4,866 matches
-
lui Satan); 3) Denunțarea pseudofilozofiei păgâne; Următoarele patru cărți au un caracter pozitiv (cu toate că polemica nu dispare niciodată în întregime): 4) Despre adevărata înțelepciune (creștină); 5) Despre cultul fals (păgân); 6) Despre cultul adevărat; 7) De uita beata. De uita beata Cartea a VII‑a, cea care ne interesează în mod deosebit, are drept scop „să acopere și să înfrumusețeze” edificiul religios creștin, ridicat până în acest punct: „Prea bine, am pus temelia, așa cum spune marele orator. Nu am așezat însă numai
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pietre mari și rezistente, am ridicat aproape întreg edificiul, până în vârf. Acum nu ne rămâne - muncă mult mai ușoară - decât să așezăm acoperișul și ornamentele, fără de care eforturile noastre anterioare rămân zadarnice și lipsite de sens” (57, 1). De uita beata dezvoltă două teme majore: nemurirea sufletului (cap. 1‑13) și sfârșitul lumii (cap. 14‑26). Tratatul se încheie cu o frumoasă și tulburătoare exortație. Secțiunea anticristologică se află în partea a doua a tratatului, dar trebuie neapărat pusă în legătură cu tema
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cele din deltă. De aici aparentul paradox care face ca Augustin și Hesychius să fie în același timp contemporani ai apostolilor și mult mai apropiați decât aceștia de punctul final al lumii. În ziua Cincizecimii, Petru spune: „Aceștia nu sunt beți, cum vi se pare vouă, căci este al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ceea ce s‑a spus prin profetul Ioil: Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul»” (FA 2,1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
New Testament Concept of Witness, Cambridge, 1977. Trocmé, É., L’Évangile selon Saint Marc, Genève, 2000. Van der Woude, A.S. (éd.), The Book of Daniel in the Light of New Findings, Louvain, 1993. Van Rooijen-Dijkman, H.W.A., De uita beata. Het zevende Boek van de Diuinae Institutiones van Lactantius. Analyse en Bronnenonderzoek, Assen, 1967. Avec résumé en français. Van Unnik, W.C., „De la règle mete prostheinai mete aphelein dans l’histoire du canon”, în Vigiliae christianae, 1984, pp. 1-36. Vanni, U
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
213 HYPERLINK \l " Toc125451292" Instructiones 41 PAGEREF Toc125451292 \h 219 HYPERLINK \l " Toc125451293" „Metamorfoza” lui Lactanțiu PAGEREF Toc125451293 \ h 222 HYPERLINK \l " Toc125451294" Cartea a VII‑a a tratatului Diuinae institutiones PAGEREF Toc125451294 \ h 224 HYPERLINK \l " Toc125451295" De uita beata PAGEREF Toc125451295 \h 225 HYPERLINK \l " Toc125451296" Sfârșitul lumii și Anticristul sirian PAGEREF Toc125451296 \ h 227 HYPERLINK \l " Toc125451297" Ce se întâmplă cu legenda lui Nero rediuiuus? PAGEREF Toc125451297 \h 232 HYPERLINK \l " Toc125451298" Epitoma PAGEREF Toc125451298 \h 233 HYPERLINK
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Fame, Des divines institutions contre les gentils et les idolâtres, Paris, 1543. . Histoire de la littérature chrétienne de langue latine, Paris, 1948, p. 297. Un comentariu unitar al cărții a VII‑a la H.W.A. Van Rooijen‑Dijkman, De uita beata. Het zevende Boek van de Diuinae Institutiones van Lactantius. Analyse en Bronnenonderzoek, Assen, 1967, cu un rezumat în limba franceză. . Referitor la întreaga tematică, vezi lucrarea lui P. Monat, L’homme antique et chrétien: l’anthropologie de Lactance: 250‑325
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ecoul” (Vălenii de Munte, 1969), „Accent” (Vălenii de Munte, 1998), și participă la înființarea revistei „Interval” (Brașov, 1990). Volumele de versuri ale lui S. pornesc de la descrierea obiectelor celor mai obișnuite, într-o manieră obiectivă, ce amintește de poetica grupării beat, asimilând datele unui lirism ce pendulează între realitate și vis. Un singur element își păstrează aproape nemodificat conturul: polemica purtată cu civilizația lipsită de idealitate a epocii contemporane. Tema capătă un suport teoretic lipsit de orice emfază mai târziu, în
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
chimioși radioterapiei. Durerile, care pot apare în oricare țesut moale din cavitatea orală, vor face dificilă înghițirea, alimentarea, vorbirea și respirația. Dacă aveți dureri în cavitatea bucală, medicii dumneavoastră vă pot prescrie medicamente care să minimalizeze durerea resimțită în timp ce măncați, beți sau vorbiți. Puteți de asemenea folosi agenți anestezici pe care îi aplicați direct peste zona dureroasă, „amorțind-o”. Puteți reduce durerile din cavitatea orală evitând condimentele și mâncărurile acide (cum ar fi curry sau sucul de portocale), alimentele „tăioase” (precum
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
mondial, compatibilă fiind, de asemenea, cu accente ce aveau să se ivească după 1945: „otava nouă” din Început de toamnă, vinul cu mirodenii din Crama mănăstirească răspândesc miresme ușor de aflat și pe tărâmul poeziei lui Octavian Goga: „Părinte, vinu-i beat de mirodenii,/ dar cum n-alungi cu brațul ori cu plânsul/ și cu monahiceștile smerenii/ atâția diavoli ce se zbat într-însul?”. Adio la Târgoviște trimite, prin rezonanțe, la Ion Heliade-Rădulescu și la Grigore Alexandrescu: „Peste orașul nostru cu caterinci
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
construite în jurul unor concepte, noțiuni abstracte și principii științifice, prin intermediul cărora omul poate să se autodefinească în raport cu propriul eu și cu lumea. „Ispitele” au ca punct de reper interioritatea, chintesența sufletească a poetului („tâlhar de visuri blonde-n azururi veșnic bete”), în timp ce „aforismele” îl definesc ca pe un personaj straniu, „sclavul fanteziei și demiurgul slovei”. Studiile Sfidarea paradoxului (1998) și Universul paradoxurilor (1999) sunt o introducere în paradoxism, în ceea ce V. consideră a fi „singura mare șansă a scriitorului”: „diversitatea și
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
intenție dar considerate jignitoare; caracterul violent al „agresorului”; Copilul care vede în familie violență, părinții bătându-se sau jignindu-se, devine, la rândul său violent. Luând cazul unui copil al cărui tată venea târziu de la serviciu și, de cele mai multe ori, beat. Deoarece nu aveau decât o cameră, copilul mic, sub un an, plângea noaptea, provocând nemulțumirea tatălui. Acesta se trezea și o pedepsea pe mama pentru că nu se putea odihni. Băiețelul de opt ani, elev în cl. I, nu se putea
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
1986). Asupra lui Platon se opresc Ion Banu (Platon în alte veacuri, 1979) și Constantin Noica (Înțelesul nepolitic al „Politeii” lui Platon, 1986). Seneca este examinat de Eugen Cizek (Despre redactarea scrisorilor lui Seneca, 1960, Despre redactarea dialogului „De vita beata”, 1963) și Gh. Guțu ( Ideile lui Seneca despre stil, 1960). Marile curente filosofice ale Antichității fac obiectul unor cercetări aplicate: Felicia Vanț, Câteva probleme de lingvistică și gnoseologie la filosofii epicurieni (1960), Zoe Petre, Teoria sofistă a egalității naturale (1963
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
epilogul lucrării sale New Priorities in the Curriculum sublinia că generația din acel moment era rezultatul proiectelor curriculare puse în practică în urmă cu 20 de ani, că orice curriculum debutează cu „dangătele de clopot” și „bătăile de tobă” (the beat of a drummer) care s-au auzit în urmă cu o jumătate de veac. Era o trimitere clară la curricula anteși interbelice, eficientiste și progresiviste, pe care le-am botezat, în acest studiu, „premoderne”. Ceea ce însemna că atunci s-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la vedere. Când cineva mergea pe stradă cu o pungă relativ transparentă din care se vedeau portocale, banane, un salam sau altceva se năștea imediat gândul: de unde le are? Exista chiar și un banc: un taximetrist aduce acasă un bărbat beat. Nevasta lui îi plătește, dându-i un bacșiș care nu l-a mulțumit pe taximetrist. El îi reproșează nevestei, spunându-i că se aștepta la mai mult de la un gestionar. La aceste vorbe, nevasta, amuzată, dar și amărâtă, îi răspunde
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în J.E. Dimsdale (ed.), Survivors, Victims, and Perpetrators: Essays on the Nazi Holocaust, Hemisphere Press, Washington, D.C. Fischer, G., Riedesser, P. (2001), Tratat de psihotraumatologie, Trei, București. Floru, R. (1974), Stresul psihic, Editura științifică, București. Hammermeister, D. (2001), „How to beat the stress of moving”, http://www.hammermeister.com/stress.htm. Herman, J.L. (1994), Trauma and Recovery, Basic Books, New York. Horowitz, M.J. (1976), Stress Response Syndromes, Jason Aronson, Northvale. Iamandescu, I.B. (1993), Stresul psihic și bolile interne, All, București. Ignat, D.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Deplazes, Destine, București, 1995, Bârlogul vulturilor. Teribil de suspect, București, 1998; Georg Simmel, Cultura filosofică, București, 1998 (în colaborare cu Nicolae Stoian); Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria, București, 1999; Das Spiel von Leben und Tod ..., Zürich, 2002 (în colaborare cu Beat A. Föllmi); Françoise Choquard, Iarna lucidă, București, 2002; Silvio Camenisch, Dulcea mea Laura, București, 2002. Repere bibliografice: Al. Graur, O antologie romanșă, RL, 1980, 9; Bartolome Tscharner, Madleina Marin - l’ambassadura dil romontsch en Rumenia, „La Casa Paterna. La Punt
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
combinatorie ar face din Rimbaud un „protagonist într-o piesă în care a jucat toate rolurile”, unic actor în spectacolul creației de sine. Organizat secvențial, demersul critic montează scrieri și episoade ale biografiei rimbaldiene (poemele în limba latină, corespondența, Corabia beată, relația cu Verlaine, Iluminările, Un anotimp în Infern etc.), vizând stabilirea corespondențelor între cele două planuri. Ipoteza pare incitantă, deși se clădește uneori pe conjecturi improbabile (de exemplu, poemul Corabia beată e citit ca „o fantastică transpunere imagistică a unui
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
ale biografiei rimbaldiene (poemele în limba latină, corespondența, Corabia beată, relația cu Verlaine, Iluminările, Un anotimp în Infern etc.), vizând stabilirea corespondențelor între cele două planuri. Ipoteza pare incitantă, deși se clădește uneori pe conjecturi improbabile (de exemplu, poemul Corabia beată e citit ca „o fantastică transpunere imagistică a unui coit in extenso”). Interpretând poezia lui Rimbaud drept „sursă originară a realității”, P. deliteraturizează imaginea poetului francez, dezvăluindu-și, totodată, afinități cu unii critici timișoreni (Livius Ciocârlie, Mircea Mihăieș) preocupați de
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
partid și de stat. Fostul scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale unor comuniști de frunte, comparși ai lui Gheorghiu-Dej, potrivit cărora acesta nu trăia deloc ascetic în lagăr; îl arată pe Hrușciov beat mort, de țuică de Văleni, scuipându-l pe Ceaușescu, menționează că în timpul războiului Emil Bodnăraș, arestat ca spion sovietic, a fost curând eliberat și „circula prin țară ca vodă prin lobodă”, nu fără a trece, de mai multe ori, frontiera
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
general, starea cea mai propice marilor elevații lirice e, în opera lui P., frenezia. Dintre marii moderni, Arthur Rimbaud este poetul cu care autorul Fântânii somnambule are cele mai substanțiale afinități și chiar metafora titulară e o replică la Corabia beată. În Rimbaud își are una din rădăcini expresionismul și, încă din primele trei cărți de versuri, romantismul funciar al lui P. învederează propensiuni expresioniste. Potrivit propriei declarații, insidios autopersiflantă (din Iubiți-vă pe tunuri, 1981), stilul efuziunilor sale e un
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
str. Măgurele 101 4269. Loboteanu M., 6 apartamente, București, str. Gramond 15 4270. Lascu Valentina, 4 apartamente, București, str. Albă 4, str. Bdul Coșbuc 57 4271. Lascu M. Ana, 2 apartamente, București, str. Nifon 27 4272. Libovici Leonard Hâim și Beți, 5 apartamente, București, str. Minotaurului 76 4273. Lazareanu Ion și Ștefan, 7 apartamente, București, str. Mitropolitul Nifon 2, 2a, str. Eleșteului 16 4274. Luca Eufrosina, 4 apartamente, București, str. Schitul Dârvari 14a 4275. Levil G. Soni și M., 3 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
o situație dificilă despre care am putea vorbi? Xavier - Da, am organizat o călătorie de afaceri în Senegal pentru o întreprindere din regiune. In timpul acestei călătorii, care trebuia să fie apoteoza muncii mele, patronul întreprinderii a venit spre mine, beat, și m-a rugat să-i mulțumesc ghidului local pentru modul în care a fost organizată ziua respectivă. Terapeutul - Ce ați simțit în acel moment? Xavier - Eram nervos, îl detestam. In același timp, eram abătut. Am rămas fără grai. I-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
într-un psalm arghezian, doar că la N. aceasta se produce într-o fermecătoare domesticitate, dincolo de care destinul rămâne enigmatic: „Astăzi l-am invitat pe Dumnezeu la cină. Vino, Doamne, să bem din paharele grele lumină / și s-adormim apoi beți pe covoare. Ochii maicii din icoana de lemn sclipesc. / Timpul arde-n sobă cu pocnete rare. / Noi mestecăm la masa veche, eu gândurile tale / tu gândurile mele amare.” În Oglinzi părăsite se accentuează ipostazele omului supus degradării biologice aduse de
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
fețe dintâi / se rupe de mit și devine / un oarecare / ca mine / ca tine”. Sigiliul trecerii, carte a ritului sacrificial al transgresiei, desfășoară, într-o scenografie cu spectre, iele, năluci și aburi stihiali, motivul abolirii hotarelor prin combustie erotică: „E beată de lumină și iubitoare / [...] Veșmântul pe trup i-a luat foc. / Trece strălucind ca o torță / curând va incendia orizontul coborând peste liniștitul foburg / flacăra unui al doilea amurg. / Luminii ei pustiitoare faceți-i loc”. O inversare de semn a
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
no remorse, the lady made a revolutionary declaration: in general, Cambodgian songs resemble Romanian doina-s (I jumped from my chair, ears pricked up, and waited in suspense for the explanation.) As a supreme argument, the lady cleared her throat, beat in the pan a bit, started a Cambodgian melody, after which, smiling, she sang a DOINA (probably learned from Vulpescu or God knows who). People, enthusiastic, went on and on applauding, the lady smiled most modestly, blowing kisses, while poor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]