5,821 matches
-
limbaj modal, pe o structură în 3 parti: prima în formă de sonată , a doua în formă de temă cu variațiuni, ultima în formă de rondo. Veți asculta cu siguranță o interpretare excepțională datorata celor doi daruiți muzicii. Ceea ce veți audia în încheierea primei părți a concertului de astăzi vă poate contraria, prin asocierea pe care am făcut-o : genul de madrigal și textul folosit, care aparține spiritualității indienilor americani. In pofida distanței geografice dintre Europa si America, a deosebirilor evidente
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
erau capii poliției politice a județului, Colegiul de Partid. De ei depindea soarta activiștilor de partid care cădeau în vreo greșeală. Acolo unde mergeau, în urma reclamațiilor foarte serioase la adresa unor cadre ale partidului, anchetele se prelungeau până noaptea târziu. Erau audiați zeci de oameni, se luau declarații scrise și se stabileau sancțiuni. Cea mai gravă sancțiune era excluderea din partid, care era urmată de începerea urmăririi penale. 96 Tovarășul Negru, poreclit Omul Negru, nutrea o simpatie deosebită pentru Rucsanda, învățătoarea cea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc (Serbia), T. Mihadaș, N. Saramandru (Aromânii). A apărut În luna noiembrie numărul 4 al Buletinului Ginta Latină. În cursul verii 1991 cadre didactice din Basarabia au audiat cursurile de vară „Cultura și Civilizația românească”, a funcționat o tabără pentru școlari, 5 medici din Edineți - Hotin au urmat stagii de specialitate, 40 cadre didactice din Basarabia au făcut o excursie În nordul Moldovei și Bucovina. Rezoluția Conferinței științifico-practice
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
modă citat numea "un albastru infinit"! (Îmi amintesc, în acest context, de o întâmplare plină de tâlc trăită la Parlamentul României în iulie 1998: fusesem convocat în fața Comisiilor de politică externă reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, pentru a fi audiat în vederea trimiterii ca ambasador. În cadrul discuțiilor, un distins senator, boier de viță veche și scriitor cu har pe deasupra, mă întreabă, printre altele, dacă în anii de dinainte de '89, în care am lucrat la MAE, am colaborat cu securitatea. Ce puteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la Universitatea „Francisco Iosephina” din capitala Bucovinei, Cernăuți (fiind de altfel primul stulpicănean care a părăsit hotarele satului natal pentru a studia), mai întâi ca student la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Litere și Filosofie. În paralel, a audiat și cursurile de drept bisericesc de la Facultatea de Drept din cadrul aceleiași Universități. În perioada studiilor de la Universitatea cernăuțeană, Nicolae Cotlarciuc a avut bucuria de a fi audiat cursurile reputaților oameni de cultură Ion G. Sbiera, Eusebiu Popovici, Vasile Găină, Isidor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Facultatea de Teologie, apoi la cea de Litere și Filosofie. În paralel, a audiat și cursurile de drept bisericesc de la Facultatea de Drept din cadrul aceleiași Universități. În perioada studiilor de la Universitatea cernăuțeană, Nicolae Cotlarciuc a avut bucuria de a fi audiat cursurile reputaților oameni de cultură Ion G. Sbiera, Eusebiu Popovici, Vasile Găină, Isidor Onciu, Emilian Voiuțchi, Teodor și Vasile Tarnavschi. Printre obiectele de la Facultatea de Teologie pe care le-a studiat și viitorul mitropolit, se numără Istoria Bisericească, Noul Testament și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
dobrogeană, apărut în 1905. Din acest an își continuă studiile în Franța, la Sorbona, unde frecventează în special cursul de istorie și arheologie bizantină al lui Charles Diehl. La École des Hautes Études, Collège de France și École du Louvre audiază prelegeri de istoria artei, filologie veche, numismatică. Face cercetări în Grecia, elaborând câteva studii (unele apărute în „Revista pentru istorie și arheologie”, „Literatură și artă română” sau în „Revue archéologique”, „Répertoire d’art et d’archéologie”, publicație al cărei membru
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
și publicist. Tatăl său, Ioan Țiplea, avocat, a fost prim-pretor al Izei, iar bunicul pe linie paterna jude la Biserică Albă. Urmează școală confesionala în satul natal, apoi liceul la Beiuș (1896-1904) și Facultatea de Teologie la Budapesta (1904-1909), audiind și cursuri la Facultatea de Litere, unde era profesor Gheorghe Alexici. Aici, in 1910, își dă doctoratul în teologie cu o teza pe care o va țipari, îmbogățita, și în limba română (Documente privitoare la Episcopia din Maramureș, 1916). Devine
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
ajungând comandant de escadrilă și instructor de zbor (1949-1950), comandant de companie și profesor de specialitate la Școala de Ofițeri de Aviație din Sibiu (1950-1951). Trecut în rezervă, își va încheia cariera cu gradul de maior. Câțiva ani (1945-1947) a audiat cursuri de filosofie și istorie la Universitatea bucureșteană. Intrând în viața literară, între 1952 și 1954 se ocupă, la Sibiu, de cenaclul Orizonturi noi, apoi e redactor la „Scrisul bănățean” (1956-1958), secretar al Filialei timișorene a Uniunii Scriitorilor (1956-1965), redactor
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
La întoarcere prezintă un mare număr de documente referitoare la trecutul Țărilor Române (printre altele, cronica lui Mihail Moxa și manuscrise ale lui Dimitrie Cantemir). În timpul celor trei ani petrecuți la Paris își perfecționează cunoștințele de istorie, epigrafie și arheologie, audiind cursuri la École des Hautes Études și la Collège de France. În 1891-1892 efectuează cercetări arheologice în Italia. Profesor de istorie antică și epigrafie la Universitatea din București, va mai deține direcția Muzeului Național de Antichități și funcția de secretar
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
el În celulă la Aiud. Domnule, era un om de statură... cam la 1,70-1,75 metri, destul de bine legat... și ne vorbea foarte bine și foarte mult despre teoriile lui Kant, Schopenhauer, Heidegger, despre toți filosofii ăștia mari... Îl audiam, și, bineînțeles, că eram grămadă pe el... Și ne vorbea despre toate lucrurile astea, da’ nu puteam scrie, nu puteam nota absolut nimic... Ne bazam pe slaba memorie pe care o aveam din cauza regimului În care trăiam... Orice Îl Întrebai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Venea Gheorghe Perla, șăfu’ anchetei de la Galați, Înalt, mustăcioară, brunet. Și mă agăța de haină și mă bătea. Da’ nu dădea tare săracu’, dădea așa... Știi? Nu dădea, că avea suflet În el. Și venea și: „Nu pot să-l audiez, că numa’ plânge”. Și nu știam ce să spun, nu știam ce să spun! „Ei, las’ că spune el.” Nu mai știu cât am mers cu el la anchetă, că nu pot să spun date exacte, și m-a dat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tov. Dimitriu, sincerele mele urări de sănătate și fericire pentru toți cei apropiați și dragi, Împreună cu tradiționala urare: La mulți ani! Cu multă stimă, Lt. Col. M. Mocanu 633 MORȚUN, Florica 186 1 Telegramă Iași, 28.12.1973 La mulți ani! Audiați Radio 30 decembrie ora 1930 expoziția Tecuci. Sosesc 2 sau 3 ianuarie Fălticeni. Morțun 2 Telegramă (Iași, 21.3.1977) Valorile de artă sunt În perfectă stare. Confirm primirea documentelor. Primiți condoleanțe pentru pierderea mamei d-vstre. Morțun 3 (Iași, nedatată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
București. Cum sosiți, Îmi dați un telefon (14.29.41). Cele mai respectuoase urări de bine familiei Dv. Devotat Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu 6 12 febr. 1973, București Mult Stimate Domnule Dimitriu, Am avut plăcuta surpriză de a vă audia - mai deunăzi - Într-un interviu ce vi s-a luat În legătură cu Muzeul de la Fălticeni. M-au impresionat cele rostite de Dv., precum m-a impresionat profund excepționalul Muzeu de la Fălticeni, opera Dv. Toate acestea mă leagă și mai mult de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zice, a fost trecerea matale prin Cluj. Dar a lăsat dâre prelungi care nu se sting ușor și a reverberat ecouri, pe care cu plăcere ți le aduc la cunoștință. Fără a fi interpelați, o mulțime de colegi te-au audiat, plus Dl. Hanga (prof. de Drept roman) au apreciat la superlativ: erudiția matale, stilul expunerii, ineditul și surpriza conținutului, limba pitorească și dulce, distincția personală etc., etc. Moldovanca ns. „Boureta” - adică grăsuna dnă Marieta Beuran(?) (din catedra mea), a comentat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe care i-am cunoscut prin intermediul fratelui meu și ală Elenei din Troiaă Livia Bote (soția lui Marino) etc. În prezent, Între 17-20 nov.’78 tot la Filologie (Inst. de lingvistică) are loc colocviul național de „onomastică”, În cadrul căruia am audiat unele lucrări deosebit de instructive (pt. mine) și cu semnificații (pt. ceilalți). Pe plan „plastic”: 5 expoziții simultane de pictură, grafică și gravură, cu participare mexicană și irakiană. Cine le mai poate urmări pe toate? În Încheiere Îți urez sănătate de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
contestație să vi se ierte. Când Comitetul s-a dus la tovarășul Cuciureanu Gheorghe, acesta nu a vrut să audă de așa ceva. S-a făcut contestație la Judecătoria Rădăuți pentru anularea amenzilor. La prima ședință, când reprezentanții Comunității au fost audiați, președintele Judecătoriei s-a uitat la ei ironic și, cu un zâmbet fals, a spus: Se amână pe data de 5 ianuarie 1979. Penrtu această dată s-a angajat un avocat, achitându-se drept onorariu 2.700 de lei. La
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și m-a întrebat ce este cu mine acolo. I-am explicat toată povestea și am cerut să fiu dus la comandantul unității. Nu a fost nevoie, pentru că în momentul acela a apărut comandantul și, la insistențele mele, m-a audiat. După ce a ascultat tot ce i-am povestit, a dat ordin să fiu pus în libertate. Am fost transportat de aici la postul de miliție, unde mi s-a dat înapoi buletinul de identitate, spunându-mi-se că a fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aici și acum, argintatul său vers. „Can the snow be expected to write a new Bible? Oh, but that can only be the question that a ghost might raise.” Cartea Prințului Învie oriunde În toate anotimpurile poeziei. (Textul a fost audiat de pe banda de imprimare șpe care se aflau și vocile-texte ale lui Lucian Raicu, Radu Cosașu, Horia Aramă, Mircea Iorgulescu, imprimate la Paris și Bucureștiț la Cercul literar de la Ierusalim, care a organizat seara omagială dedicată, la 7 februarie 1994
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tinerii din noua organizație în spiritul nou. în vara aceea s-a făcut acest marș descris de Căpitan în cartea lui. Eu n-am participat la el. Căminul unde locuiam în București a acordat ajutoare pentru studenții, care voiau să audieze cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Împins de curiozitate m-am dus acolo. Alți camarazi, cu mai puține curiozități intelectuale au mers cu Căpitanul în Bucovina, s au întors alți oameni și nu vor uita cât vor trăi. Și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
treabă, dar măsurile luate de mine puneau stavilă ilegalităților. Eu am cerut în 1953 să se desființeze tribunalele acelea, dar mi s-a spus că sunt chestiuni care se judecă în secret”... Mergând mai departe cu ancheta, Comisia PCR a audiat tot la 18 martie 1968 pe lt. col. (r) Bădică Ilie fost prim locțiitor în direcția Penitenciare și Colonii de muncă în perioada 1950-1956. Acesta se referea, ca și Pavel Ștefan la răspunderea unor cadre de conducere din MI și Securitate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tragerea la răspundere atunci a celor vinovați, căci acest sistem s-a construit pe solidaritatea tăcerii în jurul faptelor compromițătoare și nu pe solidaritatea izvorâtă din adevăr și dreptate. Este demn de menționat că în cursul „ anchetei” din 1968 au fost audiați și învinuitul col (r) Crăciun Gheorghe precum și col (r) Koller Ștefan în legătură cu situațiile derulate în penitenciarul Aiud. Se poate aprecia că decizia luată în ședința prezidată de Nicolae Ceaușescu, prin care s-a stopat cursul justiției constituie ea însăși o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a arătat, regimul penitenciar instituit cuprindea posibilitatea unor tratamente inumane. Responsabili pentru aceste fapte sunt, în primul rând, cei care au creat cadrul normativ și instituțional al regimului penitenciar. Trebuie numiți aici primii miniștrii ai epocii. Martorii, foști deținuți politici, audiați în cauză, au arătat în declarațiile lor că, odată cu venirea la comanda penitenciarului a învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe situația s-a agravat ca urmare a inițiativei acestuia, în cadrul unui așa zis proces de „reeducare”. Cei care refuzau „reeducarea” erau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui Silvestru Fochi, funcționar public. Urmează cursurile Liceului „Dr. C. Angelescu” și ale Seminarului Pedagogic Universitar din Cernăuți (1930-1938). Face studii de filologie romanică la Universitatea din Cernăuți (1938-1940) și ulterior de filologie modernă la Universitatea din București (1940-1946), aici audiind, timp de două semestre, un curs al lui D. Caracostea. Funcționează ca asistent la Catedra de limba italiană a Facultății de Litere din București (1946- 1947), profesor de limba franceză la Râșnov (1947-1948), de limba română la Conțești-Răcari (1948-1950) și
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
FURTUNĂ, Dumitru (26.II.1890, Tocileni, j. Botoșani - 15.I.1965, Dorohoi), folclorist. Urmează liceul la Iași (1902-1910) și face studii de teologie la București (1910-1914), când audiază și cursuri ale profesorilor Ovid Densusianu, N. Iorga și Simion Mehedinți. Devine preot și profesor la Dorohoi (1915-1940), rămânând la catedră și între anii 1940 și 1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]