3,030 matches
-
stare de spirit. În starea lor firească, [proclamă acest text sub forma unui manifest] regiunile fertile ale pâmîntului aveau o floră și o faună originară bogată și variată... Susținem că mizeria nu este ceva fatal Că doar roadele pămîntului impun belșugul ... Că relele fizice (epidemii, diformități) sînt opera civilizației Că așa-numitele catastrofe naturale (avalanșe, alunecări, inundații, secete) sînt consecința prejudiciilor aduse de om naturii... Că omul nu are nici instincte bune, nici instincte rele, că doar satisface sau contrariază instinctele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
monetare și în utilizarea lor. Într-o națiune corsicană independentă, pe care Saint-Just vrea s-o înzestreze cu instituții înțelepte, e de dorit ca schimburile "să se facă în natură și fără valori intermediare": astfel se va putea "trăi în belșug fără a folosi vreodată banul"... Fericiți și virtuoși sînt deci acești țărani din Bas-Valais, dați ca exemplu în Noua Eloiză, locuitori ai unei regiuni unde există mine de aur "cărora nu li se permite exploatarea" și unde folosința banilor rămîne
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
locuințelor în alte moduri. Clădirile înseși pot fi vopsite în culori diferite. Grădinile, acolo unde există pot fi plantate și modelate în stiluri individuale. Interioarele caselor sau apartamentelor pot fi decorate și umplute cu ornamente, antichități și obiecte personale din belșug. Se explică, în mod obișnuit, că se procedează astfel pentru ca locul să "arate drăguț". De fapt, este exact echivalentul la o altă specie teritorială al depunerii mirosului personal pe un reper din apropierea vizuinii". (Morris, 2008, p. 212) Despre importanța arhitecturii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
are puterea să adopte o viziune sănătoasă și robustă asupra întregului și o reevaluare a valorilor: (...) artă de filigranist a sesizării și înțelegerii în general (...) prin optica bolnavului în căutare de noțiuni și valori mai sănătoase, și invers, din optica belșugului și siguranței de sine a unei vieți bogate, la munca tainică a instinctului de decadență acesta a fost cel mai îndelungat din exercițiile mele, adevărata mea experiență, și dacă în genere undeva aici am devenit eu maestru. Acum am în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nu bazate pe fapte presupuse sau deduse, este lesne de înțeles că ceea ce numim "chemarea" preoției sale nu e o pură invenție, așa cum au socotit-o majoritatea criticilor. Pentru a fi preot trebuie ca sufletul să ți fie binecuvântat din belșug cu bunătate, blândețe și iertare, iar la Ion Creangă acestea prisoseau. Faptul că a urmat o carieră clericală nu se motivează doar prin dorința aprigă a mamei, Smaranda Creangă, ce voia cu orice preț să-și vadă băiatul preot. Este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
meșteșuguri stau cu totul și cu totul în slujba luxului și a desfrîului! Dacă însă toți lucrătorii care se îndeletnicesc acum cu meseriile lor ar fi împărțiți între cele câteva meșteșuguri pe care le cer nevoile adevărate ale firii omenești, belșugul de lucruri trebuincioase ar fi așa de mare și ele ar fi deci atât de ieftine, încât lucrătorul n-ar mai putea trăi de pe urma muncii lui. Dar dacă cei care acum se îndeletnicesc cu meserii nefolositoare socotind și ceata trîndavă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
le va întîlni în călătoriile sale se aseamănă toate în mod straniu. Insulele din prima și a cincea călătorie sînt descrise după același model: (5) [...] și ajunserăm, călăuziți de ursită, la o insulă tare frumoasă, plină de copaci mari, cu belșug de poame, bogată în flori, răsunînd de cîntece de păsări, udată de ape limpezi [...]. Debarcarăm îndată și ne duserăm să sorbim aerul curat din pajiștile adumbrite de copaci prin care se zbenguiau păsărelele [...]. Mă dusei să mă așez lîngă un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Balzac, Crinul din vale, pp. 93-94 După această descriere limită, contestată totodată de predicatele funcționale care predomină și de enumerație, naratorul adaugă un comentariu care explicitează semnificația: (15') Ce femeie, îmbătată de mireasma Afroditei ascunse în paragină, n-ar pricepe belșugul de idei smerite, dragostea asta albă, tulburată de porniri nepotolite, și această dorință purpurie a dragostei care cere o fericire respinsă în bătălii de o sută de ori luate de la capăt de patima stăpînită, neobosită, veșnică? Pune această mărturisire în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Vasile subliniază și alt fapt, și anume că, dacă li s-ar împărți acelora care amână primirea botezului, ceva din bogățiile acestei lumi, ei nu s-ar gândi nicidecum să tărăgăneze primirea lor, însă atunci când în botez li se dă belșug de daruri dumnezeiești, ei tergiversează primirea acestora: „De-aș împărți în biserică aur, nu mi-ai spune: Voi veni mâine Și îmi vei da mâine!, ci te-ai grăbi să ceri, ca să se împartă aurul îndată Și te-ai supăra
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă curată de băut, vin de mere diluat cu apă pentru cei mai firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei, acum înaintat în vârstă, care fusese prezent acolo. 3. (7). [În ultimii ani ai vieții], fericitul Francisc, epuizat și slăbit din cauza incredibilelor acte de pocăință trupești, a vegherilor nocturne, rugăciunilor și posturilor, nemaiputând să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frați, ei locuiau sub adăposturi de frunze pe un câmp larg împrejmuit cu gard, mâncau la 23 de mese și dormeau așezați în grupuri bine ordonate. La acest capitul, servea cu multă grijă populația locului, procurând pâine și vin din belșug, bucurându-se de o așa mulțime de frați și de reîntoarcerea fericitului Francisc. La acest capitul, fericitul Francisc, alegând ca temă cuvintele psalmistului: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul meu, care îmi deprinde mâinile la luptă, a predicat fraților, învățându-i
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că ei mergeau mai încet fiindcă trebuia să muncească continuu, și nu doar pentru puțin timp». 107. [Fratele Albert era prezent la un capitul la Oxford, unde a predicat un frate tânăr. Fiindcă acesta condamna cu îndrăzneală luxul clădirilor și belșugul mâncărurilor, fratele Albert l-a acuzat că este un vanitos]. 108. El l-a constrâns pe fratele Eustache de Merc să mănânce pește împotriva voinței sale, spunând că Ordinul pierduse multe persoane bune din lipsă de discreție. În acest sens
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
54: Sărăcuțo, lovită de furtună, fără mângâiere, iată, eu te reconstruiesc deasupra matostatului, și deasupra safirului pun temeliile tale. Voi face crenelurile tale din rubin, porțile tale din pietre prețioase. Toți fiii tăi vor fi discipolii Domnului, mare va fi belșugul fiilor tăi, vei fi întemeiată pe dreptate (Is 54,11-14). Al doilea motiv este faptul că Fericitul Francisc a voit să-l imite și să-l urmeze până la capăt pe Fiul lui Dumnezeu... Iar Domnul a voit să aleagă și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fratelui Elia a fost aceea că a promovat în oficiile Ordinului persoane care nu meritau acest lucru. A numit guardieni, custozi și miniștri din rândul fraților laici, un lucru într-adevăr absurd, fiindcă în Ordin erau clerici buni din belșug... (p. 144). Cea de-a patra vină a fost faptul că, în tot timpul guvernării sale, nu s-au redactat constituțiunile generale ale Ordinului, știindu-se că prin intermediul lor se păstrează respectarea Regulii, se guvernează Ordinul, se trăiește în mod
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prigoana». Iar ei au plecat și și-au făcut niște mantii vărgate, asemănătoare celor pe care odinioară le purtaseră surorile asociate Ordinului Sfintei Clara; apoi, au început să cerșească pâine în aceeași localitate unde locuiau frații minori. Erau ajutați din belșug, fiindcă noi și frații predicatori i-am învățat pe toți oamenii să cerșească; cine vrea, poate să-și pună o glugă și să-și facă o nouă regulă de religios mendicant. Numărul acestora a crescut, și erau numiți cu ironie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cuvintele. Mergeți și invitați-l la cină». 8. A fost condus, așadar, la curtea împăratului, la cină, aproape cu forța și fără voie, și i-au fost puse în față feluri delicate și diferite mâncăruri calde condimentate cu vin din belșug, dar el, ca de obicei, a gustat puțin, aproape nimic. După cină, chiar dacă era deja târziu, motivând că afară se făcuse frig, a spus că voia să se întoarcă acasă, dar slujitorii împăratului i-au răspuns: «Oare domnul împărat nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
personalizate în exces, să fie atribuite unor persoanaje lipsite de complexitate psihologică, dar pregnant și abundent caracterizate"81. Și, cum o dată cu romantismul genurile și speciile literare împrumută masiv unele de la altele, era firesc ca procedeele melodramei să se regăsească din belșug în formele descătușate ale epicului (vezi îndeosebi tehnica "punctului de vedere"), într-un secol în care romanul își trăiește momentul de grație. Dar, în evoluția expansivă a romanului modern, abia idealul ascetic al obiectivității absolute, formulat mai întâi de Flaubert
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
decizia (atât de ușor totuși de evitat cu o vorbă bună) și nu-i acordă iertarea decât în moarte (asemeni lui Oreste cel urmărit de Eumenide tiparul clasic e limpede!), într-un final patetic, de mare tensiune dramatică, stropit din belșug cu lacrimi și sânge și imortalizat în rama unui tablou vivant, ca în melodramă 122, cu femeia prăbușită în mijlocul scenei iar fiul-judecător surprins într-o gesticulație teatral-extatică ("cu mâinile ridicate în sus"). După cum am sugerat în treacăt, textul reclamă și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai curând în figurile pictate rudimentar de pe "frescurile" prerenascentiștilor de aici concluzia că arta primitivă e "sinceră" și mai "expresivă", deoarece ar reflecta direct "adevărul" sentimentelor 134. Ca în melodramă, de pildă, unde suferința îndrăgostiților își află până la urmă, din belșug, alinare. În orice caz, după credința naratorului (și a lui Lovinescu însuși), catharsis-ul nu e garantat de valoarea estetică a operei de artă, ci de predispozițiile psihice ale publicului care o receptează. Sau, cum afirmă într-un loc amărâtul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
distruge complet, oricum, deteatralizează în mare măsură melodrama. În consecință, după confruntarea inutilă cu propriul trecut și cu prima iubire, Andrei nu mai are ocazia de a cădea iarăși în genunchi în fața femeii duplicitare, într-o scenă patetică, stropită din belșug cu lacrimi și vorbe grele. Între timp, femeia își luase viața după un ritual milenar, murind precum Narcis, în fața oglinzii (se înecase într-un lac), nu înainte de a-i desluși naivului amant, într-o epistolă de adio, adevăratul resort al
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Caloianul-Paparuda sunt realități paralele. O latură a jocului ține de planul naturii, a doua de cel al culturii. Opoziția ficționată este perfectă (secetă/ploaie), dar și formală în același timp. Ca în riturile familiale de trecere (botez-nuntă-moarte), apa aruncată din belșug le unește și de data aceasta pe toate. Opoziția aparentă dintre ele, îndeosebi dintre Caloian și Paparudă, își găsește rezolvarea unitivă în dorința oamenilor de a obține recolte bogate, dovadă că ambele obiceiuri se încheie, în expresia lor literară, cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un zeu plugar, un Dumuzi al vegetației. Însuși Cezar participa la această campanie de împliniri bucolice: Zei și zeițe, voi toți care ochii avînd pe ogoare, Hrană dați noilor roade ce cresc făr-a fi vreo sămînță Și din văzduhuri trimiteți belșuguri de ploi peste lanuri. Și tu de care noi nu știm ce sfaturi de zei să te aibă Este sortit pe curînd, căci voi-vei, tu, Cezar, orașe Să ocrotești, peste cîmpi să veghezi, ca pămînturi ori mare Făptuitor de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de cioban și de gospodar, Maica Domnului își caută înlăcrimată Fiul, iar săteanul așteaptă colindătorii în casa cu icoane, în liniște și cu solemnitate ritualică. Începe un nou an agro-păstoresc, turmele se pregătesc să urce pe plai și se presupune belșug de vite și de grîne. „Cele bune, să se-adune...” era urarea în asemenea momente augurale, de an și de familie, realități asociate în firea și în curgerea lor. Urmează un parcurs greu, de mai multe ori încercat. Poate așa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Un legămînt pastoral, o delimitare între bine și rău, între ritmurile vegetaționale, între viață și moarte? Cînd Telepinus se mînie (și o face, după cîte se pare, „fără motiv”), aduce moartea (seceta, sărăcia, jalea); dacă se lasă îmbunat, năvălește „viața” (belșugul, bucuria, jocul) peste tot, și pe cîmpuri, și în case. Este Telepinus o divinitate a morții ori a învierii (și vieții) ? Întrebarea se pune și în legătură cu Inanna, Iștar, Cybele. Un pasaj asemănător cu cel hitit, ca expunere de motive, găsim
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
părintească și a merge la cununie, ea s-a bucurat de o dezlegare mai tainică și mai întăritoare. Cîmpul are înfățișare paradisiacă sub domnia Cerbului. Se pregătesc elemente ale mitului întemeietor de familie, în baza modelului vegetațional și în speranța belșugului. Floarea cîmpului domină imaginarul rural. Așa că Cerbul patronează renașterea, în toate manifestările vitaliste: De marne de sat, Un cerb s-arătat, C-acolo el știe Locul unde paște, Unde iarba crește, Crește, se-mpletește, În opt găitănește. Unde el s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]