3,362 matches
-
cu ochi scobiți și, în spatele lui, un ins înalt, slăbănog, cu o claie de păr și un chip ciupit de vărsat, care părea atît de mare că l-ar fi putut ascunde pe tovarășul lui, în spatele porțiunii dintre genunchi și bărbie. Van Groningen și Atsma, care fuseseră campioni trei ani consecutiv la pereche cu cîrmaci, și cu doi ani în urmă și la pereche fără cîrmaci. Erau urîți și purtau tricouri urîte, de un portocaliu tern cu o stea neagră în
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de parcă nici un cuvînt nu merita rostit mai apăsat. Lanark văzu păr negru și strălucitor, lăsînd descoperită o frunte albă, un ochi ușor mare și desăvîrșit, subliniat cu rimel, un nas mare și drept, o gură dreaptă, mică și nerujată, o bărbie mică, dar fermă, un bust bine conturat sub un pulover negru. Dacă îi simțea cumva privirea, se prefăcea că nu o sesizează ci își lăsa capul pe spate suflînd fumul pe nări. Gestul ei îi amintea atît de bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
continuat drumul pe lîngă tren. O siluetă măruntă alergă spre noi și trecu de muncitorul feroviar fără să-i arunce o privire. Se opri lîngă mine și-și ridică ochii, aruncîndu-mi un zîmbet onctuos, șovăitor. Avea o față frumosă, cu bărbie îngustă și părul unsuros și ușor ondulat îi era dat pe spate, cu un zuluf mărunt la ceafă. Purta un papion maro, o haină cu revere maronii lungă pînă la genunchi, pantaloni negri strîmți și pantofi maro din piele întoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
puneau fluturași în plicuri. Lîngă ei, un tînăr cu păr sîrmos dactilografia ceva la o masă, iar o tînără atrăgătoare stătea cocoțată pe masă și zăngănea leneș coardele unei chitare. Cînd se apropie, femeia de la ghișeu își încleștă mîinile sub bărbie și-l privi cu un aer încurajator. După cîteva clipe de ezitare, i se adresă cu o voce scăzută: — Sînt înspăimîntat de ce mi se întîmplă. Ea dădu din cap energic. — Da! Nu-i de mirare. Dacă te uiți prin jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în cele din urmă dădu din umeri și se întoarse la plicurile ei. Preotul care stătea lîngă ea se aplecă spre Lanark și i se adresă cu o voce scăzută: — Te afli pe marginea unei prăpăstii, nu-i așa? în ciuda bărbii, avea o față copilăroasă și serioasă, cu un semn albăstrui, ca o vînătaie, deasupra sprîncenei drepte. Adăugă potolit: — Oamenii din organizația asta văd prăpastia cu mult înainte, așa că pune-ți mănușa la loc, nu te putem ajuta. Lanark își mușcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de semilună fără rame. S-a oprit lîngă pat scrutîndu-l pe Lanark cu o privire serioasă care nu putea reține, totuși, o undă de umor. — îți amintești de mine? îl întrebă. — Nu. Doctorul arătă cu degetul spre un plasture de pe bărbie și-i spuse: Acum trei zile m-ai pocnit chiar aici. O, da, ai ieșit luptîndu-te. îmi cer scuze că n-am avut timp să te mai văd de atunci. Nu prea avem personal care să se ocupe de cazurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se întoarse dezmeticit în încăpere. Trupul vecinului său, înfășurat în cuverturi, trecu pe lîngă el pe o targă cu rotile împinsă de un asistent. Lanark puse halatul și papucii în dulăpior, urcă în pat și-și trase cuvertura pînă la bărbie. Doctorul Munro coborîse jaluzelele și se dusese la dulăpiorul de lîngă patul mortului. Scoase un pistol și începu să-l studieze gînditor. — Știi, de-asta a murit. L-a avut cu el la coborîre. — Da, mi-a spus. — Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
iar la încheieturile noduroase avea ghimpi roz și violet, o tufă de spini purpurii îi ascundea organele genitale și un șir dublu de țepi de pe spinare îi țineau corpul la douăzeci de centimetri deasupra mesei. Capul nu avea gît, nici bărbie, și, pornind de la claviculă, se întindea un cioc imens, ca al unui cuc uriaș. Fața nu avea trăsături, deși două calote negre se bolteau în afară, ca niște parodii de globi oculari. — Are gura deschisă, zise Munro. — Da, dar aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
seamă ce spun. Ozenfant te-a avertizat în ceea ce mă privește. — Ozenfant nu a spus nimic împotriva dumitale. Noakes își pironi privirea în podea și spuse în șoaptă: — Asta înseamnă că a ajuns să mă disprețuiască foarte mult. își ridică bărbia și vorbi aproape tare. Știi, mie îmi datorează poziția pe care o are. Eu l-am vindecat. Ozenfant a fost un caz foarte dificil, pe jumătate lipitoare, pe jumătate dragon. îAcum pretinde că era sută la sută dragon. Eu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în salopetă kaki. Stătea cu mîinile în buzunar, fixîndu-l cu o privire aprigă. — O, da, spuse el cu un sentiment de ușurare. Se așeză în fața lui. Trăsăturile feței îi erau drepte și frumoase, ca ale unei statui grecești, deși avea bărbia solidă și proeminentă. Umerii nu erau drepți, ci cocîrjați, împinși în față. Părul castaniu îi era împletit lejer într-o coadă groasă, care-i atîrna pe sînul stîng. își plimba degetele peste ea, mîngîindu-o. Și tu detești locul ăsta? îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sens, da, zise pastorul rîzînd, fără îndoială, Duncan; dar în alt sens, nu. Ce citești? Ridică o carte subțire cu coperte lucioase. — Prelegerile profesorului Hoyle despre creația continuă. Pastorul se așeză pe un scaun, cu mîinile pe mînerul umbrelei și bărbia sprijinită în mîini. — Și ce ne spune profesorul Hoyle despre creație? — Ei bine, majoritatea astronomilor cred că întreaga substanță din univers a fost cîndva comprimată într-un singur atom gigantic, care a explodat și toate stelele și galaxiile din univers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
of, renunț. Renunț. Renunț. Boala de piele îi reveni și gîtul îi arăta de parcă își dăduse prost silința să și-l taie. în fiecare dimineață se ducea la patul mamei, care-i înfășura strîns un batic din mătase pînă la bărbie și-l fixa cu ace de siguranță, ceea ce făcea ca umerii și gîtul să pară rigide. într-o dimineață, intră în clasă și o găsi pe Kate Caldwell, care-l pironi cu privirea. Poate că aștepta pe altcineva, sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vrei să mergi la școala de artă? Nu ești bucuros? — Da. Foarte bucuros. Atunci, de ce boceți? Thaw se ridică și-și șterse fața cu o batistă. — Nu știu. Poate că de ușurare. Domnul Thaw își bătu fiul cu afecțiune sub bărbie cu pumnul încleștat. — înveselește-te! zise el. Și dacă n-o să ajungi un alt Picasso, o să-ți... o să-ți... o să-ți zbor scăfîrlia, așa o să-ți fac. într-o după-amiază caniculară, Thaw și Coulter coborau pe o cărare din pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și goluri în conversație, în care el se aștepta să își ia la revedere, dar rămase acolo, tăcută, pînă îi veniră alte idei. — O să te conduc pînă la casa mătușii tale, îi spuse și o porniră împreună. June mergea cu bărbia în vînt și gura ei vioaie strînsă, de parcă ar fi disprețuit mulțimea de admiratori, iar inima lui Thaw bătea în piept mai să se spargă. Dădură cîteva colțuri și se opriră la un gang. June îi spuse că mergea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și nu mai avea prea mult timp. Se uită lung, cu disperare, încercînd să afle ce poate face cu o privire intensă. Ea stătea cu ochii plecați, sub o frunte cafeneie acoperită de puf; gura avea o expresie detașată, dar bărbia era puternică și părul castaniu era strîns la spate într-un conci; vîrful unei urechi se prizărea ca o felie delicată de scoică. Capul i se întoarse și-l privi întrebător. Pe fruntea lui se prelingeau fire de sudoare. — îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fără mine? Thaw se prăvăli pe spate privind tavanul cu furie. După o pauză, Drummond spuse cu amărăciune: — îți înțeleg sentimentele. Janet pufni și zise: — Dacă nu știi, Duncan, se gîndește la Molly... au! Drummond o lovise cu piciorul în bărbie pe sub pături. Ea își acoperi fața cu mîinile și începu să plîngă în liniște. Zăcură acolo, fierbînd fiecare în sos propriu și, rînd pe rînd, adormiră. Thaw visă că păcătuia destul de stîngaci cu Marjory, care stătea în picioare goală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cîțiva milimetri de ele, după care se trezea cutremurat, stigînd slab „Agnes!“. Nu venea nimeni să-l vadă. Domnul McDade, din stînga lui Thaw, era un om mărunțel, al cărui piept se bomba ca o burtă grasă, ajungîndu-i pînă la bărbie. Avea părul roșu sîrmos și o față severă, cu o expresie funcționărească din pricina ochelarilor de oțel fără lentile. Aceștia susțineau în fiecare nară un furtun de cauciuc care venea de la un cilindru de oxigen din spatele patului. îi scotea ca să doarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trezi cînd soarele strălucea și respiră cu ușurință printre clinchetul lighenelor împărțite la fiecare pat. Pentru prima oară de cînd se internase, se simți suficient de bine pentru a se rade, dar după ce-și dezmierdă smocul de păr de pe bărbie, își împrospătată doar fața și mîinile și rămase tolănit în aerul și lumina blîndă. Domnul Clark arăta mult mai bine. Fața lui era din nou a unui om bătrîn, gînditor și părea că dirijează o mică orchestră cu arătătorul. Patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o încăpere care dădea în hol. Lumina, reflectată a unui felinar de stradă dezvăluia privirii un fotoliu din imitație de piele, cu bibelouri de porțelan pe el. Le dădu la o parte și se așeză cu coatele pe genunchi și bărbia pe buricele degetelor, pînă cînd un soare rece se ivi pe acoperișurile care se vedeau de la fereastră și dinții începură să-i clănțăneau. în intervalele dintre somnolență și trezie, părea un alt obiect al camerei, un ceas pe polița șemineului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
grațioasă. Silueta și culorile ei se armonizau perfect cu mediul în care se mișca. Lanark veni în urma ei: — Locul ăsta ți se potrivește. — Știu. Ea se răsuci și trecu de el, netezindu-și catifeaua de culoarea chihlimbarului peste șolduri, ținîndu-și bărbia ridicată și fața visătoare. Simțindu-se exclus, mai aruncă o privire împrejur. Pe podea mai erau cîteva bănci tapițate cu piele roșie, iar Munro stătea pe cea de lîngă el, privind concentrat pe coridor și ținîndu-și bastonul și mapa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fel de engleză. Da, vom merge acolo bucuroși. — Provan nu vrea să-l ia. A fost primul loc unde m-am interesat. — Provan va trebui să-l ia, dacă va merge în Unthank mai întîi. — Desigur. Uitasem. Munro își frecă bărbia și zîmbi. — Din punct de vedere industrial, i se adresă Wilkins blînd întorcîndu-se spre Lanark, Unthank nu mai e profitabil, așa că va fi dat la lada cu gunoi și înghițit. Facem asta pe bucățele de ani de zile, dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pot ajuta, domnule? Spuneți repede, acum sîntem ocupați. — Doamna și cu mine ne îndreptăm spre Unthank... — Exclus, domnule. Drumul e impracticabil. Dar noi mergem pe jos. Nu-i nevoie să ne ținem de drum. Mergeți pe jos! Polițistul își frecă bărbia. în cele din urmă le zise: — Mai e vechiul drum pietonal subteran. N-a mai fost întrebuințat de ani de zile, dar, după cîte știu, nu a fost declarat oficial părăsit. Adică, nu-i bătut în scînduri. îi conduse prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
robinetele caloriferelor și-l urmă. Lanark își dădu jos haina și se așeză jos, punînd capul Rimei în poala lui. Era ostenit, dar nu se putea odihni pentru că hainele îi erau lipicioase și împuțite. își pipăi barba de pe obraji și bărbie și-și atinse părul rărit de pe scalp. Fără îndoială că îmbătrînise. O privi pe Rima, care stătea cu ochii închiși. Părul îi redevenise negru, și în afară de burta mare, întreaga ei figură era mai subțire decît arătase pe coridoarele consiliului. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să te îmbraci. Apoi Jack o să ne aducă prînzul, și apoi va sosi o însoțitoare pentru doamna dumneavoastră, iar noi doi vom putea participa la întîlnirea din sala canonicilor. Lanark se lăsă pe un taburet cu coatele pe genunchi și bărbia în mîini. — Tot mă mutați dintr-un loc în altul și nu știu de ce, zise el. — Da, e dificil. în starea actuală a confuziei cronologice, e imposibil să definim lucrurile cu claritate. în calitatea mea de secretar, pot aranja întîlniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Lanark ridicîndu-se. — Mda! strigă Alexander, pe un ton plîngăcios. Tu trebuie să ai dreaptate tot timpul, nu-i așa? Nu lași pe nimeni în pace, așa-i? Trebuie să strici totul, nu-i așa? Lanark își pierdu cumpătul, își împinse bărbia și șuieră: — Nu-ți place deloc să vizitezi un ținut, așa-i? Am urlat și m-am mîțîit tot timpul? Dacă aș urî peisajul rural, așa aș fi făcut, nu-i așa? — Ridică-te. — Nu. O să mă bați. Nu o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]