3,984 matches
-
antenale (la unele genuri numai penultimul) sunt ușor îngustate. Labrumul masiv, transvers, în întregime chitinizat sau cu marginile laterale și vârful coriacei, Vârful labrumului rotunjit, mai rar concav, la Actinopteryx el este denticulat. Mandibulele sunt acoperite de labrum prezintă partea bazală puternic lățită, pe marginea lor exterioară fiind vizibili dinți ascuțiți ± curbați. Partea anterioară a mandibulelor cu o membrană bine diferențiată. Lobul exterior al maxilelor denticulat, iar vârfurile lobului interior pectinate. Palpii maxilari bine dezvoltați, cu primele 2 articole alungite, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lățită, pe marginea lor exterioară fiind vizibili dinți ascuțiți ± curbați. Partea anterioară a mandibulelor cu o membrană bine diferențiată. Lobul exterior al maxilelor denticulat, iar vârfurile lobului interior pectinate. Palpii maxilari bine dezvoltați, cu primele 2 articole alungite, cu articolul bazal de aproximativ 2 ori mai mic decât articolul 2, articolul 3 este voluminos, oviform, articolul terminal fiind subțire, el se prezintă sub forma unui vârf ascuțit. Mentumul de regulă dreptunghiular, puțin mai lung decât lat, la nivelul unghiurilor anterioare sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
nuanță deschisă sau închisă. Capul cu excepția pieselor bucale și pronotul cu excepția marginilor, negre sau maroniu negricioase. Adesea numai partea posterioară a capului are o nuanță întunecată. Antenele și picioarele gălbui. Pronotul îngustat anterior, cu baza lățită, fiind lipsit de gropițe bazale. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte. Scutelul prezintă o linie bazală fină, fiind lipsit de punte adâncite. Elitrele ovale, ascuțite posterior, cu o punctuație și o pubescență extrem de fină, greu vizibilă. Apofiza prosternului carenată pe întreaga ei lungime. Element european. În
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu excepția marginilor, negre sau maroniu negricioase. Adesea numai partea posterioară a capului are o nuanță întunecată. Antenele și picioarele gălbui. Pronotul îngustat anterior, cu baza lățită, fiind lipsit de gropițe bazale. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte. Scutelul prezintă o linie bazală fină, fiind lipsit de punte adâncite. Elitrele ovale, ascuțite posterior, cu o punctuație și o pubescență extrem de fină, greu vizibilă. Apofiza prosternului carenată pe întreaga ei lungime. Element european. În resturile copacilor putreziți și în furnicarele de Lasius fuliginosus. l
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Erichson (atomaroides Matth.) Dorsal glabru și lucios. Negru sau maroniu-negricios, elitrele castanii, cu vârful de nuanță ceva mai deschisă. Antenele și picioarele galben-roșcate. Pe marginile laterale ale capului sunt prezente 2-3 puncte accentuate. Marginile laterale ale pronotului puternic rotunjite, gropițele bazale situate în vecinătatea marginilor laterale ale pronotului neevidente. Scutelul cu un șănțuleț bazal transversal, o cută mediană fină, de o parte și de alta a ei se află câte un punct adâncit. Suprafața scutelului cu microsculpturi caracteristice. Elitrele scurte, oval-lățite
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
vârful de nuanță ceva mai deschisă. Antenele și picioarele galben-roșcate. Pe marginile laterale ale capului sunt prezente 2-3 puncte accentuate. Marginile laterale ale pronotului puternic rotunjite, gropițele bazale situate în vecinătatea marginilor laterale ale pronotului neevidente. Scutelul cu un șănțuleț bazal transversal, o cută mediană fină, de o parte și de alta a ei se află câte un punct adâncit. Suprafața scutelului cu microsculpturi caracteristice. Elitrele scurte, oval-lățite, convexe, având o punctuație fină și rară. Pronotul și elitrele au suprafața ușor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
a corpului cu o punctuație ștearsă. În toată Europa până în nordul Africii. l=1,05 1,20 mm. 3 Ptenidium turgidum Thomson Partea dorsală a corpului este acoperită cu o pubescență fină și rară. Pronotul mai îngust decât elitrele, gropițele bazale ale pronotului extrem de reduse, greu vizibile. Baza scutelului prezintă o linie scurtă și 2 gropițe adâncite. Elitrele scurte și lățite, suprafața lor prezintă o punctuație rară. Corpul maroniu închis cu scapul negru, elitrele sunt castanii, de nuanță deschisă. Din nordul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu o pubescență albicioasă, rară. Elitrele adesea maroniu-închise, sau castanii de nuanță mai deschisă spre vârf. Antenele cu funiculul gălbui și măciuca roșcat-maronie, ele depășesc jumătatea lungimii corpului. Picioarele galben-roșcate. Marginile laterale ale pronotului au o bordură îngustă, iar gropițele bazale interioare ale pronotului sunt mai mici și mai superficiale decât cele externe. Scutelul cu o linie bazală scurtă, de o parte și de alta a ei se află câte un punct adâncit situat spre exterior. Epipleurele elitrelor delimitate de o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu funiculul gălbui și măciuca roșcat-maronie, ele depășesc jumătatea lungimii corpului. Picioarele galben-roșcate. Marginile laterale ale pronotului au o bordură îngustă, iar gropițele bazale interioare ale pronotului sunt mai mici și mai superficiale decât cele externe. Scutelul cu o linie bazală scurtă, de o parte și de alta a ei se află câte un punct adâncit situat spre exterior. Epipleurele elitrelor delimitate de o strie extrem de fină. Elitrele au vârfurile rotunjite, uneori vârfurile lor prezintă o pată de culoare deschisă, bine
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
vârfurile elitrelor au o nuanță ceva mai deschisă. Antenele și picioarele galben-roșcate, ultimele 2 articole antenale sunt parțial maronii. Partea dorsală prezintă o pubescență rară formată din peri scurți. Pronotul cu marginile laterale rotunjite, puternic convex dorsal, cu 4 gropițe bazale, gropițele exterioare fiind mai dezvoltate decât cele interioare. Bordura marginilor laterale ale pronotului și prima treime a epipleurelor elitrelor sunt vizibile privite de sus. Baza scutelului cu 4 gropițe adâncite fiind absentă o linie transversală scurtă. Suprafața elitrelor cu o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Specie răspândită în întreaga Europă cu excepția Scandinaviei, ea poate fi prezentă și la noi. l=0,60-0,65 mm. 4 Genul Oligella Motschulsky Partea dorsală a corpului cu reticulații fine. Pronotul cu un șanț median adâncit sau cu o impresiune bazală mediană accentuată. Prosternul relativ dezvoltat. Marginile laterale ale metasternului prezintă înaintea unghiurilor anterioare o carenă fină. Episternitele metasternului nu sunt vizibile. Coxele mediane dispuse oblic, fiind slab delimitate de metastern. Coxele posterioare măsoară 1/5 din lățimea metasternului, ele sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ușor adâncită. Discul pronotului are un șanț longitudinal scurt. Sunt prezente și 2 șănțulețe laterale, mai scurte decât șanțul median, ± divergente, ce se pot reduce adesea la 2 gropițe alungite. Scutelul cu un șanț median adâncit și cu 2 puncte bazale adâncite. Elitrele oval-alungite, cu vârfurile (luate împreună) rotunjite. Suprafața elitrelor ușor convexă, prevăzută cu o punctuație fină și rară, greu vizibilă. Unghiul sutural al elitrelor rotunjit. Carena mezosternului nu este reticulată. Din nordul și centrul Europei până în Caucaz. În balegă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prevăzut cu 3 șanțuri longitudinale adâncite. Atunci când șanțurile laterale lipsesc șanțul median este îngust, ușor adâncit, prezentându-se sub forma unor gropițe mici. Unghiurile posterioare ale pronotului întotdeauna ascuțite și ondulate. Scutelul cu o muchie înălțată, prevăzut cu 2 gropițe bazale superficiale. Elitrele alungite, cu marginile laterale rotunjite, ușor lățite spre vârf, acoperă complet vârful abdomenului. Mezosternul necarenat, apofiza mezosternului prezintă între coxele mediane o prelungire triunghiulară scurtă. Episternitele metasternului lățite posterior, ele sunt bine vizibile. Carena marginilor laterale ale metasternului
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Ptiliola kunzei Heer (rugulosum Allib.) Corpul scurt și lățit, aplatizat, acoperit cu o pubescență scurtă, fină și deasă, de nuanță cenușie. Coloritul corpului negru-mat, cu elitrele maroniu-negricioase, prevăzute cu o tivitură apicală îngustă de nuanță gălbuie. Antenele maronii cu articolele bazale roșcate. Picioarele galben-maronii. Partea dorsală a corpului cu granulații fine și dese. Capul puțin mai îngust decât pronotul, acesta din urmă este ușor transvers, având aproximativ aceeași lățime cu elitrele. Marginea anterioară a pronotului este ceva mai îngustă decât baza
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lung. Discul celui de-al 6-lea sternit abdominal prezintă o gropiță adâncită. 2 Ptiliolum fuscum Erichson (flachi Rtt.) Corpul mat, ușor convex, negru sau maroniu-negricios. Elitrele maroniu-negricioase, adesea ele au o nuanță maroniu-deschisă. Antenele întunecate, cu primele 2 articole bazale roșcat maronii. Picioarele maroniugălbui. Partea dorsală prezintă o pubescență fină, culcată, extrem de scurtă. Capul cu o punctuație fină. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele. Punctuația pronotului este ceva mai deasă și mai accentuată comparativ cu punctuația capului. Sternitele abdominale 4-6
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
În fauna României 10 specii. Alte specii: Acrotrichis pumila Erichson 1 Acrotrichis grandicollis Motschulsky Partea dorsală a corpului neagră, cu un luciu metalic accentuat, prevăzută cu o pubescență culcată fină, relativ alungită, de nuanță închisă. Antenele maroniu-închise, primele 2 articole bazale fiind roșcate, iar articolele 4-7 sunt de aproximativ 4 ori mai lungi decât late. Picioarele galben-roșcate cu femurele maronii. Pronotul dezvoltat, ceva mai lat decât elitrele cu unghiurile posterioare ascuțite, orientate în spate. Suprafața pronotului lucioasă, având o punctuație mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
resturi vegetale descompuse. l=0,90-1,0 mm. 2 Acrotrichis montandoni Allibert (similis Gillm., abdominalis Fairm.) Corpul negru, alungit, cu marginile laterale ± paralele, ușor convex, acoperit cu o pubescență culcată. Mai rar elitrele pot fi maroniu-închise. Antenele negru-maronii cu articolele bazale de nuanță mai deschisă, sau antenele sunt roșcat-maronii, unicolore. Picioarele galbenroșcate. Partea dorsală a corpului prezintă microsculpturi caracteristice. Suprafața capului și a pronotului lucioasă, prevăzută cu o punctuație fină și rară. Scutelul și elitrele relativ lucioase, acestea din urmă au
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mm. 4 Acrotrichis brevipennis Erichson (clavipes Gillm.) Corpul negru, cenușiu negricios ori maroniu-negricios. Partea dorsală ușor convexă, relativ lucioasă, acoperită cu o pubescență culcată, fină și scurtă, cu un luciu mătăsos. Antenele de regulă au o nuanță întunecată, cu articolele bazale roșcat-maronii sau galben-maronii, uneori antenele pot fi galben-roșcate, unicolore. Picioarele galben-roșcate, adesea cu femurele negricioase. Suprafața capului și a pronotului prezintă granulații fine și dese. Articolele antenale 4-7 de 3 ori mai lungi decât late. Pronotul aproximativ la fel de lat sau
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Elitrele puternic îngustate posterior. ♀ Marginile laterale ale elitrelor ușor îngustate posterior. 7 Acrotrichis sericans Heer (depressa Gillm., picicornis Rossk.) Corpul negru sau negru-cenușiu, mat ori ușor lucios, acoperi cu o pubescență culcată, extrem de fină. Antenele negricioase, cu primele 2 articole bazale parțial roșcate. Picioarele galben-roșcate de nuanță închisă sau deschisă. Articolele antenale 3-8 în formă de ulcior, îngustate spre vârf, iar articolele 4-7 sunt de aproximativ 2 ori mai lungi decât late. Pronotul la fel de lat cât elitrele cu unghiurile posterioare drepte
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ori mai lungi decât late. Pronotul ceva mai lat comparativ cu elitrele, unghiurile posterioare ale pronotului fiind lățite și rotunjite. Suprafața pronotului prezintă o punctuație fină și reticulații transversale, iar bordura marginilor laterale ale pronotului este ușor arcuită în treimea bazală. Elitrele luate împreună sunt aproximativ la fel de lungi și de late. Din Europa până în Asia Mică. În compost, sub frunzarul din litiera pădurilor și pe cadavre. l=1,0-1,1 mm. ♂ Marginile laterale ale elitrelor ușor îngustate posterior. ♀ Marginile laterale ale
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ușor îngustate posterior. ♀ Marginile laterale ale elitrelor uniform lățite pe toată lungimea lor. 9 Acrotrichis fascicularis Herbst (laetitiae Matth.) Ceva mai mic decât specia precedentă, cu conturul corpului mai scurt și mai lățit. Negru, antenele maronii cu primele 2 articole bazale roșcate, iar picioarele sunt galben-roșcate. Pronotul ceva mai lat decât elitrele, prezintă o punctuație deasă, o reticulație formată din strii transversale scurte și câmpuri mici, netede, ușor înălțate. Bordura marginilor laterale ale elitrelor puternic arcuită în partea ei posterioară. Element
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
se prelungesc posterior. Dorsal ușor convex, relativ lucios, prevăzut cu o punctuație deasă și accentuată, acoperit cu o pubescență fină. Corpul maroniu negricios, marginea posterioară a elitrelor prezintă o tivitură îngustă, de culoare gălbuie. Antenele maronii, cu primele 2 articole bazale roșcate, iar picioarele sunt galben-maronii. Pronotul are cea mai mare lățime în partea sa mediană, marginile lui laterale fiind uniform rotunjite atât anterior cât și posterior. Suprafața pronotului reticulată, prevăzută cu suprafețe netede și lucioase. În nordul și centrul Europei
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
patologică, rezultată În urma stimulării noxice repetate, puternice, care determină sensibilizarea, producând dureri amplificate. Prin urmare, relația dintre impulsurile senzoriale În aferențele nociceptive și efectul lor este alterată. După Marshall, durerea cronică poate fi considerată normală, atunci când este produsă la nivele bazale, prin stimulări noxice repetate, care nu modifică sensibilitatea sistemului nociceptiv. Încă de la Început, studiile anatomice și fiziologice, coroborate cu constatările clinice, au diferențiat durerea somatică - resimțită la periferie și durerea viscerală - resimțită la nivelul organelor interne. Vom analiza mecanismele celor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
după Dubner 1998) sau așa-zis normală, rezultă din dezvoltarea aferențelor nociceptive normale , după stimuli intenși și care nu alterează receptorii sau căile. După Marshall Devor, În principiu, chiar și durerea cronică poate fi normală, atunci când este produsă la nivele bazale, prin stimulări noxice repetate, dar care nu modifică sensibilitatea sistemului nociceptiv. Acest fapt se Întâmplă rareori, iar stimularea puternică și susținută determină, de cele mai multe ori, sensibilizarea, și produce dureri amplificate sau patologice. Relația dintre impulsurile senzoriale În aferențele nociceptive și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
care se realizează manifestările vegetative și actele comportamentale afectivo-emoționale ce Însoțesc stările dureroase (paloare, roșeață, modificări cardio-respiratorii, etc.). Cercetările par să arate că fibrele PST care ajung În formația reticulată (nucleii intralaminari) au conexiuni cu scoarța cerebrală indirect, prin intermediul nucleilor bazali (putamen, caudat, palidum) distribuindu-se În mai multe structuri de integrare cerebrală (sistem limbic, hipotalamus). Acesta este și motivul pentru care sistemul extralemniscal este denumit "sistemul subcortical de conducere a durerii", descriindu-se două subgrupe de fibre și anume una
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]