4,177 matches
-
Buckingham. Berevoescu, Ionica; Stănculescu, Manuela (coord.), 2004, Sărac lipit caut altă viață, Editura Nemira, București. Vlădescu, Cristian (coord.), 2004, Sănătate publică și management sanitar. Sisteme de sănătate, Editura CPSS (Centrul pentru politici și servicii de sănătate), București. Vlădescu, Cristian; Dragomireșteanu, Aurora; Enăchescu, Dan, 2001, Politici de alocare a resurselor și de planificare a personalului medical în sistemele de sănătate. România în context internațional, Editura CPSS, București. Vlădescu, Cristian; Stănescu, Alin, 2004, „Asigurarea accesului nediscriminatoriu la servicii de sănătate”, material (nepublicat) pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei istorii sociale a vieții cotidiene în comunism (Alexandru-Florin Platon) 25 Manipularea contextului și controlul reprezentărilor sociale (Adrian Neculau) 35 Viața universitară în comunism. O perspectivă psihosociologică (Andrei Cosmovici) 47 Frica de zi cu zi (Radu Clit) 59 Cotidianul comunist (Aurora Liiceanu) 71 Memorie și uitare a comunismului la intelectualii francezi. Interpretări contemporane (Gilles Ferréol) 78 PRACTICI COTIDIENE Context social și practici cotidiene - o rememorare (Adrian Neculau) 87 Instituția colocatarilor (Tatiana Slama-Cazacu) 110 Oficializarea reprezentării private a propriei vieți. Studiu de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
à la psychanalyse” șOCF.Pț, tom XIX, PUF, Paris, 1995, pp. 83-268). Georgescu, V. (1995), România anilor ’80, Jon Dumitru Verlag, München. Talaban, I. (1999), Terreur communiste et résistance culturelle. Les arracheurs de masque, PUF, Paris. Cotidianul comunisttc "Cotidianul comunist" Aurora Liiceanutc "Aurora Liiceanu" „L’expérience est presque toujours une parodie de l’idée.” (Goethe) Ori de câte ori o amintire, o experiență personală sau colectivă este scrisă, trecută în text, ea devine atât un document, cât și o ficțiune. Fascinați de bogăția destinelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
psychanalyse” șOCF.Pț, tom XIX, PUF, Paris, 1995, pp. 83-268). Georgescu, V. (1995), România anilor ’80, Jon Dumitru Verlag, München. Talaban, I. (1999), Terreur communiste et résistance culturelle. Les arracheurs de masque, PUF, Paris. Cotidianul comunisttc "Cotidianul comunist" Aurora Liiceanutc "Aurora Liiceanu" „L’expérience est presque toujours une parodie de l’idée.” (Goethe) Ori de câte ori o amintire, o experiență personală sau colectivă este scrisă, trecută în text, ea devine atât un document, cât și o ficțiune. Fascinați de bogăția destinelor individuale și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
des débats théoriques, l’intolérance, l’exclusivisme, la loyauté illimitée vis-à-vis du centre mondial du communisme et la déconsidération des traditions nationales». Un tableau socio-politique très complexe, généré des conséquences dévastatrices au plan psycho-sociologique, pour les individus et les groupes. Aurora Liiceanu (2003) observait avec pertinence: le régime de type soviétique dans l’espace roumain s’est «consacré» en utilisant deux moyens psychologiques, dans une succession bien pensée - la terreur et l’obédience. La première étape est caractérisée par la terreur
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gară - îl conduceam împreună cu fiul meu - mi-a povestit prin ce a trecut. Am început să mă interesez și de ceilalți, am auzit atunci istorii care parcă aparțineau secolului trecut. Geta Dan Spânoiu era femeie de serviciu la o farmacie, Aurora Liiceanu făcea curățenie la o grădiniță de copii, Grigore Nicola - muncitor într-o fabrică, Mioarei Moțescu i se făcuse aceeași cinste, de a lucra și a se reeduca ca filatoare.... Ceea ce m-a contrariat în acei ani a fost faptul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
recunoaște specializarea și vechimea în muncă). În urma demersurilor judiciare către instanțele vechiului și noului regim, victimele MT, în principal intelectuali de renume, se întreabă care este progresul social dacă o asemenea cauză rămâne învăluită în mister și injustiție. Nedreptate colectivă (Aurora Liiceanu) „Meditația Transcendentală” a fost și rămâne - într-o memorie relativizată, poate, chiar de ceea ce are ea mai caracteristic, și nu de trecerea timpului - o realitate confuză, dramatică, dar nu foarte-foarte incoerentă și, până la urmă, dâmbovițeană. Actorii ei, victime - unii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interviuri cu scriitori români și francezi, reportaje, note de călătorie, cronici dramatice în „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Adevărul” (unde semna rubrica intitulată „Cronica evenimentelor externe”) și „Dimineața”, la suplimentul literar al cotidianului „România nouă”, „Lumea” (1926), „Aurora”, „Dreptatea” (1927), „Viața literară” (rubrica „Cronici franceze”, în 1927), „România”, „Bis”, „Gazeta literară” ș.a. Gazetar cultural harnic și iscusit (E. Lovinescu notează în agendele sale că Ș. tocmai se întorsese de la Paris „cu cincisprezece interviuri de la avantgardiști”), de orientare mai
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
fusese desemnat să culeagă folclor bucovinean, aici, ca și la Societatea Românismul fiind înscris cu numele Vasile Gramen (anagramă care, prescurtată ulterior, va fi utilizată și ca semnătură). Discursivele meditații morale și lirica cetățenească aparținând lui P. intră în broșura Aurora Bucovinei (1872). Versurile sunt însoțite de o „privire fugitivă asupra literaturei române în genere, iar în special asupra mișcărei literare din acea provincie a Daciei”. În 1875-1876 îi apare, în două volume, Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
bibliografia lui Dimitrie Iarcu și Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul. P. a mai publicat versuri în Suveniri (1874), nuvelele Eufrosina sau Virtutea unei femei (1875), Rezultatul inspirațiunei unei mame (1891), o traducere după George Born, Catarina Cornaro, ș.a. SCRIERI: Aurora Bucovinei. Poezii. Cu o privire fugitivă asupra literaturei române în genere, iar în special asupra mișcărei literare din acea provincie a Daciei, București, 1872; Suveniri, București, 1874; Eufrosina sau Virtutea unei femei, București, 1875; Conspect asupra literaturei române și literaților
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
, Mircea (4.VI.1944, Topolovățu Mare, j. Timiș), prozator. Este fiul Aurorei (n. Nemoianu) și al lui Iuliu Pora, medic. Urmează Liceul „I. L. Caragiale” din București (1955-1961) și Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970), obținând și o diplomă postuniversitară la INALCO (Paris), sub îndrumarea profesoarei Catherine Durandin, în 1990-1992
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
I-II, București, 1944-1945; Mihail Sadoveanu, Un mulino arrastrado por el Siret, București, 1962, El zodiaco del Cáncer, București, 1963; Dolores Medio, În căutarea Nataliei Blay, București, 1964. Repere bibliografice: Ț. Lăstun, Ricardo León, „Iubirea iubirilor”, traducere de Al. Popescu-Telega, „Aurora”, 1923, 403; A. Achim, „Prozatorii spanioli contemporani”, ĂLA, 1923, 157; Emanoil Bucuța, „Prozatorii spanioli contemporani”, „Cuget românesc”, 1923, 12; Perpessicius, Opere, XII, 227; Al. Lascarov-Moldovanu, „Cervantes”, „Răsăritul”, 1925, 4; E. [Mircea Eliade], „Prozatorii spanioli contemporani”, „Revista universitară”, 1926, 1; Pompiliu
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
, Constantin (20.I.1949, Piatra Neamț), critic și istoric literar, poet. Este fiul Aurorei Pricop (n. Pătrașcu), învățătoare, și al lui Constantin Pricop, profesor. Urmează școala elementară la Piatra Neamț, apoi Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Al I. Cuza” din Iași, absolvită în 1972. În 1971-1972
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
în Ministerul Cultelor (1867) și membru al Curții Supreme Judecătorești din Budapesta. În 1877 este ales membru onorar al Societății Academice Române, iar în 1900 membru titular al secției literare. A colaborat cu articole de popularizare și versuri umoristice la „Aurora română” și „Viitorul”, periodice care apăreau la Budapesta, la „Telegraful român” și „Almanahul scriitorilor de la noi”. Prima lui carte, Orele libere (1867), e semnată cu inițialele I.c.d.P. A mai folosit pseudonimele Ioan de la Buceci, Non quis, sed quid
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
, Ilie (5.XI.1933, Râmnicu Vâlcea), prozator și poet. Este fiul Aurorei Purcaru (n. Năchiescu) și al lui Ioan Purcaru, profesori. Urmează liceul la Craiova și Școala de Literatură „M. Eminescu” din București, devenind redactor la „Scânteia” (1950-1958) și „Scânteia tineretului”. Este cofondator al revistei „Ramuri” (1964), redactor-șef (1968-1969) și redactor
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
Silvaniei și la Liceul Piarist din Cluj, unde face și studii de drept. Din 1867 este notar la Tribunalul Comitatului Cojocna și judecător la Tribunalul Urbarial din Cluj, iar din 1872 judecător la Bistrița. Debutând cu versuri în 1864, la „Aurora română” din Pesta, devine, din 1866, când îi este premiată o nuvelă, unul dintre colaboratorii statornici ai revistei „Familia”, unde publică, până în 1903, versuri, povestiri, nuvele. Mai scrie în almanahul orădean „Fenice”, în revistele „Amicul familiei”, „Minerva”, „Lumea literară”, „Rândunica
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
N. Milcu, Ștefan Bălcești, I.C. Popescu-Polyclet, Victor Eftimiu, Ecaterina Pitiș, I.M. Marinescu, Maria Nicolau, G. Tutoveanu, Dem. Bassarabescu ș.a. După 1920 între colaboratori figurează Lucian Blaga (Lume), Tudor Arghezi (Oraș medieval), Ion Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul intim în formă epistolară), D. Anghel (Pelerinul pasionat, Povestea celor necăjiți, Tinereță), Mihail Sadoveanu (Biserica Jitarului), Liviu Rebreanu (Ordonanța domnului colonel, Mărturisire), Gib I.
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
scriu aici Victor Parhon, Dinu Săraru, Valentin Silvestru, Anatol Vieru. În jurul revistei se formează criticii Al. Fințescu, Romulus Diaconescu, Paul Rezeanu, Patrel Berceanu ș.a. Atent structurat este și sectorul traducerilor, care beneficiază de contribuția lui Tașcu Gheorghiu, Ion Caraion, a Aurorei Cornu, a lui Teohar Mihadaș, Geo Dumitrescu, Ștefan Aug. Doinaș, Pimen Constantinescu, Mihnea Gheorghiu, Marin Sorescu, lista autorilor tălmăciți fiind foarte amplă: Platon, Ovidiu, Ady Endre, Anna Ahmatova, Alain Bosquet, Robert Desnos, T.S. Eliot, Serghei Esenin, Juan Ramón Jiménez, Saint-John
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
din 1878 în Toporăuți și în Cernăuți, exilat din 1896 la Pătrăuți, lângă Suceava, pe motive politice, M. a fost una dintre figurile marcante ale vieții culturale și bisericești din Bucovina. Scria versuri și traducea din lirica germană în „Familia”, „Aurora română”, „Amicul familiei”, „Candela”, „Glasul Bucovinei”. În 1884 trimitea traspunerea sa din Goethe, Herman și Dorotea, lui V. Alecsandri, care ar fi citit-o „cu plăcere” și ar fi corectat-o. În 1887 (sub inițialele F.C. și sub pseudonimul N.
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
din 1949 se dedică activității literare. După debutul cu publicistică socială la „Adevărul” (1920), scoate la Cluj revistele „Gazeta satului” (1939) și „Manifest țărănesc” (1939), iar la București - săptămânalul „Lectura copiilor și a tineretului” (1941-1946). Colaborează la „Clopotul”, „Opinia publică”, „Aurora”, „Steaua”. La „Țara nouă” (Cluj, 1939-1940) și la „Tribuna” este și redactor. A semnat cu pseudonimul Horia Guguianu cărțile scrise pentru copii între 1941 și 1944, între care și prelucrări după Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar Wilde. Mai utilizează
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
trimitere la sinteza lumii sub semnul esteticului, jocul livresc al etimoanelor grecești continuând în Aionios, care sugerează eternitatea. Titlul altei cărți, Eudaimonia, are similitudini cu grecescul eudaimon („norocos”), culegerea cuprinzând poeme ce invocă personaje ale Antichității greco-latine în poemele Către Aurora, Către Tais. Poetul tinde spre cunoaștere metafizică, cultivând tragicul existenței perceput în note expresioniste. El creează o geografie spirituală, lipsită însă de coerență, de vreme ce viziunea se întemeiază pe imagini poetice disparate. Se simt influențe mai cu seamă din Lucian Blaga
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
Vânătoare de lupi”, Cénacles et cercles littéraires, Leș Jeunes écrivains, Leș Arts plastiques en RPR ș.a.). În anii ’60 în paginile literar-culturale apar sporadic noi rubrici: „Leș Consciences enchainées” (din 1964), „Notes de lectures” (1968), semnate C.A. (Constantin Amăriuței), Aurora Cornu, C. Cesianu, Gr. Filiti, și „La Chronique littéraire”, susținută de Constantin Amăriuței. Prezenta în redacție, din 1959, a lui Constantin Amăriuței a sporit considerabil importantă paginilor consacrate vieții intelectuale și artistice printr-o suită de eseuri, cronici literare, recenzii
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
în jurul unor imagini-nucleu legate de acvatic: translucidul, ideea de acvariu, de acuarelă, liane și alge, simbolurile călătoriei marine - catarge, ocheane, cheiuri, faruri: „Privește adânc în irisul intact al ocheanului/ la flora acestui ținut fosforos - madrepore -/ în jaruri imense coralii ascund aurore/ pentru inima ta” (Elegie I). Metafizica tăcerii persistă: liniștea, ca și absența, capătă atribute insolit materiale: „Liniștea, această vastă pasăre de apă,/ a murit în mâinile noastre groase de nepăsare”. Mecanismele poetice sunt mereu răsturnate, materialității i se substituie impalpabilul
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Raicu, Fragmente, 407-410; Simion, Scriitori, III, 514-528; Al. Călinescu, Pe faleza de marmură, CRC, 1985, 21; Iorgulescu, Prezent, 131-140; Marcea, Atitudini, 116-119; Sorescu, Ușor cu pianul, 207-220; Dumitru Micu, Un roman în două lecturi. Sala cu oglinzi, VR, 1986, 6; Aurora Hrițuleac, Privirea ca fir al Ariadnei, „Dialog”, 1986, 115-116; Rotaru, O ist., III, 871-874; Marian Papahagi, Confesiune și livresc, TR, 1988, 13; Ioan Holban, Omul de răspântie, CRC, 1988, 15, 16; Gheorghe Grigurcu, Clasicism și angajare, ST, 1988, 5; Cornel
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
până în 1940 în Oradea. Fiind încă elev și apoi student, va continua să colaboreze, cu versuri, proză și articole, la periodicele teleormănene „Cuvântul”, „Victoria”, „Drum nou”, dar și la o publicație precum „Satu Mare”. Ulterior este redactor la revista bilingvă orădeană „Aurora”, în care dă traduceri din Petőfi (concomitent oferea teatrului local o versiune maghiară a piesei Akim de Victor Eftimiu) și la cotidianul „Sentinela de Vest”, apoi la „Cele trei Crișuri pentru popor” și la „Familia”. Versuri mai publică în „Adevărul
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]