2,645 matches
-
într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este delimitat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi. În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând și astăzi. Orașul este străbătut de două drumuri naționale, respectiv DN1 și DN73A. De asemenea, pe raza localității se regăsesc traseele a două drumuri comunale, respectiv DC15 (Bulevardul Libertății) și DC15A (Strada Trei Brazi). Climatul
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
jurisdicția unei abații condusă de Andreas. De mai multe ori vatra orașului a fost distrusă de năvălitori. Turcii au cucerit orașul în mai multe rânduri, din anul 1687 intra în administrarea Imperiului Habsburgic, iar din anul 1867 intra în administrația austro-ungară până la sfârșitul Primului Război Mondial. Pâncota a fost renumită pentru târgurile și iarmaroacele sale încă din secolul al XVIII-lea. Recunoscut centru meșteșugăresc, breaslă apare că sistem de organizare la începutul secolului al XIX-lea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
urmare, numeroase familii de germani, polonezi și evrei se stabilesc în mica așezare bucovineană, care devine loc pentru diferite schimburi comerciale. La 29 aprilie 1785 Mănăstirea Solca, care funcționase până în acel moment ca lăcaș de călugări, este închisă de autoritățile austro-ungare. Ulterior, biserica mănăstirii devine biserică parohială. Vechiul iconostas (1613) a fost mutat la Biserica Arbore și apoi la Mănăstirea Dragomirna, iar cel actual, opera artistului bucovinean Epaminonda Bucevschi, datează din 1885. În 1902, forma inițială a bisericii interioare este modificată
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
școală, una dintre cele mai vechi unități de învățământ din județul Suceava. Se remarcă o lipsă de interes a monarhiei austriece de a dezvolta învățământul și de a ridica gradul de cultură a populației de altă origine etnică. Totuși, monarhia austro-ungară a încercat ca prin intermediul acestei școli să își înfăptuiască politica sa de germanizare, caracterul școlii fiind germano-româno occidental, cu predare preponderent în limba germană. La începutul secolului al XX-lea, școala are un caracter mixt germano-român. Primul Război Mondial are
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
al doilea cel mai ozonat aer din Europa și reprezintă practic o prelungire a pădurii de pe munte până în oraș. Sunt amenajate un restaurant cu terasă, o popicărie și un camping. În timpul Primulul Război Mondial, Solca este scena confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, o parte dintre clădiri fiind distruse. După 1918, Solca (împreună cu restul Bucovinei) trece sub stăpânire românească. Cu toate acestea, populația de nemți rămâne relativ constantă. În deceniile următoare, Solca continuă să fie o stațiune căutată, în special
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
În timpul reformelor radicale din secolul al XVIII-lea, Coroana Boemă a fost "de facto" abolită (1749). În secolul al XIX-lea, țara cehă a devenit motorul industrial al monarhiei și apoi centrul Republicii Cehoslovacia formată în 1918, în urma prăbușirii Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial. După Acordul de la München, anexarea Transolzei de către Polonia și ocuparea Cehoslovaciei de către Germania, urmată de deziluzia față de reacția Occidentului și de recunoștință pentru eliberarea a mare parte a Cehoslovaciei de către Armata Roșie, Partidul Comunist din Cehoslovacia
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
nord-est. Cunoscută oficial drept „Coroana Regatului Boemiei” după secolul al XIV-lea, s-au utilizat mai multe alte denumiri ale țării, inclusiv „Pământurile Coroanei Boeme”, „Țara Boemă”, „Coroana Boemă”, „Pământurile Coroanei Sfântului Wenceslas” etc. La obținerea independenței după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar în 1918, s-a utilizat denumirea de "Cehoslovacia" pentru a reflecta uniunea popoarelor ceh și slovac în noua țară. După dizolvarea Cehoslovaciei, la sfârșitul anului 1992, partea cehă a primit denumirea oficială de „Republica Cehă” și, după recomandarea Ministerului de
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
în Primul Război Mondial, dintre care circa 150.000 au murit. Peste 90.000 de voluntari cehi au format Legiunile Cehoslovace în Franța, Italia și Rusia, unde au luptat împotriva Puterilor Centrale și, apoi, împotriva armatelor bolșevice. După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, a fost înființată republica independentă Cehoslovacia în 1918. Această țară nouă cuprindea Coroana Boemă (Boemia, Moravia și Silesia) cu părți din Regatul Ungariei (Slovacia și Rutenia Carpatică), cu semnificative minorități locale germane, maghiare, poloneze și rutene. Deși
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
este faptul că, în această perioadă, mare parte din populația slavă din Bosnia-Herțegovina se convertește la religia islamică. Cu toate acestea pe teritoriul provinciei Bosnia, au rămas populații semnificative creștine, ortodoxe și catolice. Între 1878-1918, Bosnia-Herțegovina intra în componență Imperiului austro-ungar, ca o provincie administrată împreună de către cele două componente ale Monarhiei. În anul 1918, Bosnia-Herțegovina intra în componență Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei). În perioada interbelică Bosnia-Herțegovina este obiect al conflictului dintre sârbi și croați, fiind
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
ar fi "Novi Plamen", "Most" și "Sarajevske biljeznice" sunt printre cele mai importante publicații ce tratează teme culturale și literare. Artă Bosniei și Herțegovinei a evoluat de la pietrele funerare medievale denumite Stećci la picturile din curtea Kotromanić. Doar odată cu ocupația austro-ungară a înflorit cu adevarat pictură bosniacă. Primii artiști educați în academiile europene de artă au apărut la începutul secolului al XX-lea. Câteva exemple sunt: Gabrijel Jurkić, Petar Tiješić, Karlo Mijić, Špiro Bocarić, Petar Šain, Đoko Mazalić, Român Petrović și
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
din teriitoriile habsburgice, și petreceau mare parte din timp la cele două palate ale lor din Viena. Devastarea economică produsă de război a obligat țara să încheie o uniune monetară și vamală cu celălalt vecin, Elveția. La momentul dizolvării Imperiului Austro-Ungar, s-a afirmat că Liechtenstein, ca fief al Sfântului Imperiu Roman, nu mai avea nicio obligație față de Austria independentă, întrucât aceasta din urmă nu se considera succesor legal al Imperiului. Există o contradicție între aceasta și percepția familiei Liechtenstein că
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
a afirmat că Liechtenstein, ca fief al Sfântului Imperiu Roman, nu mai avea nicio obligație față de Austria independentă, întrucât aceasta din urmă nu se considera succesor legal al Imperiului. Există o contradicție între aceasta și percepția familiei Liechtenstein că împăratul austro-ungar detronat încă mai deținea o moștenire abstractă asupra Sfântului Imperiu Roman. În 1929, a venit pe tron principele Franz I de 75 de ani. Franz tocmai se căsătorise cu Elisabeth von Gutmann, o femeie înstărită din Viena. Deși Liechtenstein nu
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
Artile sau măiestriile cele frumoase", "Românul și poezia lui", " Românul în privința muzicei", "Românul în privința picturei", "Măiestria tiparului""), care urmăreau inițierea publicului cititor în diferite ramuri ale artei. Poetul suportă greu munca de conțopist. Câțiva ani el închină ode măgulitoare împăratului austro-ungar și guvernatorului Transilvaniei. Treptat se însingurează. Rândurile scrise la 1855 fostului său profesor Simion Bărnuțiu, care-i propunea să vina la Iași, unde-i făcuse rost de o catedră, sunt ale unui decepționat: Poetul continuă să scrie poezii patriotice, cu
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
doua jumătate a secolului. Feroviarii câștigă pentru prima oară campionatul la a patra ediție la care participă, 1910-1911, impunându-se în partida decisivă cu 3-2 în fața studenților, la capătul unui meci dramatic. La acea dată Clujul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care echipa a evoluat contra unor combatante maghiare. Competiția se dezvoltă, rapid, înspre un campionat, format din pînă la opt echipe. În 1912 formația feroviarilor și-a schimbat denumirea în KTC, Kolozsvári Torna Club. Anul 1913 consemnează un
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
1910, perioadă în care clubul a avut numeroși simpatizanți atât între populația maghiară din Cluj-Napoca, cât și între lucrătorii feroviari, echipa fiind reprezentanta orașului Cluj-Napoca în fotbalul din Regatul Ungariei în perioada în care Transilvania a fost parte a Imperiului Austro-Ungar, însă a atras antipatia majorității românești, care a preferat să susțină echipa fondată în 1919, Universitatea Cluj. După înscrierea în campionatul românesc, galeria CFR, formată în continuare din unguri, suporterii fostei KVSC, au intrat în conflict cu cei ai Universității
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
Legea învățământului primar" (1893), "Legea clerului mirean și a seminariilor" (1893) și reglementarea pentru fixarea parohiilor (1894). Primul mandat ministerial a lui Take Ionescu a fost marcat de două probleme politice majore . Prima a fost sprijinul pentru românii din Imperiul Austro-Ungar. Take Ionescu, fără știrea niciunui din membrii guvernului, a alimentat în secret, din fondurile ministerului, lupta românilor ardeleni de eliberare națională. Această practică a lui Take Ionescu avea să fie „demascată” public de către noul șef al Partidului Național Liberal, Dimitrie
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
și printre cele mai mari orașe europene. Orașul a devenit capitala Șerbiei în 1841, după o perioadă de suzeranitate a Imperiilor Austriac și Otoman. Totuși, partea nordică a orașului a rămas în Austria până în 1918, când s-a destrămat Imperiul Austro-Ungar. Orașul unit a fost atunci capitala entităților Iugoslaviei, până în 2006, cănd Muntenegru s-a declarat stat suveran. Belgradul are statutul de unitate teritorială separată în Șerbia, cu un guvern autonom. Teritoriul său este divizat în 17 municipii, fiecare cu propriul
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
a fost păstrat. Asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei și a soției sale Sofia, ducesa de Hohenberg, de către Gavrilo Princip, la 28 iunie 1914 în Sarajevo, a declanșat izbucnirea primului război mondial. Ofensiva balcanică a fost concentrată în jurul Belgradului. Monitoarele austro-ungare au bombardat orașul Belgrad pe 29 iulie 1914, acesta fiind cucerit de armată austro-ungară sub comanda generalului Oskar Potiorek pe 30 noiembrie. Pe 15 decembrie a fost recâștigat de trupele sârbe conduse de mareșalul Radomir Putnik. După o luptă îndelungată
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
ducesa de Hohenberg, de către Gavrilo Princip, la 28 iunie 1914 în Sarajevo, a declanșat izbucnirea primului război mondial. Ofensiva balcanică a fost concentrată în jurul Belgradului. Monitoarele austro-ungare au bombardat orașul Belgrad pe 29 iulie 1914, acesta fiind cucerit de armată austro-ungară sub comanda generalului Oskar Potiorek pe 30 noiembrie. Pe 15 decembrie a fost recâștigat de trupele sârbe conduse de mareșalul Radomir Putnik. După o luptă îndelungată, în care a fost distrusă o mare parte a orașului, între 6 și 9
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
decembrie a fost recâștigat de trupele sârbe conduse de mareșalul Radomir Putnik. După o luptă îndelungată, în care a fost distrusă o mare parte a orașului, între 6 și 9 octombrie 1915 Belgradul a căzut sub ocupația trupelor germane și austro-ungare comandate de mareșalul August von Mackensen. Orașul a fost eliberat de trupele sârbe și franceze pe 5 noiembrie 1918 sub comanda mareșalului Louis Franchet d'Esperey al Franței și a prințului Alexandru al Șerbiei. Capitala fiind distrusă de operațiunile militare
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
limbă "ucraineană" în sec. XVII-XIX). Rutenii, rusinii și cazacii au intrat în Primul Război Mondial atât de partea Puterilor Centrale (rutenii și rusinii din Galiția și Bucovina), sub Austria, cât și de partea Antantei (cazacii), sub Rusia. În timpul războiului, autoritățile austro-ungare au format Legiunea Ucraineană (apar pentru prima oară noțiunile de "ucrainean" și "ucraineană" la inițiativa contelui Stadion - șeful serviciilor secrete austro-ungare din anii 1890-1916), alături de Legiunea Polonă, pentru a lupta împotriva Imperiului Rus. Aceste legiuni au stat la baza armatei
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
și rusinii din Galiția și Bucovina), sub Austria, cât și de partea Antantei (cazacii), sub Rusia. În timpul războiului, autoritățile austro-ungare au format Legiunea Ucraineană (apar pentru prima oară noțiunile de "ucrainean" și "ucraineană" la inițiativa contelui Stadion - șeful serviciilor secrete austro-ungare din anii 1890-1916), alături de Legiunea Polonă, pentru a lupta împotriva Imperiului Rus. Aceste legiuni au stat la baza armatei polone interbelice și a armatei galițiene ucrainene ce a luptat împotriva bolșevicilor în perioada imediat următoare Primului Război Mondial (1919-23). Cei suspectați de
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
sentimente filo-ruse, în Austria, au fost tratați dur. Până la 5.000 de susținători ai Imperiului Rus din Galiția au fost închiși în lagărele de prizonieri de la Talerhof, Styria, și în fortăreața Terezín (astăzi în Cehia). Odată cu prăbușirea imperiilor rus și austro-ungar, în urma Primului Război Mondial și al Revoluției Ruse, a apărut o mișcare națională ucraineană pentru independență. În perioada 1917-20, au apărut câteva state ucrainene: Republica Populară Ucraineană, Hatmanatul, Directoratul și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (probolșevică), state ce au ocupat teritorii din fostul
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
apărut o mișcare națională ucraineană pentru independență. În perioada 1917-20, au apărut câteva state ucrainene: Republica Populară Ucraineană, Hatmanatul, Directoratul și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (probolșevică), state ce au ocupat teritorii din fostul Imperiu Rus; de asemenea, pe fostul teritoriu austro-ungar s-a format Republica Populară Vest-Ucraineană. În mijlocul Războiului Civil Rus, s-a dezvoltat și o mișcare anarhistă ucraineană, numită Armata Neagră, condusă de Nestor Mahno. Totuși, în urma înfrângerii Ucrainei de Vest în Războiul Polono-Ucrainean, urmat de eșecul invaziei polone respinse
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
k. u. k. Doppelmonarchie") sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918. Acest stat a existat după transformarea Imperiului Austriac într-o dublă monarhie pe baza compromisului austro-ungar din 8 iunie 1867, recunoscut în Austria prin constituție începând cu 21 decembrie 1867, până în 31 Octombrie 1918 (când Ungaria a ieșit din uniune). Monarhia austro-ungară se compunea din două state: din „Regatele și Țările reprezentate în Consiliul Imperial”, inoficial
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]