bogdana, Solești, Codăești. La solicitarea medicilor de circumscripție rurale avioanele aterizau și transportau cazurile grave la Clinicile medicale din
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
aterizare a fost amenajat chiar în incinta spitalului pentru elicopterele sanitare care asigurau transportul. S-a mai amenajat un al doilea teren de aterizare în vecinatatea Fabricii “Textila”. În raza teritorială a raionului Vaslui au mai fost amenajate terenuri de aterizare in comunele: Ivănești, Roșiești, Bogdana, Solești, Codăești. La solicitarea medicilor de circumscripție rurale avioanele aterizau și transportau cazurile grave la Clinicile medicale din Iași și București. Pe măsură ce infrastructura rutieră s-a dezvoltat și serviciile de urgență au devenit mai operative
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dublu. Pasul alergător simplu reprezintă totalitatea acțiunilor și pozițiilor determinate de acestea, cuprinse între două sprijine succesive, pe picioare opuse. Un pas alergător simplu cuprinde: un sprijin unilateral (pe un picior), urmat de autoproiectarea corpului în aer (zbor) și de aterizare pe celălalt picior. Pasul alergător simplu este constituit din două perioade: de sprijin și de zbor. Pasul alergător dublu reprezintă totalitatea acțiunilor și pozițiilor intermediare cuprinse între două atitudini ale aceluiași picior (sprijin); el reprezintă doi pași alergători simpli succesivi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mare cu cât contactul cu solul va fi mai oblic, iar proiecția centrului de greutate al corpului va fi mai mult în urma punctului de contact cu solul. În faza de amortizare: musculatura piciorului efectuează un lucru rezistent și șocul de aterizare este amortizat prin jocul simplu al articulațiilor (șold, genunchi, gleznă). Scopul principal al tehnicii în această fază este reducerea forței tangențiale (Ft), iar aceasta poate fi realizată prin mărirea unghiului de contact cu solul (apropierea proiecției C.G.G de punctul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]