2,488 matches
-
cu Bulgaria socialistă și vecină. Un fost cetățean român, [noiembrie] 1983, difuzată la 4 decembrie 1983 Domnule director, Doresc să semnalez o nouă modalitate de jecmănire a românilor stabiliți în străinătate care, cu multe eforturi, au reușit să scape de binefacerile cetățeniei române, utilizată de autoritățile comuniste. Pentru a-ți vizita mama bătrână și bolnavă rămasă în România, există mai multe posibilități: de a veni pe cont propriu cu mașina, avionul sau trenul sau, cu aceleași mijloace de transport, folosind însă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
degrabă cu bonomie, însă nu fără incisivitate și nerv, și nu fără o seriozitate de fond care asigură calitatea umorului. Mahalaua în care viețuiesc personajele - așa-numita „Republica Barbă-Rasă”, adevărat „stat în stat” - este una dosnică și nevoiașă, văduvită de binefacerile edilitar-urbanistice moderne. Observația pătrunzătoare a prozatorului vizează limbajul micii lumi investigate, mentalități și comportamente caracteristice, recuzita curentă și practicile obișnuite ale traiului zilnic al umanității periferiilor. Onomastica e de un pitoresc plauzibil, uneori poate șarjat prin supralicitare: personajele se numesc
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
regele României Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, devenind, din 1881, regină a României. Se remarcă, deopotrivă, ca regină, prin intensa activitate cultural-artistică desfășurată la Peleș, prin acte culturale, prin prietenia cu scriitori (V. Alecsandri ș. a.), compozitori (George Enescu), prin acte de binefacere (ia sub protecția sa Azilul „Elena Doamna”, fondează societățile Elisabeta și Munca). Primele sale scrieri poetice (1858-1860) le adună în volumul manuscris Meine Reise durch die Welt, însă numai în 1873 se întărește în credința că are talent, când V.
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
1916-1918) (închinând cartea, în 1929, memoriei lui Ionel I.C. Brătianu, fratele și ilustrul om politic nu de multă vreme dispărut). În anii interbelici, continuă a îndruma proiecte culturale, educative, caritabile, prezidând, între altele, fondarea unor asociații, așezăminte școlare sau de binefacere: Liga Națională a Femeilor Române, Universitatea Liberă, Școala de educatoare de puericultură din București, Casa Copilului. E tot mai mult și o prezență publicistică, mai tipărind, până în pragul celui de-al doilea război, câteva merituoase scrieri literare. Culegeri ca Dobrogea
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
ne aflam. Unde tu foamea cu ce să-ți domolești neavând, eu cu hrană de biv te-am agiutorit și din gura morții (carea decât tine mai rea și mai vrăjmașă jiganie ieste) te-am mântuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecută, sau pentru nedejdea viitoare (că piatra din zidire cu vreme iară la zi dire să pune), îndemnărilor neprietinești nu te uita, ce până mâni de aicea slobod mă lasă, că până în dzuă veri binele, veri răul carile mi s-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
destinului, dar care au excelat în alchimia sublimării. Așa cum arătam și cu o altă ocazie (Munteanu, 1994), întrucât fenomenul creator se organizează pe mai multe paliere de complexitate (ce culminează cu treapta emergentivă, cea a genialității), creația își poate arăta binefacerile ei inegalabile și pentru omul obișnuit, dacă acesta știe să cocheteze măcar cu nivelele ei accesibile. Iată de ce, un copil traumatizat poate găsi în desen, modelaj, joc cu păpuși etc. nu numai un mijloc privilegiat de expresie și expurgare pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
S-au făcut și lucruri bune. Că ne putem pune întrebarea ce anume a făcut regimul comunist. Regimul comunist a construit, că vin unii cu acest argument. Dar se întreabă acești indivizi dacă în țările care n-au "beneficiat" de binefacerile unui regim comunist nu s-a construit? Putem lua ca exemplu orice țară din vestul Europei. Păi, România cu nivelul bogățiilor care le avea în subsol și la nivelul solului, imediat după al Doilea Război Mondial, dacă nu veneau comuniștii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ori locul de muncă al dregătorilor să fie diferit de cel al reședințelor lor. Așa, probabil, s-au născut conacul ori castelul boieresc, multe dintre ele existente și astăzi, folosite ca sedii ale unor instituții de stat sau unități de binefacere ori chiar părăsite. Pe vârful dealurilor, la marginea satului, clădiri cu 30¬50 de camere, cu lampadare din argint masiv, cu podele de lemn ca o tablă de șah, situate în zona drumurilor comerciale, erau locul unde se opreau boierii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe 7 milioane hectare, repartizate pe proprietari: un milion hectare aparțineau moșnenilor sau răzeșilor, încă din timpurile vechi; 775.000 hectare le aveau mănăstirile închinate; 922.0 ha erau ale bisericilor și mănăstirilor pământene; circa 412.0 ha - așezămintelor de binefacere, comunelor. Restul de aproape 4 milioane ha aparțineau familiilor boierești. Deci țărănimea poseda doar a șaptea parte din pământul cultivabil al țării. Mic era și numărul celorlalți proprietari, mulți săteni fiind doar muncitori agricoli, lucrători pe moșiile pe care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rol pe toată perioada aplicării regulamentului. Între așezările hărăzite acestui Principat, cel mai prețios este fără îndoială așezarea Eforiilor orășenești care mai înainte nu se aflau nicidecum în ființă în Principatul acesta, poporul până acum fiind lipsit de o așa binefacere, se spunea în publicația nr. 75 a Sfatului administrativ, dată ca urmare a poruncii pleni-potențialului general Kiselef la 24 martie 1833, adresată locuitorilor orașelor pentru ca aceștia să cunoască drepturile pe care le aveau Eforiile. Sârguința locuitorilor de a se lămuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
gospodăriile oamenilor deveneau mai bogate. În multe orașe pavarea străzilor, iluminatul lor, mijloacele de combatere a incendiilor, înzestrarea comunală cu mijloace pentru alimentarea cu apă devin tot mai evidente. Încep a funcționa spitale, case pentru ajutorarea săracilor, alte instituții de binefacere, toate puse sub conducerea și controlul eforiilor. Se înființează la orașe școli publice, se iau măsuri pentru îngrijirea bisericilor, care până la Regulament fuseseră neglijate. Orașele sunt prevăzute cu localuri pentru arestați, niște construcții prevăzute cu tot ceea ce era necesar scopului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Moldova" care nu era decât „evanghelia politică a tuturor românilor din Moldova" (inclusiv a celor de la Cernăuțin.n.). Unele din punctele acesteia erau o preluare a celor cuprinse în Proclamația de la Islaz din iunie 1948. Fără a ține seama de binefacerile pe care le-a avut în tinerețe de la protectorul său Mihail Sturdza, Kogălniceanu, ca un adevărat patriot, avea să scrie în textul din august: „Astăzi Măria Sa Mihail Sturdza Vv. primește de la țară un milion șase sute mii lei, când venitul țării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Darvari, în care sunt moaștele a 13 sfinți, fiecare sfânt fiind căutat ca doctor al unui anume beteșug sufletesc, unul ocrotind familia și pruncii, altul păgubașii sau pe cei loviți de vrăji ori boli pe care le vindecă, este o binefacere. Din tradiția laică ori bisericească țin și obiceiurile de Anul Nou, de Crăciun și de Paști, cântecele și colindele, urăturile, folclorul, față de care este implicată școala dar și instituțiile culturale de tot felul. Administrația țării, oamenii de știință, însăși societatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să "transmită" populației din întreaga lume mesajul și poziția sa, filosofia și valorile creștinismului. Extrem de importante au fost opera de evanghelizare și grija pentru răspândirea mesajului creștin. Biserica a organizat și dezvoltat un sistem educațional, a creat numeroase centre de binefacere și a inițiat opere de caritate prin organismele sale clericale sau laice (prezente și pe teritoriul României), care au promovat perspectiva sa față de realitățile societății. Pentru a înțelege și a analiza modul în care a tratat ea în decursul timpului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în paginile sale "orice manifestare a vieții sociale catolice parohiale, a tineretului și a celor adulți, să expună activitatea organizațiilor catolice, să-i puncteze exemplele înălțătoare din toate părțile lumii catolice, pentru a arăta puterea de muncă a Sfintei Biserici, binefacerile ei și influența ei culturală și moralizatoare de pretutindeni, spulberând astfel prejudicii, neadevăruri, insinuări răutăcioase, acuze nemeritate sau chiar învinuri sau calomnii copiate stereotip în unele manuale didactice și într-o anumită presă"410. Buletinul parohial s-a încadrat în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cronologia pe anul 1914 (anul în care apărea), Sărbătorile de păruncă, Posturile în Eparhia de Iași și București, Sărbătoarea Patronului, Calendarul cu notițe"661. Existau materiale ce apăreau constant: în anul 1914 au fost editate următoarele articole: "Un înger al binefacerii, Viața cuvioasei Maria Lataste (ambele erau traduceri), Petru Șchiopul și catolicismul în Moldova, Catolicii și acțiunea militară a României, În ce chip a dezvățat un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662. Erau materiale de istorie, teologie, istoria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mamă a luxului și a viciilor pe care el le comportă. Și când scriitorii latini îi laudă noblețea, ei dezaprobă luxul care pune stăpânire pe Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea cuplului de bătrâni, buna înțelegere contribuie la simpatia pe care chiar și zeii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
le permite să retrăiască, încă o dată, jocul idilic al dragostei și tandrețea sa bucolică, până când își iau rămas bun, preschimbându-se în arbori. Numele Filemon și Baucis au intrat în literatură pentru a caracteriza doi soți bătrâni puțin favorizați de binefacerile soartei, dar fără ambiții și fără regrete și care au păstrat unul pentru celălalt cea mai tandră afecțiune. Când tema este parodiată sau prea uzată, ea devine imaginea unei pietăți foarte conservatoare, a imobilității și a refuzului de schimbare: în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este "un schimb, un contract ca toate celelalte; cel mai sfânt dintre toate", este un contract de libertate, o disponibilitate a celorlalți de a-l asculta, nu un schimb de servicii"306. Rousseau nu poate fi legat nici chiar "prin binefacere"307. Conformitatea sentimentelor, libertatea față de prieteni ("în primul rând vreau ca prietenii mei să fie prietenii mei și nu stăpânii mei, să mă sfătuiască fără să mă conducă, să aibă drepturi asupra inimii mele dar nu și a libertății mele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Mon Portrait, Pléiade, I, 1124. 304 Scrisoare din 31 ianuarie 1767. 305 Scrisoare din 17 decembrie 1757 către Doamna d'Houdetot. 306 Vezi Emil, Pléiade, IV, pp. 520-521. 307 "Orice ar fi, nimeni nu mă va lega vreodată, nici măcar prin binefacere, fapt bine știut, îi previn întotdeauna pe cei care îmi dăruiesc bani că disprețuiesc banii precum noroiul și nu există un preț pentru libertatea mea" (scrisoare din 28 octombrie 1757 la Saint-Lambert). 308 Doamnei d'Epinay, 26 martie 1757. 309
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care s-au confruntat cu o asemenea „renunțare” au fost singuri, nepregătiți și nu i-a așteptat, „dincolo”, nimeni. în strania izolare de început, a ști că poți da un telefon cuiva și a vorbi românește se constituiau într-o binefacere de neînchipuit. Dar, dincolo de aceste „scenarii” individuale, începutul este imprevizibil și halucinant, pentru că, așa cum recunoaște Alexandru Nemoianu, „ceea ce nu reușeam să depășesc erau spaima, starea de nesiguranță (condiția de om liber și răspunzător de faptele și deciziile lui îmi părea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
române din SUA, Alexandru Nemoianu conjugă două ipostaze complementare, care vor contribui la o mai bună înțelegere a traversării drumului de la condiția de imigrant la aceea de american, precum și la definirea caracteristicilor românilor americani. Născut în România comunistă și cunoscând „binefacerile” sistemului, autorul a înțeles, după ce s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, “în mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. în primul rând, comuniștii români au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții români sunt prezentați ca niște genii pe nedrept ignorate de istoria arhitecturii din „lumea vestică”, creatori talentați care operau într-o societate în plin avânt, ce se scălda în binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți în străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunând o interpretare cvasiprotocronistă (în filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu Dumnezeu și cu sfinții săi. Cultul arată, pe de-o parte, respectul față de Dumnezeu și de sfinți, iar pe de altă parte creează omului mediul prielnic, dispoziția și posibilitatea primirii harului dumnezeiesc, cu toate consecințele care decurg de aici: binefaceri sufletești și trupești, sfințirea vieții. Sentimentul de respect pentru Dumnezeu, cultivat în intimitatea sufletului prin evlavie, virtuți morale, contemplație etc., se numeste cult intern. Cultul este însă complet atunci când cultul intern se concretizează în forme văzute, în acte rituale (cult
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Pentru a vizualiza aversiunea grecilor față de sălbatici, autorul citat vorbește despre modul în care Homer i-a descris pe ciclopi. Redăm pasajul considerându-l definitoriu pentru cultura greacă: ,,Lui Homer nu i-a fost deloc greu să facă diferența dintre binefacerile civilizației și cele ale sălbăticiei. Ciclopii sunt "țâfnoși, fără lege", nu se deranjează să cultive pământul, ci totul crește de la sine și culeg ce au nevoie; "n-au ei nici sfat și adunare, nici legi" și duc o viață sălbatică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]