4,262 matches
-
extraliterarul” („fantasticul științific”, romanul istoric, jurnalul personal), asupra cărora operează criterii ce decurg din specificul unor discipline diferite, I. susține cu discernământ apartenența lor la domeniul literar. În pofida naturii lor hibride și a îngrădirilor impuse de respectarea „faptului științific, detaliului biografic ori adevărului filozofic”, aceste genuri prezintă particularitatea de a se constitui ca opere artistice, latura estetică reușind să prevaleze. În examinarea prozei românești și universale din primele trei sferturi ale secolului al XX-lea autorul consideră că perspectiva care guvernează
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
sentimentul că este pe cale să piardă lupta cu timpul, care pare să fi fost unul din pariurile majore ale vieții sale de după anii de recluziune forțată (acesta este cel de-al doilea lucru pe care doream să-1 amintesc în legătură cu bilanțul biografic al domniei sale, în felul în care mi-l imaginez eu). Am însă impresia că, dintre toți cei care, la ora unei ipotetice evaluări finale, vor fi somați să-și cântărească viața, confruntați fiind cu ceea ce au fost și ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ion Caraion îi tipărește poeme în „Lumea”, iar alte versuri îi apar în „Caiet de poezie”, suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”. În volum nu a ajuns să publice și nici nu a fost editat postum. Unica sursă de informație, nu doar biografică, ci și bibliografică, este un studiu al lui Emil Manu, ce include și citate din manuscrise. Producția lirică a lui L. - atâta cât poate fi reconstituită - excelează prin unitatea de stil, de tonalitate, ceea ce o integrează poeziei boeme, nonconformiste din
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
II, Iași, 1845; Letopisițile Țării Moldovii, t. I, Iași, 1852, t. II-III, Iași, 1845-1846; ed. 2 (Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei), I-III, București, 1872-1874; Traduceri : [Autor neidentificat], Orbul fericit, Iași, 1840. Repere bibliografice: Constantin Erbiceanu, Scurte notiți biografice asupra vieței și activităței marelui patriot și distins cetățean Mihail Cogălniceanu, București, 1891; A.D. Xenopol, Mihail Kogălniceanu, București, 1895; Anghel Demetriescu, Opere, îngr. și pref. Ovidiu Papadima, București, 1937, 309-326; G.G. Burghele, Mihail Kogălniceanu, pref. V.A. Urechia, București, 1901
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
a adaptat pentru scenă numeroase texte din autori precum Corneille, Molière, A. P. Cehov, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, Jacques Copi. SCRIERI: Doamna Bovary sunt ceilalți, București, 1993; Mephisto, București, 1993; Copilăria secretă, București, 1996; Proba cu martori, București, 1996; Text biografic, Piatra Neamț, 1996; Misterele Bucureștilor, București, 1997; Căderea Bastiliei, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Decembrie, în direct, București, 1999; Cine l-a ucis pe Marx?, București, 2001; Enigme în orașul nostru, București, 2001; Rață cu portocale, București, 2002; Vacanță în
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
este ilustrată prin poeme de St.O. Iosif și de I.Gr. Periețeanu, care este și autorul unor traduceri din Leconte de Lisle și Victor Hugo. Proză publică Maria Th. Ionescu și Lia Hârsu. La rubrica „Academicienii noștri” se găsesc note biografice despre A. Philippide, Ion Bogdan, Ion Bianu, D.A. Sturza și Iacob Negruzzi. În cuprinsul revistei se acordă spațiu și unor medalioane dedicate altor personalități din cultura română (cum este cel intitulat Un stâlp al neamului: Titu Maiorescu) sau din cultura
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
despre Eminescu, evitate ori ignorate de cercetătorii de până la el, și, în unele cazuri, să stabilească și să argumenteze paternitatea eminesciană a unor articole neincluse în edițiile Eminescu. Aceeași minuție a cercetării îl conduce la descoperirea ori deducerea unor episoade biografice inedite. Cărțile despre Eminescu, construite, în bună măsură, pe o tramă detectivistică, configurează tentativa autorului de a reintegra opera omnia eminesciană în epoca sa, pentru ca, astfel, trăsăturile definitorii și diferențiatoare ale acesteia să se detașeze cu mai mare concretețe. Atunci când
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
de medii și epoci și a capacității de a jongla cu suspansul. Cele câteva poezii românești rămase de la el - Portretul străbunicei, Cobalt, Sonet - și un grupaj scris în franceză între 1929 și 1932 sunt notații intimiste, sentimental-contemplative, pe un traseu biografic. O anume grație și virtuozitate formală, în linie parnasiană, a versurilor se regăsesc și în sceneta Le Labyrinthe d’Éros (1930). SCRIERI: Războiul micului Tristan, București, 1937; Războiul micului Tristan. Vest, îngr. și pref. Aurel Sasu și Sabin Vlad, București
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
tradițională. Autorul își ordonează materia pe criterii istorist-pozitiviste, timp obiectiv și personalități, urmărind dezvoltarea dramaturgiei spaniole de la teatrul liturgic, mistere, moralități și farse profane din Evul Mediu până la marile realizări clasice din vremea Renașterii și a „secolului de aur”. Momentele biografice, atrăgător relatate, se întrețes armonios în comentariu, participând la susținerea aprecierilor de valoare. Mai consistente și mai împlinite în cazul creatorilor de prestigiu, Lope de Vega, Calderón de la Barca, Cervantes, Tirso de Molina, spre exemplu, acestea precedă tablourile analitice, contribuind
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
G. începe cercetarea operei lui Liviu Rebreanu, în vederea realizării unei ediții critice. La primele trei volume a colaborat cu Nicolae Liu. Aparatul critic, notele și comentariile ample, variantele reconstituie geneza operei, editorul identificând modelele, raporturile dintre tipuri și prototipuri, împrejurări biografice, nume de locuri și personaje, forma primară a unor capitole, receptarea critică. Opera lui Liviu Rebreanu se înfățișează astfel cu toate ramificațiile și substructurile ei, scoțându-se la iveală vastul șantier de lucru al scriitorului. Tânărul Rebreanu (1986) și Rebreanu
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
sale. Aș da ca exemplu modul În care Își gândea conferințele. Cunoscuții săi spun că ținea niște conferințe extraordinare, În care spunea lucruri revelatoare, ce dădeau ascultătorilor o senzație de inovație, de mare profunzime, de penetranță a gândirii. O anecdotă biografică spune că, Înainte de a intra la o asemenea conferință, cineva Îl Întreabă „Spuneți-ne, maestre, despre ce ne veți vorbi astăzi?”. Răspunsul său ar fi fost: „De-abia aștept să aud și eu ce vă voi spune!”. Morala fabulei este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Studiile de „arhivă” reprezintă aici metodele „tradiționale” ale studiilor calitative, așa cum se manifestă ele În istorie, critica literară, filosofie sau analiza literară. Strategiile interogative, răspândite cel mai amplu În științele sociale, se bazează pe tehnicile jurnalismului de investigație, pe metodele biografice și pe metodologiile istoriei orale. Dar observarea participativă rămâne cel mai important instrument „calitativ” de cercetare. Observarea participativă este practicată În două mari domenii de analiză: În etnografie și În sociologia aplicată pe studiile de caz (Școala de la Chicago). Analiza
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au fost atât de hărțuiți Încât, din păcate, au acceptat chiar colaborarea cu Securitatea. Dar au fost puțini, totuși. Turnătorii de marcă s-au ales dintre cetățenii fideli regimului comunist. Ștefan Borbély: Uite, eu am trăit povestea aceasta aproape direct, biografic. Cetatea Făgărașului, se știe, a fost Închisoare. Oamenii aceia ieșeau. Foarte mulți erau făgărășeni, din satele din jur. Să știi că nu au avut un impact de opinie În momentul În care au ieșit. În momentul În care tu spui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
suntem victimele unei sume de neînțelegeri datorate sensurilor diferite pe care le acordăm cuvintelor; din lipsă de explicitare, aceste cuvinte duc la anumite șocuri de-a dreptul ideologice. Întâi, Sanda spunea că textul ei are și un punct de plecare biografic, În experiența personală din ultima parte a regimului comunist. Eu unul pot fi de acord cu un asemenea punct de plecare, dar poate cei mai tineri nu sunt dispuși să-l valideze. Vârsta biologică ne desparte de-acum În două
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tineri nu sunt dispuși să-l valideze. Vârsta biologică ne desparte de-acum În două categorii, cei care au trăit În perioada comunistă și cei care sunt prea tineri pentru a și-o aminti. Asta Înseamnă că punctul de vedere biografic nu mai este de la sine Înțeles. De aceea, eu am admirat În textul Sandei faptul că, spre deosebire de multe abordări românești, care toate valorifică o experiență personală, cercetarea ei este o cercetare occidentală ca mod de abordare, În sensul că ea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu În realitatea respectivă. Imperativul schimbării opticii și câștigării rigorii ne impune o anumită detașare, și asta nu pentru a atinge o inexistentă obiectivitate, vorba lui Heisenberg, ci pentru a avea o atitudine mai propice decât cea asigurată de implicarea biografică și de deducția din biografic. Apoi, Sanda, ne-ai asigurat că nu simți nici o paternitate sau maternitate față de sintagma rezistență prin cultură, și că nici nu ai asumat-o ca pe un copil adoptiv. Ai preluat pur și simplu acest
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
schimbării opticii și câștigării rigorii ne impune o anumită detașare, și asta nu pentru a atinge o inexistentă obiectivitate, vorba lui Heisenberg, ci pentru a avea o atitudine mai propice decât cea asigurată de implicarea biografică și de deducția din biografic. Apoi, Sanda, ne-ai asigurat că nu simți nici o paternitate sau maternitate față de sintagma rezistență prin cultură, și că nici nu ai asumat-o ca pe un copil adoptiv. Ai preluat pur și simplu acest termen din dezbaterile actuale de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoria mentalităților și a ideilor. Cel mai rău lucru care se poate Întâmpla este să combini discursurile, să faci biografie atunci când Îți propui să investighezi analitic. Rezultatul riscă să nu convingă pe nimeni - nici pe cei care au același fond biografic, au trecut prin aceeași experiență istorică, fiindcă ei vor să se rupă de trecut, nici pe cei mai tineri, care nu mai sunt interesați direct de ea. Or, ruptura aceasta se Întâmplă inevitabil detașarea afectivă de trecut are oricum loc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintr-un alt punct de vedere, mai teoretic, care să degaje o reflecție, niște concepte pe marginea istoriei. Lăudam așadar În textul Sandei nu faptul că el nu ar avea un subtext istoric personal, ci faptul că, În ciuda acestei participări biografice, el pune problema dintr-o perspectivă teoretică, ce depășește biograficul. Horea Poenar: Terminologic, aspectele nu sunt destul de subliniate și accentuate dincolo de experiență, dincolo de descriptivism. Sunt perfect de acord cu ceea ce spuneai. Al doilea model este cel de dorit: un studiu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
degaje o reflecție, niște concepte pe marginea istoriei. Lăudam așadar În textul Sandei nu faptul că el nu ar avea un subtext istoric personal, ci faptul că, În ciuda acestei participări biografice, el pune problema dintr-o perspectivă teoretică, ce depășește biograficul. Horea Poenar: Terminologic, aspectele nu sunt destul de subliniate și accentuate dincolo de experiență, dincolo de descriptivism. Sunt perfect de acord cu ceea ce spuneai. Al doilea model este cel de dorit: un studiu de istoria mentalităților care iese din context. Care are relevanță
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât una ce prezintă o istorie „obiectivă”. Pentru că ar trebui să fie Într-un fel de conexiune cu acel mesaj al literaturii. Corin Braga: Atunci e bun Jurnalul lui Zaciu. Sau I.D. Sârbu, sau toate celelalte, la nivelul povestirii implicate biografic... Sanda Cordoș: Mă Întrebați ce trebuie să spunem... Eu nu cred că am un răspuns care trebuie spus. Iar dumneavoastră, ca personalitate, dar și ca generație, nici Într-un caz nu veți prelua răspunsul meu când eu voi veni la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
contrast. Corin Braga: Sunt perfect de acord, dar cred că sub masă mai ai nevoie de Încă un teanc de cărți care Îți explică epoca și tot contextul În care se Încadrează. În cazul acesta particular, noi, care am trăit biografic epoca respectivă, nu mai avem nevoie de cărțile de sub masă. Dar dacă ne Întoarcem la Renaștere, și noi avem nevoie de teancul de cărți de sub masă. În teancul de cărți pe care secolul XXI le ține sub masă atunci când citește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reconversie se leagă, În cele din urmă, și Întrebările pe care doresc să vi le adresez În finalul acestui text. Să mai așteptăm Însă puțin până atunci, pentru a radiografia și alte aspecte. Predilecția acordată esteticului ca formă de existență, biografică și culturală, reprezintă, cred eu, și explicația motivului pentru care optzeciștii nu au fost integrați În jocul Puterii după revoluția din decembrie 1989. Pe de o parte, aversiunea lor față de autoritatea politică - orice autoritate, indiferent de coloratură -, adică față de Establishment
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și ajungând astfel să se multiplice în funcție de spațiul pe care îl ocupă). Ca și în Făptura, unde firele de praf reprezentau universuri paralele care se interferează, și aici apare un laitmotiv, ploaia, care revine obsesiv pe întreg parcursul romanului. Amănuntele biografice ale personajelor romanești sau descrierea tehnică a personajelor din piesa pe care aceștia o repetă la nesfârșit se află într-o fluctuație permanentă; deși autorul utilizează tehnica amănuntului minuțios notat, ele sunt într-o permanentă schimbare, devin instabile, aproape imposibil
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
unește ambiguu cu „eu”, poemele, mai ales cele din volumele antume, încep invariabil cu o linie de dialog și conțin mărci ale adresării (uneori către cititor). De multe ori, există chiar o tramă epică, uneori în stilul discursiv, colocvial-livresc al biograficului anodin al lui Mircea Ivănescu, alteori, într-un stil traklian, al simbolismului concentrat, tragic-evaziv. Se regăsesc în poezia lui D. multe dintre tehnicile optzeciste: metoda textualistă, stilul ostentativ intelectual, limbajul neologic, folosirea unor cuvinte sau expresii în engleză ori franceză
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]