5,096 matches
-
târziu, în 1957, cu Legenda cerbului. Acest amplu poem nu constituia decât o foarte mică parte din creația lui de până atunci. Era însă reprezentativ pentru ceea ce scrisese, ca și pentru ceea ce avea să mai scrie poetul, care, începând cu Balade (1967), își inserează în volume textele anilor de tăcere (auto)impusă. Cu Legenda cerbului, el apărea ca poet format, animat de idealuri și exigențe cu totul altele decât cele impuse de realismul socialist și ca posesor al unei dicțiuni personale
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
arborele devenit cerb se privește în „ochiul apei” și, uimit de sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma Luceafărului eminescian, poemul dădea indicii despre fantasmele ce-l vizitau pe necunoscutul autor și de preferința lui pentru modul baladei - cu totul altul decât baladescul pedestru al versificatorilor epocii. Volumul Balade documenta îndeajuns apartenența poetului la generația lirică a războiului, „generația pierdută”, pornită în căutarea unei poezii și poetici menite să scoată lirismul românesc din criza ermetizantă și anemiantă postbarbiană
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma Luceafărului eminescian, poemul dădea indicii despre fantasmele ce-l vizitau pe necunoscutul autor și de preferința lui pentru modul baladei - cu totul altul decât baladescul pedestru al versificatorilor epocii. Volumul Balade documenta îndeajuns apartenența poetului la generația lirică a războiului, „generația pierdută”, pornită în căutarea unei poezii și poetici menite să scoată lirismul românesc din criza ermetizantă și anemiantă postbarbiană și a „poeziei pure”. Fără a face parte din grupul poeților
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
titanului renascentist cu „găvana lui [a ochiului] secată de forme” și pe care eroul năzuiește s-o umple „c-un freamăt nou,/ [...] imens, inform ca marea”. Însetatul de puritățile „azure” și de infinitul oceanului se îmbogățește cu noi ipostaze în Baladele singaporene (1970), o altă carte-cheie. Scrise, majoritar, în anii ’50, baladele, zise „singaporene” după supranumele „conspirativ” dat de boema artistică bucureșteană a vremii unei crâșme cu formă de corabie din centrul capitalei, se constituie în documentul unui radical protest față de
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
pe care eroul năzuiește s-o umple „c-un freamăt nou,/ [...] imens, inform ca marea”. Însetatul de puritățile „azure” și de infinitul oceanului se îmbogățește cu noi ipostaze în Baladele singaporene (1970), o altă carte-cheie. Scrise, majoritar, în anii ’50, baladele, zise „singaporene” după supranumele „conspirativ” dat de boema artistică bucureșteană a vremii unei crâșme cu formă de corabie din centrul capitalei, se constituie în documentul unui radical protest față de regim, față de convențiile literare impuse și urmate de barzi subordonați pro
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
goliardic, înrudirea evidentă (și exprimată de autor) cu spiritul lui Villon, Rimbaud și al celorlalți „poeți blestemați”, dar și cu, în genere, marii obsedați ai transcendenței translucide („timpul extatic” barbian, „șistul acvatic” valéryan din Cimitirul marin), întregul intertext al acestor balade configurează o lume reală și o lume livrescă, confluente cu visul trăit de poet ca hotar și stavilă opusă unui timp filistin, decăzut. „Eroii” lor sunt congenerii poetului, „generația singaporeană” în primul rând, definită în poemul liminar al volumului ca
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
1980) ș.a., precum și traducerile de poezie (îndeosebi din italiană) întregesc o operă diversă și masivă, cu inegalități explicabile, dar cu un sunet inconfundabil în lirica românească de după al doilea război mondial. SCRIERI: Legenda cerbului, București, 1957; Bob auriu, București, 1959; Balade, București, 1967; Veverița de foc, București, 1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
explicabile, dar cu un sunet inconfundabil în lirica românească de după al doilea război mondial. SCRIERI: Legenda cerbului, București, 1957; Bob auriu, București, 1959; Balade, București, 1967; Veverița de foc, București, 1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura de sudoare. Cartea a doua din trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
un sunet inconfundabil în lirica românească de după al doilea război mondial. SCRIERI: Legenda cerbului, București, 1957; Bob auriu, București, 1959; Balade, București, 1967; Veverița de foc, București, 1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura de sudoare. Cartea a doua din trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din trilogia sonetelor, București
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
materialului, relevând că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi secțiunile de balade „voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu Haiducu, Vidu Țăranu, Ghiol Dumitru, Chiliodor, Voichița, Ioana Sânziana ș.a. Valoarea pieselor
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Volumul cuprinde cântece lirice, haiducești, colinde, orații de nuntă, bocete, pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de aceste abordări accidentale ale domeniului etnologiei, G. rămâne important prin culegerea din 1913. SCRIERI: Cuvinte și lucruri, Cluj, 1922; Note și fapte de folclor și filologie, Cluj, 1928; Uralte Schichten und Entwicklungsstufen in der Struktur der
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
gesturi de obediență față de imperativele ideologice ale epocii, dorința de evaziune dintr-un mediu constrângător, aspirația spre durabilitate, luciditatea trăirii, așteptarea și speranța, ca în Ultimul peisaj al Orașului Cenușiu (1946), Primăvară în Valea Jiului (1949), Întâmplări din Marea Răscoală (1953), Balade (1956) și Ultimul peisaj (1974). Mai frecventă în preocupările din anii ’70, dramaturgia, spre care își îndreaptă interesul încă din 1955 cu Tudor din Vladimiri, va stărui, în Zodia Taurului (1972), Teatru (1975), Istorii dramatice (1977), Pathetica ’77 (1977), îndeosebi
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
Anna-Mad, București, 1942; Ultimul peisaj al Orașului Cenușiu, București, 1946; Modalitatea conformistă a dramei, București, 1948; Primăvară în Valea Jiului, București, 1949; Întâmplări din Marea Răscoală, București, 1953; Tudor din Vladimiri, București, 1955; Ucenicia cărturarului, București, 1955; Walt Whitman, București, 1955; Balade, București, 1956; Două ambasade, București, 1958; Orientări în literatura străină, București, 1958; Scene din viața lui Shakespeare, pref. F. Hardy, postfață O. Trilling, București, 1958; A venit un om din Răsărit, București, 1969; Dionysos. Eseuri lirice, București, 1969; Scrisori din
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
strămoșii, tradițiile ce vin dintr-un timp imemorial, dar și vremurile noi în care activistul de partid schimbă viața la sate. Cu o trufie disimulată, G. se vede ca bard provenit dintr-o colectivitate anonimă, așa cum este și rapsodul popular. Baladele din Cariatida (1964) atestă încercări de desprindere de modelul literar al epocii. Temele satului, șantierului, muncii refăceau, de fapt, motivul întemeierii, al construcției realizate de giganții mitici. Ciclul Balada țăranului tânăr actualizează și motivul sacrificiului, al identificării ființei umane cu
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
bard provenit dintr-o colectivitate anonimă, așa cum este și rapsodul popular. Baladele din Cariatida (1964) atestă încercări de desprindere de modelul literar al epocii. Temele satului, șantierului, muncii refăceau, de fapt, motivul întemeierii, al construcției realizate de giganții mitici. Ciclul Balada țăranului tânăr actualizează și motivul sacrificiului, al identificării ființei umane cu natura, deschizând eposului calea de acces spre miticul autohton, care va fi o referință stabilă a poemelor lui G. Din locuitor al satului țăranul se transformă în simbol, în
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
despre Plecarea Vlașinilor, romanul Ioanei Postelnicu, Matei Călinescu încearcă să definească „originalitatea literaturii române contemporane” (19/1966). Eugen Barbu, D.R. Popescu, Ion Lăncrănjan, Constantin Țoiu, George Bălăiță sunt prezenți cu povestiri și fragmente de roman. Ștefan Aug. Doinaș publică Cinci balade vechi (24/1966), dintre care Sf. Gheorghe cel fals va fi, la scurtă vreme, pusă pe muzică de Tudor Gheorghe. D.R. Popescu semnează nuvela Duios Anastasia trecea (28-29/1966), Adrian Păunescu poemul Fântâna somnambulă (19/1966), placheta sa de debut
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
al Academiei Române). A înregistrat materiale etnografice și folclorice în majoritatea localităților din Republica Moldova și în cele românești din regiunile Cernăuți, Odessa și Nikolaev, din nordul Maramureșului (Ucraina). Participă la editarea corpusului Creația populară moldovenească (șaisprezece volume; îi aparțin două volume: Balada și Folclorul obiceiurilor de iarnă, în colaborare cu V. Zelenciuc), a colecțiilor de folclor pe zone (șapte volume), Mărgăritare (cincisprezece culegeri; îi aparțin două cărți). Are preocupări privind geneza speciilor și genurilor folclorice, istoria baladelor, evoluția obiceiurilor și a poeziei
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
volume; îi aparțin două volume: Balada și Folclorul obiceiurilor de iarnă, în colaborare cu V. Zelenciuc), a colecțiilor de folclor pe zone (șapte volume), Mărgăritare (cincisprezece culegeri; îi aparțin două cărți). Are preocupări privind geneza speciilor și genurilor folclorice, istoria baladelor, evoluția obiceiurilor și a poeziei de familie, istoria folcloristicii ș.a. A scris monografiile Balada populară „Miorița” (1967), Eposul baladic la moldoveni (1977), Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești (1991). Publică studii și articole despre S. Fl. Marian, B.P.
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
V. Zelenciuc), a colecțiilor de folclor pe zone (șapte volume), Mărgăritare (cincisprezece culegeri; îi aparțin două cărți). Are preocupări privind geneza speciilor și genurilor folclorice, istoria baladelor, evoluția obiceiurilor și a poeziei de familie, istoria folcloristicii ș.a. A scris monografiile Balada populară „Miorița” (1967), Eposul baladic la moldoveni (1977), Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești (1991). Publică studii și articole despre S. Fl. Marian, B.P. Hasdeu, T.T. Burada, P.V. Ștefănucă ș.a. Este autorul mai multor capitole în cursuri teoretice
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
Ștefănucă ș.a. Este autorul mai multor capitole în cursuri teoretice și crestomații pentru instituțiile de învățământ universitar: Schițe de folclor moldovenesc (1965), Folclor moldovenesc. Crestomație (1966), Creația populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). SCRIERI: Balada populară „Miorița”, Chișinău, 1967; Eposul baladic la moldoveni, Chișinău, 1977; Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Datcu, Dicț. etnolog., I, 314-316; Calendarul bibliotecarului, Chișinău, 1998, 163-166; Popa, Ist. lit.
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
Ca și în romanul următor, Un an, o viață (1986), autorul reconstituie, în jurul evenimentelor contemporane, spațiul arhaic al Bucovinei din ritualuri străvechi, tradiții și datini care îi sunt familiare și pe care le reînvie cu autentic talent. Versurile din volumul Baladele Arborei (1977) și Nord (1979), de manieră tradițională, își extrag substanța din același spațiu predilect, la care G. revine mereu cu nostalgie. SCRIERI: Eminescu în versuri ucrainene, București, 1958; Roata, București, 1968; Sâmbăta morților, București, 1968; Ciobanul și cireșul sălbatic
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
G. revine mereu cu nostalgie. SCRIERI: Eminescu în versuri ucrainene, București, 1958; Roata, București, 1968; Sâmbăta morților, București, 1968; Ciobanul și cireșul sălbatic, București, 1973; Curs de istoria literaturii ucrainene, partea I: A doua jumătate a secolului XIX, București, 1975; Baladele Arborei, București, 1977; Nord, București, 1979; Calul negru, București, 1983; Un an, o viață, București, 1986; Măgărușul năzdrăvan, București, 1991; Poet pe Golgota Basarabiei (Grigore Vieru), București, 1995; Prințul Constantin, București, 1995. Traduceri: Dume, București, 1974; Balada locului. Poezie ucraineană
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
XIX, București, 1975; Baladele Arborei, București, 1977; Nord, București, 1979; Calul negru, București, 1983; Un an, o viață, București, 1986; Măgărușul năzdrăvan, București, 1991; Poet pe Golgota Basarabiei (Grigore Vieru), București, 1995; Prințul Constantin, București, 1995. Traduceri: Dume, București, 1974; Balada locului. Poezie ucraineană din România, București, 1975; Nebănuitul vers din umbra lunii. Poezii din Belarus, Estonia, Gruzia, Letonia, Lituania, Ucraina, București, 1993. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Sâmbăta morților”, GL, 1968, 40; Stanca Fotino, „Sâmbăta morților”, AFT, 1968, 32; Vlad Sorianu
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
locului. Poezie ucraineană din România, București, 1975; Nebănuitul vers din umbra lunii. Poezii din Belarus, Estonia, Gruzia, Letonia, Lituania, Ucraina, București, 1993. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Sâmbăta morților”, GL, 1968, 40; Stanca Fotino, „Sâmbăta morților”, AFT, 1968, 32; Vlad Sorianu, Balade arborene, ATN, 1978, 1; Paul Dugneanu, „Baladele Arborei”, CNT, 1978, 14; Augustin Pop, „Baladele Arborei” RL, 1978, 35; Mircea Iorgulescu, Un poet vitalist, LCF, 1980, 5; Pompiliu Marcea, Poetul Stelian Gruia, SPM, 1980, 584; Gheorghe Pituț, Flori de miazănoapte, LCF
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
Nebănuitul vers din umbra lunii. Poezii din Belarus, Estonia, Gruzia, Letonia, Lituania, Ucraina, București, 1993. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Sâmbăta morților”, GL, 1968, 40; Stanca Fotino, „Sâmbăta morților”, AFT, 1968, 32; Vlad Sorianu, Balade arborene, ATN, 1978, 1; Paul Dugneanu, „Baladele Arborei”, CNT, 1978, 14; Augustin Pop, „Baladele Arborei” RL, 1978, 35; Mircea Iorgulescu, Un poet vitalist, LCF, 1980, 5; Pompiliu Marcea, Poetul Stelian Gruia, SPM, 1980, 584; Gheorghe Pituț, Flori de miazănoapte, LCF, 1980, 24; Marian Popa, „Nord”, CNT, 1980
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]