2,183 matches
-
desigur modestă, cu toată plăcerea infantilă a jocului. Să deducem prin comparație cât de lentă putea fi, în clasă, operația descifrării unui text oarecare. „[...]o grea învățătură - remarcă Heliade - era a face pe copil a zice că buche și cu az face ba, și vede și cu ije face vi, și glagore și cu uc face gu. Acel silabism avea nevoie de luni și de ani până să se deprinză copiii a-l învăța pe dinafară“ (Curs întreg de poezie generală
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
I). Anevoințele slovenirii îl puteau năuci chiar pe un școlar dintre cei isteți, cum trebuie să fi fost Ion Codru Drăgușanu: după o iarnă întreagă de învățătură cu dascălul Nica Davistei „știam bucoavna de rost, însă a sloveni cu buche - az - ba nu putusem învăța, până ce bietul Comșuț, în bătrânețe, aduse sistema de a - be - ce de la Orlat, după care apoi, în trei zile, silabisii cu perfecțiune“. Practica școlară adopta astfel, cu o întârziere de patru decenii, metoda propusă de Ienăchiță
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1963; Nina Cassian, Tarka album [Curcubeul], București, 1963 (în colaborare cu Jancsik Pál); George Coșbuc, Költemények [Poezii], București, 1964 (în colaborare); Mihai Eminescu, Költemények [Poezii], București, 1966 (în colaborare); D. R. Popescu, Fehér eső [Ploaia albă], București, 1969; V. Voiculescu, Az álombeli őz [Căprioara din vis], București, 1969, Zahei, a vak [Zahei orbul], Cluj, 1972; Irimie Străuț, Puszi-pusz, București, 1970; Eugen Barbu, A Fejedelem [Princepele], București, 1975; Mihnea Gheorghiu, Pathetica ’77, București, 1977; Ecaterina Oproiu, 3x8 meg a végtelen [3x8 plus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
Zaciu, București, 1979 (în colaborare cu Telegdy Magda); Ion Noja, Függőhidak [Poduri suspendate], București, 1983. Repere bibliografice: Szász János, Marcel Breslașu a lirikus, „Igaz szó”, 1964, 2; Dávid Gyula, Vasile Voiculescu-az utolsó varázsló, „Utunk”, 1970, 12; Metz Katalin, Vasile Voiculescu, „Az álombeli őz”, „Igaz szó”, 1970, 4; Marosi Péter, Un premiu binemeritat, TR, 1970, 8; Beke, Fără interpret, 616-623. O. K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
și cuvinte rostite provincial, e lipsită de seriozitate. Eminescu și Creangă sunt înțeleși de moldovenii din Republica Socialistă Moldovenească mai bine decât bucureștenii, cărora, pentru Creangă, li se dă un glosar explicativ. Gazetarii de la Moldova Socialistă notează rostirea provincială pentru az, aista, etc., adăugând neologisme moștenite de la presa românească și lăsând la o parte cuvântul vechi moldovenesc pe care îl au la îndemână. E o lucrare de desfacere a limbii literare pusă la cale de niște nepricepuți analfabeți. Întreprinderea a pornit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eram o "prezență constantă în mass-media, acordând interviuri și publicând articole în cotidienele "El Pais", "Ultimas Noticias", "La Republica", în revistele "Diplomacia" și "Mundo Diplomatico", la posturile Tv. Canal 10 și Canal 12, la posturile de radio Sarandi, Carve, Danubio Azul, Cx6. Din deplasările în departamente mă întorceam întotdeauna cu o "colecție" bogată de interviuri acordate presei locale, iar cu prilejul Zilei Naționale și cu alte ocazii importante, organizam la ambasadă conferințe de presă și consider că am "acoperit" corespunzător și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fixe); detectarea factorilor care influențează traiectoria cifrei de afaceri și a activelor fixe, considerați aici ca fiind parametri ce caracterizează dimensiunea întreprinderii. Ținând seama de aceste obiective, indicatorii din bilanț care ne interesează sunt: volumul activelor fixe (ACTFIX); volumul amortizărilor (AZ); volumul activelor totale (ACT); capitalul propriu (CPR); datoriile pe termen mediu și lung (DML); datoriile totale (DAT); cifra de afaceri (CA); profitul net (PNET); volumul dividendelor plătite acționarilor (DIV); autofinanțarea (AUTOF), partea din profit care rămâne în întreprindere după plata
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mai bun este cel redat prin ecuația (figura 5.20). Ultimele două modele reflectă două categorii de influențe asupra volumului activelor fixe ale întreprinderii: influența amortizărilor ca sursă de înlocuire a mijloacelor fixe scoase din funcțiune. Coeficientul pozitiv al variabilei AZ arată că o reducere a ritmului amortizării ar putea induce efecte negative asupra variabilei endogene ACTFIX; influența volumului capitalurilor proprii. Fondurile proprii constituie de departe cea mai importantă sursă de investiții la firma “X”. Într adevăr, în perioada studiată datoriile
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Vlahuță, Élősködők és írások [Paraziții și alte scrieri], București, 1949; Ion Creangă, Gyermekkorom emlékei [Amintiri din copilărie], București, 1950, Válogatott munkái [Opere alese], Târgu Mureș, 1956, Gyermekkorom emlékei. Mesék. Regék [Amintiri din copilărie. Povești. Legende], București, 1986; D. Th. Neculuță, Az igazság partjai felé [Spre țărmul dreptății], București, 1955 (în colaborare); G. Bacovia, Lila alkonyat [Amurg violet], București, 1961, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1972, Ólom [Plumb], București, 1981, Poezii - Versek, ed. bilingvă, București, 2003; Nicolae Labiș, Mókafi kalandjai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
Balade populare românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1963; Ion Bănuță, Üzenet [Mesaj], București, 1964; Veronica Porumbacu, Egyensúly [Echilibru], București, 1967; Kaleidoszkóp [Caleidoscop], București, 1967; Lucian Blaga, Évek krónikája és éneke [Hronicul și cântecul vârstelor], București, 1968; Novákékról szól az ének. Román hősi balladák [ Cântecul Novăceștilor. Balade vitejești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1969; Szarvasokká vált fiúk. Román kolindák [Feciorii schimbați în cerbi. Colinde românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1971: Mihai Beniuc, Az égő sas [Vulturul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
București, 1968; Novákékról szól az ének. Román hősi balladák [ Cântecul Novăceștilor. Balade vitejești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1969; Szarvasokká vált fiúk. Román kolindák [Feciorii schimbați în cerbi. Colinde românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1971: Mihai Beniuc, Az égő sas [Vulturul de foc], București, 1973; Márk vitéz. Román népballadák Petrea Crețul Șolcan repertoárjából [Marc Viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], îngr. și introd. Faragó József, București, 1974; Három testvér, kilenk sárkány. Román fantasztikus balladák [ Ăi trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
emotional faces requires attention. Proc. Natl. Acad. Sci. 2002; 99:11458-11463. 234. Pestilli F, Carrasco M. Attention enhances contrast sensitivity at cued and impairs it at uncued locations. Vision Research. 2005; 45:1867-1875. 235. Petersen SE, Fox P T, Snyder AZ, Raichle ME. Activation of extrastriate and frontal cortical areas by visual words and word-like stimuli. Science. 1998; 249: 1041-1044. 236. Petit JP, Midgley KJ, Holcomb PJ, Grainger J. On the time course of letter perception: A masked priming ERP investigation
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Programul editorial se amplifică odată cu apariția unui supliment ce intenționează să publice numai texte literare, supliment redus ulterior, atunci când se simt efectele războiului mondial. Revista focalizează varii zone de interes, deși puține rubrici sunt constante: cozeriile lui Ion Pas, „Eri...az...mâine”, semnată de Victor Eftimiu, „Foto și cinema”, „Pagina de șah”, „Jocurile «Magazinului»”, „Horoscop”, rubrica de artă plastică ținută de H. Blazian. Reportajele, redactate într-o manieră variată și inedită - consemnări burlești, fotografice, filosofice, literare ori sub forma notelor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
Szelényi I., Szelényi Szonja (1996). Elitcirkuláció vagy elitreprodukció. In: Andorka R.—Kolosi T.Vukovich Gy. (szerk.). Társadalmi riport, Budapest, 1996. Varga E. Árpád (1998). Fejezetek a jelenkori Erdély népesedéstörténetéből. Püski, Budapest. Veres Valér (2003a). Erdély természetes szaporodási folyamatai Európai kontextusban az ezredfordulón. Korunk, 1, 2003. Veres Valér (2003b): A társadalmi struktúra etnikai sajátosságai a posztszocialista Erdélyben. Erdélyi Társadalom, Cluj, 1, 2003. HYPERLINK "http://www.insse.ro" www.insse.ro. Institutul Național de Statistică, București. CANSTAT 1-4/2003. Institutul Național de Statistică
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cuscră” (mamă tovarăș). Lipsa genului la substantive este corelată cu lipsa genului la pronumele personale de persoana a treia singular și plural (ö „el, ea”, ök „ei, ele”) și la cuvintele adjectivale (egy ember „un om”, egy ház „o casă”; Az apa jó „Tatăl e bun” - Az anya jó „Mama e bună”). Toate celelalte limbi ale spațiului tracic au dezvoltat categoria genului în urma contactului cu latina, în manieră specifică și cu mijloace proprii, deși etimologic convergente. Latina oferea modelul cu trei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
substantive este corelată cu lipsa genului la pronumele personale de persoana a treia singular și plural (ö „el, ea”, ök „ei, ele”) și la cuvintele adjectivale (egy ember „un om”, egy ház „o casă”; Az apa jó „Tatăl e bun” - Az anya jó „Mama e bună”). Toate celelalte limbi ale spațiului tracic au dezvoltat categoria genului în urma contactului cu latina, în manieră specifică și cu mijloace proprii, deși etimologic convergente. Latina oferea modelul cu trei genuri: ventus „vânt”, filia „fiică”, nomen
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
un, o” se folosește mai rar, este facultativ de regulă și nu variază după număr, iar în sfera singularului nu are gen și caz: egy ember „un om”, egy ház „o casă”; acuz. egy embert, egy házat. Iar articolul hotărât az (în fața unui cuvânt care începe cu o vocală: az ember „omul”) și a (în fața unui cuvânt care începe cu o consoană: a ház „casa”) este invariabil după gen, număr și caz, dacă putem vorbi de caz în limba maghiară: az
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
regulă și nu variază după număr, iar în sfera singularului nu are gen și caz: egy ember „un om”, egy ház „o casă”; acuz. egy embert, egy házat. Iar articolul hotărât az (în fața unui cuvânt care începe cu o vocală: az ember „omul”) și a (în fața unui cuvânt care începe cu o consoană: a ház „casa”) este invariabil după gen, număr și caz, dacă putem vorbi de caz în limba maghiară: az emberek „oamenii”, a házak „casele”. În plus, spre deosebire de limba
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
az (în fața unui cuvânt care începe cu o vocală: az ember „omul”) și a (în fața unui cuvânt care începe cu o consoană: a ház „casa”) este invariabil după gen, număr și caz, dacă putem vorbi de caz în limba maghiară: az emberek „oamenii”, a házak „casele”. În plus, spre deosebire de limba română, în care după prepoziții substantivul rămâne nearticulat (de ex. în casă), maghiara folosește articolul hotărât înaintea substantivelor înzestrate cu „afixe” circumstanțiale (a házban „în casă”, az udvaron „în curte”) sau
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
caz în limba maghiară: az emberek „oamenii”, a házak „casele”. În plus, spre deosebire de limba română, în care după prepoziții substantivul rămâne nearticulat (de ex. în casă), maghiara folosește articolul hotărât înaintea substantivelor înzestrate cu „afixe” circumstanțiale (a házban „în casă”, az udvaron „în curte”) sau cu postpoziții (az asztal mellet „lângă masă”). Limbile slave s-au comportat diferit în privința categoriei nedefinit - definit. Limba bulgară a dezvoltat articolul hotărât pentru toate trei genurile de singular și la plural. Cf. sing. nedef. măž
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a házak „casele”. În plus, spre deosebire de limba română, în care după prepoziții substantivul rămâne nearticulat (de ex. în casă), maghiara folosește articolul hotărât înaintea substantivelor înzestrate cu „afixe” circumstanțiale (a házban „în casă”, az udvaron „în curte”) sau cu postpoziții (az asztal mellet „lângă masă”). Limbile slave s-au comportat diferit în privința categoriei nedefinit - definit. Limba bulgară a dezvoltat articolul hotărât pentru toate trei genurile de singular și la plural. Cf. sing. nedef. măž „bărbat”, žena „femeie”, dete „copil” - artic. măžăt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tatălui”. La substantivul determinat posesiv se pot adăuga alte mărci: a gyermek-ünk-nek „copilului nostru”; ...nem a te könyvedröl volt szó, hanem Mihalyé-ról „... era vorba nu despre cartea ta, ci despre cartea lui Mihai”; „... én nem ezeket a könyveket olvastam, csak az apá-m-éi-t olvastam „eu nu aceste cărți am citit, eu am citit doar cărțile tatălui meu”. III. Cazul acuzativ. Este cazul obiectului direct și are marca -t: hosszú elet-et élni „a trăi viață lungă”; jó napot „(vă doresc) o zi bună
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Marca obiectului direct este de origine pronominală. Ea are ascendență comună cu articolul hotărât din bulgară: -ăt, -ta, -to; te. IV. Cazul dativ. Sensul obiectului indirect se exprimă prin -nak, -nek „spre, către, la”: Jánosnak „lui Ianoș”; A fizetést átadom az asszonynak „Salariul îl predau soței”; neki „lui, ei”. Echivalentul german al afixului maghiar este nach, prepoziție cu dativul și cu același sens, „spre cineva”. Afixul este compus, are ca element central pe k (lat. qui, sl. kă, engl. who etc.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a) Adezivul este marcat prin -nál, -nél și arată locul lângă care se află ceva: Tiszánál „lângă Tisa”, kéznél lenni „a fi la îndemână”. b) Alativul, cazul apropierii, cu mărcile hoz, -hez, -höz, arată locul spre care se îndreaptă acțiunea: az ablakhoz „spre fereastră”, hasonlítani valakihez „a semăna cu cineva”. c) Ablativul, cazul îndepărtării de lângă ceva sau cineva, este marcat de -tól, -töl: Értöl „de (râul) Er”; „Nem, nem, én már félek ezektöl a lovaktól (Nu, nu, eu chiar mă tem
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
moarte”; -nta, nte: havonta „lunar”, évente „anual”; -int, în postpoziția szerint „după, așadar, conform”. B. Postpozițiile (Determinanți neaglutinați) Echivalente ca valoare cu desinențele cazuale, cu prepozițiile și locuțiunile prepoziționale, postpozițiile sunt mijloace gramaticale analitice de exprimare a raporturilor: A cipö az ágy alatt van - „Ghetele sunt sub pat” (psotpoziția alatt stă după subst. ágy „pat”); A lámpa az asztal felett van - „Lampa este deasupra mesei”; A székek az asztal mellett vannak - „Scaunele sunt pe lângă masă”; Virágok vannak az ablak elött - „Sunt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]