52,791 matches
-
extrem de periculoase. La ora asta, planurile s-au amestecat atît de tare - teatral, uman, politic, - încît a căuta acum cauza devine o operațiune de maestru. Lipsa de comunicare între actori și directorii lor - Vlad Rădescu și mai nou Stelian Nistor - atitudinea arogantă a acestora, neacoperită însă de o autoritate profesională, sînt principalele motive ale unui conflict mai vechi scos la iveală abia acum. Din păcate, din lașitate sau din frica zilei de mîine, actorii n-au forțat discuții directe și lămuritoare
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
își amintește ultima lor convorbire: niciodată Babu nu s-a dezis de comunism și de crimele comuniste, "necesare purificării sociale". Era doar scârbit de întinarea idealurilor roșii de către Ceaușescu & comp. Parcă mi-e cunoscut acest tip de biografie și de atitudine "civică"! Ne întrebăm de ce nu se publică vestitul Jurnal confiscat cu atîta tam-tam de securitate. Cine știe ce surprize ascunde?! Iar dacă a fost distrus, lucrurile devin și mai limpezi. Securiștii știau bine de ce au făcut-o. Babu le cunoștea sistemul, căci
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
că se gîndește. Identifică talibanismul cu islamul și cu afganii. Tot așa ne identifica, ieri, pe noi, cu comunismul și cu Ceaușescu. Sigur, Grass nu spune aceste lucruri atît de limpede cum o fac eu acum. Dar ele formează subtextul atitudinii sale, grund-ul roșu pe care se aplică vopseaua verde a unui ecologism politic iresponsabil. Dacă ar fi să aleg între cîinii șocați de cadavrele miilor de inocenți de sub Gemeni și Günter Grass, i-aș alege pe cei dintîi. Sub
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
modelul revoluției culturale din China lui Mao. Dintre scriitorii invitați de Vatra să comenteze Tezele, unii (D. Chirilă, M. Iorgulescu) nu sînt de acord cu importanța tradițional acordată influenței vizitei lui N.C. în Asia de Răsărit, în China, asupra schimbării atitudinii sale. Alții (G. Dimisianu, A.I. Brumaru) nu acceptă nici măcar că a fost o schimbare de atitudine. Cronicarul împărtășește aceste din urmă puncte de vedere. Totul începe cu mult mai devreme, în aprilie 1964, cînd Dej a declanșat campania antisovietică și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
D. Chirilă, M. Iorgulescu) nu sînt de acord cu importanța tradițional acordată influenței vizitei lui N.C. în Asia de Răsărit, în China, asupra schimbării atitudinii sale. Alții (G. Dimisianu, A.I. Brumaru) nu acceptă nici măcar că a fost o schimbare de atitudine. Cronicarul împărtășește aceste din urmă puncte de vedere. Totul începe cu mult mai devreme, în aprilie 1964, cînd Dej a declanșat campania antisovietică și a creat o dublă premisă, pentru o mică liberalizare în gîndirea și arta românească, și pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
Vasiu o lume fascinantă, dar nu una a piraților de basm, cât mai curând una a înțelepților zen - la vârste foarte fragede. Este vorba, mai întâi de toate, despre un mod de viață bine statornicit și despre un complex de atitudini în raport cu lumea și cu puterea birocratică, promovate și ele cu o rară consecvență. Despre un idealism "fără cauză" și despre un pragmatism al mijloacelor care dovedește o uluitoare eficacitate. Este vorba apoi despre o filosofie, concretizată într-o sumă foarte
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
chiar acum, slăbuță și ștearsă în rochia de lână făcută în casă, dar cu o lucire în privire pe care nu i-o văzusem niciodată. S-a așezat, nemișcată, în unul dintre fotoliile din salonul cel mare, vecin, cu o atitudine încordată și nostalgică, privește intens în noapte, prin ușa vitrată, deschisă spre grădină, unde un vânticel subit bate, face să danseze primele frunze moarte. Tulburare, vreo flacără, la Miclăușeni? O iau razna, pe cuvânt! Aceasta ar implica un secret pasional
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
vreo dramă intimă! Uite-o că vine la noi, mai ștearsă, mai stinsă decât de obicei, să ne spună, cu indiferența-i caracteristică, pe tonul cântat al mamei ei, că este deja timpul să ne ducem la culcare. Sunt astea atitudini de femeie pe care o chinuie, o obsedează o dramă pasională? În viața Catrinei nu poate exista un alt bărbat decât soțul ei Șerban Cantacuzino, fratele mai mic al lui Mihai, atins de un fel de lepră, pe care nici un
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
cu pricina și teroriștii lui Bin Laden. E posibil ca o asemenea legătură să fi existat. Dar să te mulțumești cu scenarii de presă pentru a face afirmații nete într-o problemă atît de gravă nu mi se pare o atitudine fericită. Există printre ziariștii autohtoni ideea că Puterea trebuie lovită fără cruțare. O idee pe care ziarele o împărtășesc în proporții diferite, în funcție de diverse interese economice sau politice. În presa noastră liberă și independentă, ceea ce poți publica într-un anumit
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
lectura, unul cu oameni vii. în cuvîntul introductiv, Cornel Ungureanu promite o privire de istoric literar, deci una care pune ordine după consumarea evenimentelor. Dacă tonul relaxat și preocuparea pentru toate fațetele lucrurilor discutate confirmă promisiunea, se poate identifica o atitudine de fond care o infirmă. Premisa de la care pornește Cornel Ungureanu în discutarea destinului literar al acestor scriitori este aceea că, evadînd din închisoarea culturală comunistă, ei au fost, într-un fel, deturnați de la destinul care li se rezervase, deci
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Dacă facem abstracție de admirația pentru femeile care își cunosc locul și de ușoara antipatie față de româno-americanii prea relaxați, La vest de Eden se poate dovedi o lectură plăcută. Numai că mileniul s-a schimbat de ceva timp, și asemenea atitudini sînt cel puțin nepotrivite. Cornel Ungureanu - La vest de Eden, vol. II, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, 148p., 50.000 lei Un cronicar european O lectură plăcută este și aceea a volumului Polifonii, ce cuprinde o selecție din cronicile publicate în
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Aurel C. Popovici Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (ediție de Constantin Schifirneț, 1997) sau de publicistica lui Mihai Eminescu de la Timpul (în cronica despre cartea lui D. Vatamaniuc, de la Editura Minerva, 1996). Prezența tuturor acestor luări de atitudine între copertele unui volum permite, cum spuneam, conturarea profilului autorului de cronici Zigu Ornea, un individ european, un moderat, susținător al idealurilor democratice, insensibil la exagerări polemice balcanoide sau la entuziasme mistice, un profesionist de o corectitudine ireproșabilă. Caracteristici care
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
gata să accepte decizia conferinței celor șapte puteri garante. Alecsandri, poetul, a fost deci trimis, cu o scrisoare-document semnată de domnitorul Cuza, în Franța, Sardinia și Anglia. Misiune dificilă mai ales pentru Anglia, cunoscută ca protectoare a Porții, datorită cărei atitudini Imperiul otoman își prelungea, inutil, existența. Și, trebuie adăugat, aceste înalte misiuni diplomatice nu erau plătite din fondurile țării, ci din veniturile diplomaților. (Se știe că Costache Negri a risipit, pentru aceste înalte scopuri, valoarea unei moșii proprii). Alecsandri pornea
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
țării numite România. Simțind, cu instinctul departevăzător al slugii, că România se va orienta - cu disperare - spre America și spre aliații occidentali, niște savanți de la ministerul sănătății au găsit de cuvință să arate că și ei sunt capabili să ia atitudini pro-occidentale. Adică anti-musulmane. Și au luat: au decis, în imbecilitatea lor, să suspende serviciile extraordinarului medic din Târgu Mureș, Raed Arafat! Probabil că, în clipa de față, destui români sunt familiarizați, datorită televiziunii, cu chipul veșnic obosit de nesomn și
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
Profesorii cu pricina trebuiau depunctați la indemnizație ei înșiși sau trimiși la examen. Acestea sînt dificultățile reale, nu emisiunile în maghiară sau numele de firme. Vagul aer xenofob al proiectului de lege e îngrijorător. Cum se autosesizează Parchetul General O atitudine constant antiamericană observăm la editorialiștii cronicii române, ziar apropiat Puterii, dar care face un joc pe care nu și-l îngăduie în ultima vreme nici ROMÂNIA MARE a lui CV Tudor. Să reamintim și că la puțină vreme după ce președintele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
cinci sau șase procese de refulare și de întoarcere a refulatului. Primul, în urma înlocuirii vieții de tip neolitic cu un mod de viață agricol, ultimul, în secolul al XIX-lea, odată cu instaurarea gîndirii pozitiviste, a cărei atenuare se manifestă prin atitudinea postmodernă (un alt studiu, interesant, se ocupă, sintetic, de fenomenul postmodern în cultura română). Sigur, teoria aceasta poate părea cu ușurință o speculație savantă, mai ales că vine dinspre psihoistorie, disciplină nouă, de frontieră, ce aplică istoriei o cercetare de
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
Plumbului, cînd de o seninătate convalescentă, cînd reflexiv-enigmatic-sumbru, este cel care călăuzește pe emul în efortul de materializare, parcă pentru a face să se confirme spusa lui Baltag despre "concretul" care "salvează"". Criticul nu se lasă conturbat nici de excelența "atitudinii" autorilor care, întorcînd spatele nu doar clișeului totalitar, de uz vulgar propagandistic, ci și "evazionismului" insidios, propus pe sub mînă de către trecutul regim, își compun "țesuturile poemului" din "fierbinte actualitate", netrucată, nedrămuită. Singură, corectitudinea reacției moral-civice nu e în stare a
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
mi se pare neobișnuit acest lucru. De fapt, chiar eu însumi fac așa". Frivolitatea acestor afirmații este, de fapt, extrem de serioasă. Intelectualul român (și nu numai el, după cum vom vedea) suferă încă de o ipocrizie complet dizgrațioasă. Și efectul acestei atitudini păguboase se vede imediat în cărți, sînt cărțile care îl irită pe Nemoianu: "Cărțile care-mi stîrnesc iritarea sînt de multe ori în America acelea scrise de colegii mei academicieni, de critici care mi se pare că nu au o
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
sau Panait Istrati. E într-adevăr vorba în tot ce a scris Fănuș Neagu despre un cosmopolitism dunărean care a făcut faima multor scriitori de la noi, în România sau în afară. Dar se știe că nu materialul face faima, ci atitudinea față de el. Fănuș Neagu se comportă hulpav față de această mină de aur pe care o reprezintă Brăila natală. Pe de-o parte, îi degustă și îi exploatează mitul, pe de altă parte, are ambiții naturaliste. Prin felul în care scrie
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
Prin vocea lui Traian Băsescu, PD-ul a sfătuit PSD-ul să-și rezolve mai întîi problemele de credibilitate pe care le are cu NATO. Din această perspectivă, nu e lipsit de interes faptul, că PRM, care a avut o atitudine marcat anti-NATO în timpul conflictului din Iugoslavia, se declară gata să gireze partidul de guvernămînt în eforturile sale integraționiste. Să revenim însă la pledoaria d-lui Severin. Pe vremea cînd era ministru de Externe, dar și ulterior, dl Severin avertiza asupra
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
ori în volumul său Poezie și critica (1971), cronici nespus de elogioase asupra poeziei și criticei mele; puse, astăzi, în paralel cu notele din Jurnal, ce mai pot însemna comentariile public asumate? Și-ar fi putut oare modifica, prin ani, atitudinea ostilă? Greu de crezut, dacă mă gândesc la ultima din însemnările sale asupra mea, din 16 aprilie 1973 (pagina 265). Autorul povestește cum ne-a întâlnit, la București, pe Dan Laurențiu și pe mine: "(...) Ilie Constantin s-a grăbit să
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
de rezervă și enigmă. În această gamă, Felea e necontenit interesant și bogat. Partea cea mai dezamăgitoare din confesiunile sale sunt insistentele reflecții asupra creației literare, rareori relevante; un fel de pudoare îi ofilește mărturisirea... În schimb, treptata luare de atitudine față de "acest vacarm politic neîntrerupt care ne ucide lent" constituie o mărturie extraordinară asupra epocii. Ea a început mai de timpuriu, dar pe mine - fugit din țară în ianuarie 1974 - mă zguduie mai ales (ca și în Zidul martor al
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
sublinieri? Situația deosebită a armatei române în acest război a făcut ca numărul prizonierilor să fie foarte mare însă, așa cum se știa din timpul campaniei unii militari s-au predat de bună voie. Ba mai mult, în lagăr au avut atitudini mai puțin demne, chiar antipatriotice, cum a fost cazul așa-zișilor "sturziști". O dată cu repatrierea s-a pus problema identificării unei astfel de situații prin urmare conform înaltului Decret 783/ 05.04.1918 s-au cercetat împrejurările în care au căzut
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
împotriva așa zisului "deopotrivă german" grevele care au avut loc, însă din cauza disciplinei lor caracteristice nu cred să aibă vreo influență asupra războiului mai ales că de câte ori situația militară e favorabilă, curentul războinic devine din nou îndrăzneț. M-a surprins atitudinea dârză a naționaliștilor - din nefericire nu și a românilor, care declară că nu înțeleg să mai suporte jugul austro - ungar, în special cehii și polonii. Pentru noi clasele de jos, nu aveau nici un pic de ură, prin ziarele lor citeam
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
un lucru ciudat. Nu departe de noi, se mai afla încă o coadă, paralelă. Dar câtă deosebire... Cei din coada de alături, paralelă cu noi, păreau că fac parte dintr-o cu totul altă rasă de oameni. Nu numai înfățișările, atitudinea, dar până și îmbrăcămintea, portul în general. Femeile îndeosebi erau de o eleganță izbitoare. Îngrijite, cochete, fardate, coafate, cu niște pantofi cu tocuri înalte cum rar de vedeai chiar la Londra, sau la Paris. O boare de parfum părea că
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]