2,393 matches
-
argint. Palatul era larg, rotund din față, în spate drept, arătând de sus asemenea unei jumătăți de cerc. Îl țineau temelii mari de granit care, cât ieșeau de aproape cinci colți deasupra pământului, erau învelite în foi mari de aramă bătută, având la depărtări egale semnul soarelui încrustat din argint și oricalc. Zidurile palatului erau de marmură albă. Aici nu mai erau podoabe, luciul marmurei albe se înfățișa curat, și numai streașina se sprijinea pe un șir de statui cât omul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să Îl viziteze când se va simți În stare. În ciuda faptului că nu aveau În comun decât cărțile și bicicletele, rămase impresionat de curajul și Încrederea În sine a tânărului scriitor, ca și de lipsa lui de respect pentru căile bătute și umblate. Era Întruparea noii epoci științifice, ridicând În slăvi invențiile și viziunile care aveau să transforme viața de zi cu zi. Când Henry Îi povesti cum devenise dependent de dictare ca metodă compozițională, Wells proroci că, Înainte de finalul secolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ori nectarul ce se încolăcește este chiar dulcele nectar prin care gâzele zboară. Cumințile bâzâiri prin crângul de flori, albastrele ce sunt iubitele, prețioasele și micuțele flori. Floricelele cu petale din sânge făcute sunt însângerate și micile flori cu petale. Bătute flori de liliac, plăpânde, firave lăcrămioare, lascive orhidee joacă hora oglindindu-se pe luciul cerului, reflectându-se în stele. Cuvinte șoptite pe înserat sunt o mostră din viile și scumpele lacrimi ce din ochi ne cad. Suntem împreună. Împreună suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
răspunsesem la sărutul său iubitor, pasional, liniștit în siguranța sa, îndrăzneț și total. Trupul însă era tot încordat. Ne priveam din nou. Te iubesc, îmi spuse. Iar relația noastră știam că va fi la fel de plăcută veșnic precum începuse. Camera era bătută toată în pietre, iar peste pietre încă un rând de pietre și tot așa până la cifra simbolică 13. Strălucirea era de nedescris, puțin ștearsă, mată. Strălucire mată. Numai când te apropiai de fiecare piatră te cufundai în sclipirile sale lucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
hă! - ...de-a vă invita să porniți către Cabinetele ei. - Dar cine-i, fă, stăpînă-ta? Vreo doctoriță, de-și ține băsănăul doar într-un Cabinet? fluieră a pagubă mustăciosul mai târziu, când se înșirau tustrei de-a lungul unor saloane, bătute parcă de miresme de ierburi marine, perdeluite în plușuri atât de verzi și de roșii, ca și cum și-ar fi plimbat scheletele prin interioarele unor boabe de strugure sau de măceși. - Stăpâna acestei gospodării este cadru dicactic, mai turui brunețica o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a simțit invadată de un sentiment întunecat, profund tulburător. Sofia avea dreptate. Ea le trăise pe toate, le văzuse pe toate și le făcuse pe toate cu Luca. Alison nu făcea acum decât să parcurgă cu el un drum deja bătut. În urmă cu doar câteva săptămâni, era ocupată cu planurile de nuntă și se simțea plină de ceea ce acum i se păreau a fi speranțe oarbe de viitor. Sărise în barca mariajului cu ambele picioare, presupunând, cu naivitate, că, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
urmă reuși. între timp Virgil Jones făcea eforturi disperate să spargă bariera din mintea lui Dolores. — Ți-l amintești pe Nicholas Deggle, îi zise el. — O da, răspunse Dolores pe un ton destul de normal. Nu mi-a plăcut niciodată. Cale bătută, m-am gândit eu atunci când a dispărut. — N-a dispărut, Dolores. A fost alungat. Așa că ascultă-mă: dacă apare cumva, nu-i spune că m-ai cunoscut. Bine? Foarte bine, iubitule, răspunse liniștită Dolores, dar ești prostuț. Păi, pentru Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Grimus, aici de față, tocmai mi-a confirmat-o. Grimus a rămas tăcut. — încă un lucru, a zis Peckenpaw. îl vreau pe Vultur-în-Zbor. Unde e? Grimus nu a spus nimic. Flann O’Toole și-a pus mâinile în jurul gâtului bărbatului bătut și a apăsat cu degetele sale mari. — Haide, zău, domnule Grimus, a zis el. O să ne spui, nu? Grimus i-a anunțat: — L-am alungat de pe insulă. Nu mai e aici. — De data asta e adevărat, nu-i așa? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
suporta să fie Învelită. I-am cumpărat un sac de dormit din acelea cu fermoar, dar atât s-a zvârcolit În el și și-a umflat obrajii precum zeul vânturilor din colțul hărților vechi, Încât a trebuit să mă dau bătută și să-l dăruiesc altcuiva. Chiar și-n somn, când fața fetei mele e Îmbujorată ca o piersicuță, tot poți distinge acea proeminență hotărâtă a bărbiei. Ultima evaluare de la școală suna așa: „Emily este o fetiță cu un acut simț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
medic, iar ea vine și se agață de fusta mea. —Mami, mă gândesc la un cuvânt care Începe cu B. —Nu acum, Em. —Hai, te looog. Începe cu B. —Biscuiți? Nu. —Bebeluș? — Nu. —Banană. — Nu. — Nu știu, Emily. Mă dau bătută. —Bideo! —Video nu Începe cu B. —Ba Începi. —Începe. —Ba Începe cu B. —Nu, nu Începe. Începe cu V. V de la varză. V de la vulcan. V de la violent. Dacă alegi litera care trebuie de la Început, Emily, economisim o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
20.58: Luăm trenul Eurostar să ne Întoarcem la Londra. Ben stă Întins pe mine, pe spate. Are genele lungi și mâinile Încă grăsuțe ca de bebeluș, cu gropițe de-a lungul articulațiilor degetelor precum bulele de aer din ouăle bătute. Când o să fie mare, n-o să-i pot spune cât de mult i-am iubit mâinile. Poate am să uit. Mă Întind după laptop, dar bebelușul se Întoarce și oftează ca și cum s-ar trezi. Oricum nu vreau să-mi verific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În dreptul Grantului o cotiră spre mahalaua lor. Simți de departe aerul rece și tăios, plin de miresme, al gropii. - Dii! îndemna iepele vizitiul somnoros. De aici se vedea câmpul acoperit de curți până la Tarapana. Cuțarida rămăsese între aceste două șei bătute, golașă și rară, întretăiată de maidane. La Spiridon ardea încă o lumină. Își aduse aminte că lângă ei ridica de vreo săptămână o casă de paiantă unul Goșnețe, atunci picat în groapa lui Ouatu. Zidurile ajunseseră la jumătate, le lumina
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Aripă, vărul Didinei, care trebuia să rămână să păzească ogeacul. Au vorbit ce-au vorbit, până să plece, le-a vândut Nicu-Piele un pont. Ședea încălzindu-și oasele lângă soba de tuci. Nu răbda la frig, că-l durea carnea bătută și vlăguită prin pușcării. Îl țineau șalele de atâta dormit pe pământul gol și la vremea asta se canonea. Mai avea și niște gloante-n mușchi de când îl făcuseră o dată gardienii sită și, cum se strica vremea, plumbii ieșeau de sub
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
grămezile de nisip dormeau femeile venite cu ei. Soarele ardea. 229 - Ce bună ar fi o baie! spuse Paraschiv. - De, c-o să mergem acu-acu, făcu Gheorghe. Ibovnica trecu pe lângă gardurile văruite și culese un braț de liliac. Floarea lui mică, bătută, albastră cum era cerul în dimineața aceea, se mișca ușor în vânt. Mînă-mică sugea o creangă de măr și sucul bun îi rămânea în gură. Închisese ochii și umbla în neștire. - Bine mai e! oftă și Stăpânul. Prin iarba grasă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Vinul aburise paharele înalte și străvezii. Avea culoarea prunei brumării și le era mai mare dragul că trăiesc, că sânt liberi și că petrec. Când s-au mai matolit, a început Gheorghe să-și aducă aminte. Îl întreba Bozoncea: -V-au bătut, mă? - Pe săturate. Râdea Stăpânul. - Va să zică, a învățat și Paraschiv meseria? Mai că nu plângea Treanță. 281 - Ne-au ars cu cărbuni... -Ei? - Da, și ne-au bătut cu frânghia udă... Se făcea carnea ca la găini pe hoți, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
albe călătoare, ca spuma mării. Pe poteci, dinspre groapă, sosea-sosea și baba Mița, în fusta ei de astăvară, numai flori, cu un batic negru legat sub bărbia ascuțită. Să se fi înțeles, și nu credeai că pică tocmai acum. Drumurile bătute, cum treceai de circiuma lui Stere simțeai un fum înecăcios de gunoaie, dulce-iute, parfumat ca para putrezită, tot ai fi tras pe nas! Ușa veche, șuie, abia ținută în țîțînele ruginite, neunsă cu gaz de când lumea, scârțâia lung, și în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
căsătorie pe două dintre fiicele lui unor neguțători străini, dată fiind averea acestora. La Tombuctu sunt aduse tot soiul de produse, îndeosebi țesături din Europa, care se vând mult mai scump decât la Fès. Pentru tranzacții, nu se folosește monedă bătută, ci bucăți de aur curat; pentru plățile mici se folosesc melcișori cauris, niște scoici provenind din Persia sau din India. Îmi petreceam zilele preumblându-mă printre tarabele din suk, vizitând moscheile, străduindu-mă să stau de vorbă cu orice persoană care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să joace un rol în ultima repriză de negocieri din Orientul Mijlociu. O impresiona faptul că știau deja că e la Ierusalim. Presupuse că fusese menționată în vreun ziar din Israel. Ceasul calculatorului mai funcționa încă, dar până la urmă se dădu bătut și se blocă. Pe ecran apăru un mesaj care menționa ceva despre o alertă de siguranță la rețeaua consulară. N-are importanță, își zise Maggie. Altă dată. Se mai uită o dată în inbox. Tot nu primise nimic de la Edward. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
încercase să o transforme în aliata ei și ea nu făcuse nimic. — Da. Cineva care îndeamnă la acțiune poate să facă apoi - arătă spre cadavrul de pe podea, fără să fie în stare să-l privească - asta? Poate că se dăduse bătută. Își pierduse speranța. Poate că fusese dezamăgită de faptul că nimeni nu asculta ce avea de zis. Așa că scrie un bilet la calculator. Mama mea, care nu știe să dea drumul la televizor. Și ne cere iertare „tuturor“. Nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
încă? Uri încuviință. Obiectul din mâna ei era cel care o determinase să o facă. Era ca un explozibil, gata să se declanșeze în orice clipă. Atât de mulți oameni fuseseră deja uciși din cauza lui; ea și Uri fuseseră urmăriți, bătuți și împușcați pentru asta. Nimeni care îi cunoștea secretele nu era în siguranță. — Îndreaptă camera către mine, îi spuse lui Uri. Chiar acum. Uri ridică obiectivul în dreptul ochilor, rămase nemișcat și îi făcu semn cu degetul. —Mă numesc Maggie Costello
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe măsură ce mănâncă semințe, aruncă cojile în groapă.): S-au înnegrit amândoi. AL DOILEA BĂRBAT (Același joc cu semințele.): Îți amintești ce zeamă slinoasă a ieșit ultima oară? PRIMUL BĂRBAT: Ăștia doi or să scufunde orașul. AL DOILEA BĂRBAT: Ar trebui bătuți. PRIMUL BĂRBAT: Mi-e silă de ei. AL DOILEA BĂRBAT: Tot timpul se găsește cineva care să se bage în groapă. Ce dracu’ or fi căutând ăștia în groapă? PRIMUL BĂRBAT: Ar trebui scoși și bătuți. Chestiile astea n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
DOILEA BĂRBAT: Ar trebui bătuți. PRIMUL BĂRBAT: Mi-e silă de ei. AL DOILEA BĂRBAT: Tot timpul se găsește cineva care să se bage în groapă. Ce dracu’ or fi căutând ăștia în groapă? PRIMUL BĂRBAT: Ar trebui scoși și bătuți. Chestiile astea n-ar trebui lăsate așa. AL DOILEA BĂRBAT: Altădată gropile erau mai bine păzite. PRIMUL BĂRBAT: Așa nu mai merge. AL DOILEA BĂRBAT: Ce ai de gând să faci? PRIMUL BĂRBAT: Nimic. (Din când în când replicile celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
lucruri mai importante de făcut. N-are sens să revin cu relatarea dificultăților Învecinate cu supliciul pe care le-am Înfruntat vitejește până să ajung la rezultatul dorit. La un moment dat, am fost pe punctul de a mă da bătut. Cele câteva cuvinte Îmi sunau În urechile proprii aiurea, foarte vag asemănător cu timbrul Magistrului, și nici repetatele Înregistrări pe banda reportofonului nu erau de natură să-mi fortifice rămășițele firave de optimism pe care Încercam să le conserv cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
constat cât de tari erau burțile lor, când Îngropam degetele (obișnuite să palpeze câinii vii sau animale de pluș) În blana lor maronie și aspră. Din când În când erau scoși Într-un colț al grădinii pentru a fi bine bătuți ca să iasă praful din ei și aerisiți, iar biata Mademoiselle, apropiindu-se de ei din direcția parcului, scotea Întotdeauna un țipăt de groază când zărea cele două fiare sălbatice așteptând-o În umbra mobilă a copacilor. Pe tata nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
incredibil de clar care se potrivește atât de bine cu aprigele geruri rusești. Deci iat-o făcându-și loc prin grămada de mici nori rotunzi, pe care o tivește cu o irizare discretă; și, pe măsură ce se Înalță, dă luciu cărărilor bătute de sănii pe drum, unde fiecare morman sclipitor de zăpadă este scos În evidență de o umbră bombată. Foarte frumos, foarte singuratic. Dar ce caut eu În acest tărâm de vis stereotip? Cum am ajuns aici? Nu știu cum, cele două sănii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]