2,615 matches
-
referi la identitatea suprasensibilă, cea adevărată, universală a insului respectiv 5. La aceeași identitate se referă tema numelui tainic, secret, diferit de numele civil al insului. Pe această temă, prezentă în iudaism și mai ales în Cabala, se sprijină Walter Benjamin cînd își interpretează un episod de biografie interioară 6. Cu șaptesprezece secole înainte, Grigore de Nyssa socotea că Macrina era doar numele exterior al surorii sale, iar cel exemplar, revelat mamei sale într-o viziune, o asocia martirei fecioare Tecla
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Michel Hastings Constituția libertății, Friedrich A. Hayek Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl Deschidere și sens în gîndirea politică, Anton Carpinschi Despre democrație, Robert A. Dahl Despre libertate la antici și la moderni, Benjamin Constant Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa democrației creștine, Jean-Dominique Durand Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
el însuși un creator, așa cum o arată înțelepciunea mitologică din acestă intuiție care nu are nimic special, anume că numele unui om îi conține destinul. Numele propriu al unui om înseamnă comuniunea sa cu verbul creator al lui Dumnezeu. (Walter Benjamin, Opere I, Mitul și violența - tr. m62) Cercetările despre nume au adus în ultimii ani noi revalorizări și revizuiri ale celor două teorii, a referinței directe și descriptivistă, renunțându-se la semantica referențială și urmând căile semanticii interpretative. O serie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
condensat: "Numele unui personaj mitologic, din punct de vedere etimologic, ascunde în sine un mit condensat, iar părțile din nume pot fi regăsite în fragmente ale ritualului". 60 Andrei Pleșu, op. cit., p. 70. 61 Ibidem, pp. 65, 73. 62 Walter Benjamin, Œuvres I, Mythe et violence. "La théorie du nom propre est celle de la limite du langage fini par rapport au langage infini. [...] À chaque homme [son] nom garantit sa création par Dieu, et en ce sens il est lui-même créateur
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
communauté avec le verbe créateur de Dieu". 63 Roland Barthes, cap. "Proust și numele", în Gradul zero al scriiturii urmat de Noi eseuri critice, traducere din franceză de Alex. Cistelecan, Cartier, Chișinău, 2006, pp. 128-142. 64 În opinia lui Walter Benjamin a cărui viziune asupra limbajului și numelor proprii o prezintă Alexis Nouss, în articolul "Noms secrets et noms sacrés", în Martine Léonard, Élisabeth Nardout-Lafarge, Le texte et le nom, XYZ Publishing, Montréal, 1996, pp. 317-328. 65 "[...] pure écriture, hiéroglyphique, en
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992. Florian, Mircea, Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968. Florian, Mircea, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983, 1987. Fondane, Benjamin, Ființa și cunoașterea, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000. Frăteanu, Vasile, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ghideanu, Tudor, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, Editura Junimea, Iași, 1987. Gonseth, Ferdinand, Filosofia deschisă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
identitate și cu privire la care diversitatea lucrurilor, configurațiile eterogene n-ar fi decât conjuncturi ale hazardului, ba, mai mult, aparențe subiective ale reprezentării senzoriale" (Ibidem, p. 249). 460 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în Logica dinamică a contradictoriului, p. 23 461 Benjamin Fondane, Ființa și cunoașterea, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000, p. 23. 462 Stephane Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 53. 463 "Orice fenomen, în "existențialitatea" sa, este condiționat de un antagonism de factori contradictorii. Orice cantitate, orice relație, orice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Back Together Again"). Callicott, J. Baird (ed.), Companion to A Sand County Almanac, University of Winsconsin Press, Madison, 1987 (conține studiul "The Conceptual Foundations of the Land Ethic"). Callicott, J. Baird, "Aldo Leopold's Metaphor", în Robert Costanza, Bryan Norton, Benjamin Haskell (eds.), Ecosystem Health: New Goals for Environmental Management, Island Press, Washington, D.C., 1992, pp. 42-56. Callicott, J. Baird, "Moral Monism in Environmental Ethics Defended", în Journal of Philosophical Research, 19, 1994, pp. 51-60. Carlson, Allen, "Nature and Positive Aesthetics
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 287-289. 192 Callicott remarcă acest uz metaforic al ideii de sănătate a ecosistemului. Vezi J. Baird Callicott, "Aldo Leopold's Metaphor", în Robert Costanza, Bryan Norton, Benjamin Haskell (eds.), Ecosystem Health: New Goals for Environmental Management, Island Press, Washington, D.C., 1992, pp. 42-56. 193 Vezi J. Baird Callicott (ed.), Companion to A Sand County Almanac, University of Winsconsin Press, Madison, 1987. La rândul lui, Callicott devine subiect
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mortalitate. Framingham Study urmărește 1.197 de subiecți timp de 16 ani și afirmă că pentru fiecare 1 mm creștere a CIM, riscul de boală și mortalitate cardiovasculară crește cu 10% (40). Relația cu riscul de AVC este controversată. În timp ce Benjamin și colaboratorii săi afirmă o dublare a riscului independent de factorii de risc tradiționali pentru AVC (risc relativ de 1,24 pentru fiecare creștere cu 1 mm a CIM) (43), Northern Manhattan Study nu susține relația (31). 23.2.2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
alte rase evidențele sunt mai sărace, dar se respectă același trend ascendent cu vârsta (1). Deși FA nu este considerată o situație clinică amenințătoare vital, se asociază cu un risc crescut de deces. Pe o cohortă din Framingham Heart Study, Benjamin și colaboratorii săi notează pentru mortalitate un odds ratio de 1,5-1,9 la bărbații, respectiv femeile cu FA (9). De asemenea, analiza datelor din registrele Diamond și Echos arată că mortalitatea aso - ciată cu FA crește cu vârsta. Pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
f?r? �ndoial? nu exist? termeni care s? fi cunoscut accep?îi at�ț de divergențe. La �nceputul secolului al XIX-lea, liberalismul este politic. El caracterizeaz? �n primul r�nd pe aceia care, ca Madame de Stă(l sau Benjamin Constant, �ncearc? s? dep??easc? concep?ia rousseauist? a libert??îi fondate pe participarea colectiv? a cet??enilor la via?a cet??îi � că �n Antichitate � �n numele independen?ei necesare a indivizilor fă?? de �voin?a general?� � �n societatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1796) BURKE Edmund (1729-1797): Reflexions sur la Revolution en France (1790) COMTE Auguste (1798-1857); Syst�me de politique pozitive (1824); Cours de philosophie pozitive (1830-1842); Discours sur l'esprit positif (1844); Cat�chisme positiviste (1852); Appel aux conservateurs (1855) CONSTANT Benjamin (1767-1830); De la libert� des Anciens compar�e � celle des Modernes (1819) FOURIER Charles (1772-1837): Le Nouveau Monde industriel et societaire (1829) MAISTRE Joseph de (1753-1821): Consideră?îi asupra Fran?ei (1796) MALTHUS Thomas (1766-1834): Eseu asupra principiului populă?iei (1798
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au calculat datele pe iunie: Secțiunea I 893 porci, 2.218 purcei, Secțiunea II 315 porci, 1.354 purcei, Secțiunea III 205 porci, 900 purcei, Secțiunea IV 378 porci, 713 purcei. 8 iulie Articol foarte interesant în Svenska Dagbladet despre Benjamin Spock. Spock este autorul unei "cărți de bucate" în domeniul creșterii și îngrijirii copiilor. Acum ia parte aici la o conferință despre Vietnam. În SUA se cresc 30 milioane de copii după rețetele lui Spock. Teoria dr. Spock cu privire la succesele
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de fiecare dată și se compunea din trei elemente. Primul - consideram că domnii Păunescu sunt suficient de înstăriți, ca să nu aibă nevoie de mine spre a continua să prospere. Al doilea - biroul meu se afla peste drum de hotel, pe Benjamin Franklin. Al treilea, și cel mai important - serviciul la hotel Lido era ireproșabil. O singură neplăcere a întunecat acele șederi la Lido. Uneori, în zori de zi, se auzeau niște uși trântite cu nesimțire. Prin ele se prelingeau târfe aproape de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aflați în sala de recepții a faimosul hotel Westin ca să înțelegi că din ei s-ar putea forma pe puțin două „cabinete alternative” pentru cel de la Washington. Momentul de vârf al serii l-a constituit decernarea celui dintâi premiu anual „Benjamin Franklin” lui Henry A. Kissinger. Alegerea poartă în ea un sâmbure de ironie. În 1968, fondatorul FPRI-ului, Robert Strausz-Hupé, și-a dorit foarte mult să devină asistentul președintelui pe probleme de securitate națională. Până la urmă, acea poziție cheie i-
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Foreign Office (1910). Este tatăl altui diplomat de prestigiu, Harold Nicolson, care în 1930 a scris o biografie a tatălui său. În A.F. Frangulis, op. cit., p. 766. 72 Francis Leveson, viconte de Bertie of Thame (1844-1919). Secretarul prilmului ministru Benjamin Disraeli la lucrările Congresului de la Berlin (1878), apoi subsecretar de stat la Foreign Office între anii 1894-1896. În perioada 1896-1903 a prezidat Comitetul Drumului de Fier din Uganda. A fost ambasadorul Angliei la Roma (1903-1905) și la Paris (1905-1918), ultimul
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
În A.F. Frangulis, op. cit., pp. 405-408. 91 În martie 1890, după ce a fost timp de 20 de ani cancelar al Imperiului German (martie 1871 martie 1890), Otto von Bismarck a fost înlocuit cu contele Georg Leo von Kaprivi. 92 Benjamin Disraeli, lord (conte) de Beaconsfield (1804-1881). Om politic și de stat britanic, membru marcant al Partidului Conservator, a fost la origine un evreu sefard, provenit dintr-o familie de evrei sefarzi veniți din Portugalia. La vârsta de 12 ani, a
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
altele: secretar de stat pentru Indii în cabinetul lordului Derby, membru al Camerei Lorzilor (1868), plenipotențiar al Marii Britanii la Conferința de la Constantinopol (1876-1877), secretar de stat la Foreign Office (1878-1880), plenipotențiar al Marii Britanii la Congresul de la Berlin (1878), împreună cu premierul Benjamin Disraeli, lider al Partidului Conservator în Camera Lorzilor (1881-1884), prim-ministru și ministru de externe (1885-1886 și 1886-1892), apoi din nou prim-ministru (1895-1902) și secretar de stat la Foreign Office (1895-1900). În A.F. Frangulis, op. cit., pp. 969-976. 94
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și în acest sens. Încă din 1922, îi spusese maiorului Joseph Hell, la acea vreme ziarist că odată ce va fi preluat puterea avea să recurgă la măsuri drastice împotriva evreilor. Intelectualii evrei au fost primii care au plecat. Filosoful Walter Benjamin a plecat, la Paris, pe 18 martie 1933. Romancierul Leon Feuchtwanger a plecat în Elveția. Dirijorul Bruno Walter a fugit, după ce i s-a spus că sala Filarmonicii din Berlin va fi arsă din temelii dacă el mai dirijează vreun
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
încercat impunerea unor reforme de ”sus în jos”, cu sprijinul autorităților moldovene (am invocat deja episodul cu ofisul emis de Mihail Sturdza în 1847, prin care se cerea evreilor să renunțe la portul tradițional). Adepți ai Hascalei au fost și Benjamin Schwarzfeld, Moritz Schwarz și Avram Goldfaden, care s-au ocupat în principal de reformarea învățământului evreiesc din Iași. Pe lângă religie, un loc important în cadrul comunității evreilor ieșeni îl deținea cultura. Pentru a avea acces la textele sfinte, evreul trebuia să
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
periodizare mai veche aparținând lui S. I. Stern-Cohavi. Din aceasta reținem o etapă ce marchează ieșirea din hadarim, și se suprapune intervalului cronologic studiat. Primele școli de acest fel au apărut mai întâi în Iași. În 1852, M Finkelstein și Benjamin Schwarzfeld înființau o școală evreiască modernă. Ei se ghidau după principiul echilibrului între materiile cu specific evreiesc, de factura religioasă și cele profane. Simultan cu acest fenomen este încurajată frecventarea școlilor românești de copiii evrei, la un moment dat ei
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
New York. Pentru aceasta a fost retrogradată și și-a pierdut laboratorul. S-a retras în 1973. Curios este că un reprezentant al virusurilor SV40 a fost pus în evidență în același an, 1950, independent, și de alți cercetători din SUA: Benjamin Sweet (1924-?) și Maurice Ralph Hilleman (1919-2005), care au arătat și ei că acest virus vacuolizant este purtat în rinichiul maimuțelor verzi africane și deci este prezent în culturile celulare renale folosite la prepararea vaccinului antipolio după metoda lui Albert
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a citit totul și apoi pur și simplu și-a amintit.” Josh Billings 188. „Dacă nu vrei să fii dat uitării de cum ai murit, scrie lucruri care să merite să fie citite, fă lucruri care să merite să fie scrise.” Benjamin Franklin 189. „Ca să dai o carte mare trebuie să alegi un subiect mare. Nici un volum mare și care să dăinuiască nu a fost scris despre un purice, cu toate că mulți au fost cei care au încercat.” Herman Mellville 190. „O carte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]