2,653 matches
-
de stat, care pătrunde în întreaga activitate de pe toată suprafața țării. La Hlipiceni, sunt aduși în fruntea comunei în locul de primar, președintele Sfatului popular, cu oameni aleși de partidul de conducere, oameni credincioși partidului, ce au fost slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de țară, moșia sau moșiile, după caz, era
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
raza comunei Albești, deși nu poartă numele comunei, iar satul Zlătunoaia este la o distanță de 10 km și face parte din comuna Lunca. Moșia Todireni, moșie destul de mare, suferă mari transformări. Aceste transformări sunt de ordin familiar a familiei boierești Sturdza. Sandulache a avut copii, printre care și pe Costache, care primește ca moștenire, printre altele, și moșia Todireni. Acesta s-a petrecut în anul 1852, cânde vinde moșia Todireni, Epitropiei Generale a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon din Iași. Noul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de stat, care pătrunde în întreaga activitate de pe toată suprafața țării. La Hlipiceni, sunt aduși în fruntea comunei în locul de primar, președintele Sfatului popular, cu oameni aleși de partidul de conducere, oameni credincioși partidului, ce au fost slugi pe moșiile boierești ori la chiaburi, ca și oameni ce au fost educați în U.S. În cadrul Diviziilor „Tudor Vladimirescu”, „Horia Cloșca și Crișan” prin persoane ca: Mihai Oghinciuc, Ion Condruc, Fieraru, muncitor adus special, Vasile Musteață, Mihai Romaniuc și ații. Mihai Ratuș este
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trădat niciodată convingerile, nici măcar atunci când părea singur Împotriva tuturor, preferând să se vorbească despre el ca despre un neadaptat, decât ca despre un trădător, preferând popularitatea faptelor În locul popularității promisiunilor și a speranțelor deșarte. Nu și-a uitat niciodată originea boierească, recunoscând meritele clasei În care se născuse, faptul că datorită patriotismului vechilor boieri exista o țară românească, și avea convingerea că politica trebuia rezervată doar celor avuți, căci numai ei Își puteau susține ideile, fără teama de a fi constrânși
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Concurența firmelor românești cu cele europene în condițiile lipsei de taxe de import va fi cel mai adesea zdrobitoare. Multe firme românești vor dispare, vor fi înghițite sau, în cel mai bun caz, se vor asocia cu altele europene. Distribuirea boierească a privilegiilor economice se va atenua dramatic. Statul se va retrage tot mai mult din economie. Europenii vor câștiga piață, capitaliștii locali, clienți favoriți ai statului vor da faliment. Impozitele nu vor mai fi distribuite la „victimele favorite ale tranziției
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
din franceză, greacă, engleză, italiană și germană sau a compilat învățături folositoare, într-o activitate enciclopedică, dacă nu foarte originală, cel puțin necesară. Într-o vreme când meseriașii de subțire cum erau, între alții, tipografii și profesorii, își cumpărau ranguri boierești care nu constituiau o funcție ci doar un titlu, Simeon Marcovici deveni serdar apoi paharnic. Serdarul traduce Nopțile lui Young („Culegere din cele mai frumoase nopți ale lui Yung”), își tipărește cursul de retorică, compilează și publică la București, în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să fie deosebit de al celorlalte târguri care vor rămâne centre mai degrabă economice și comerciale. Imponderabile împrejurări vor face din Fălticeni un oraș al culturii, care va dărui țării oameni însemnați. În prima jumătate a secolului nouăsprezece sunt cunoscute familii boierești interesate de învățătură: Teodor Vârnav își biciuia nepoții ca să învețe carte iar un Stamate va întemeia așezământul spitalicesc al târgului. Fălticenii va da pe Sofia Hrisoscoleu-Coce, prima femeie jurnalist din România, colaboratoare la Steaua Dunării a lui Kogălniceanu. Familii întregi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
plăcea cartierul înghesuit, puturos și plin de zgomot. Băgând la înaintare o armată de misiți, bătrâna a răscolit tot târgul până a aflat ceva care să-i fie pe plac. Nu locuința propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari, mutați la București, o dădeau ieftin. Înghesuiți în cele două camere rămase în picioare, niște chiriași se străduiau să pună pe foc tot ce se vedea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pe mama era grădina. După război, mai toate casele erau în ruină. Mama a cumpărat un beci și, cu cărămizile scoase, timp de douăzeci de ani, a refăcut locuința până ce a adus-o la înfățișarea dintâi: era o casă veche, boierească, în stilul neoclasic la modă pe la începutul veacului nouăsprezece: fațada avea colonade false și un fronton din piatră masivă cu cornișa plină de ciubucării din argilă arsă - ghirlande și capete de lei. Casa era aproape de universitate, pe hudița care își
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
scop să ia de la săraci pentru a da bogaților. Inadaptabile la vremelnicia locuitorilor Diviziei A, Steaua, Dinamo și Rapid își vor împlini nemurirea pe sticlă, într-un post pe sigla căruia se vor îngemăna monogramele de pe ușile celor trei trăsuri boierești. Iată ce va ieși: ora 16:00 - Deschiderea programului. Se vor cînta șlagăre nemuritoare din repertoriul galeriilor. Program interzis tinerilor sub 18 ani și adulților peste 18 ani și o secundă. ora 17:00 - „Pohta ce-am pohtit io“ - magazin
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și el, într-o "condicuță" pentru "trebuințele" lui, câteva strofe, caracterizate printr-un patos jălalnic: De lacrămi vărs pîrae Cu groaznică văpaie. Și poeziile lui sunt cântece de lume, cu un mic totuși proces de elaborațiune cultă, imagini de interior boieresc, tablouri, oglinzi și chipul femeii răsfrânt în ele: Oglinda când ți-a arăta Întreagă frumusețea ta, Atunci și tu ca mine Te-ai închina la tine. Nicolae, alt fiu al lui Ienache, aduce, mereu pe un fond popular, un stil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și o certă coloare. În drum spre Neagra-Cetate, Arghir dă de un soi de Polifem monocular, care-i oferă o cină gigantică: Acest uriaș îndată Cu o cină se arată, În frigare vrând să tragă O căprioară întreagă. Face cină boierească, Ca pre Arghir să-l cinstească, Masa lângă foc o pune, La lumina de tăciune: Și șed toți pe lângă vatră Pe câte un sghiab de piatră. Arghir până să îmbuce O ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
observa lumea lui țărănească, rezultatul e cel puțin onorabil. Când se amestecă în viața orășenească de dincoace, față de care manifestă o ură ieșită din neânțelegere, producția e lamentabilă. Cel din urmă Armaș, încercare de a studia putrefacția morală a clasei boierești din România, e o tristă trivialitate în stil împiedicat. Alte încercări de roman cu subiect istoric, medieval (Din bătrîni: Luca, Manea), unionist (Din păcat în păcat), politic ardelenesc (Vasile Corbeiu) sunt neglijabile. Capitolul XV "LITERATORUL" ALEXANDRU MACEDONSKI Pe cât de mulți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în roman duce în mod fatal la idealism. Când cunoști cauzele răului, poți să-l eviți, și a arăta omenirii buna cauză finală este a o determina spre bine în marginile științei. În Viața la țară ne este înfățișată clasa boierească prin câteva familii "care s-au strecurat prin negura fanariotă"; în Tănase Scatiu constatăm strecurarea în mijlocul ei a arendașului mojic, brutal, rău; în În război boierimea e slăbită din cauza împerecherii cu elemente impure, frivolă, dezaxată, deși încă în posesia virtuților
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
DUMITRU C. MORUZI Dumitru C. Moruzi (1860-1914) e un amator care își romanțează amintirile. Subiectul epic din Pribegi în țară răpită e fără însemnătate. Toată valoarea romanului stă în documentația asupra vieții boierilor și țăranilor din Basarabia. Alcătuirea unei case boierești, la Chișinău și la țară, moravurile nobilimii basarabene, ale curții din Petersburg, călătoriile "pe drumul cel cu stîlpi", "po doroghi stalbovoi", în faeton, "dormeză", "tarantas", aceste toate sunt înfățișate cu un mare pitoresc. RADU ROSETTI Tot memorialist este și Radu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cauzele sociale ale fenomenului care ne interesează. La acestea va trebui să adăugăm elementul cel mai important al sufletului acestor fii de boieri, tradiția culturală moldovenească, mai puternică decât în Muntenia, tradiție care se păstrase, firește, mai vie la clasa boierească și care poate e factorul cel mai important al apariției atitudinii critice, în orice caz tot atât de important ca și primul: lipsa unei clase revoluționare. " Multă știință au fost odată semănată în ogorul 1 T. Maiorescu, Critice, III, p. 74. ăContra
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o limbă a sa, caracteristică, care seamănă cu a multor scriitori, fără să samene cu a vreunuia în așa chip, ca să-l putem clasifica într-o categorie. El nu scrie nici vechea limbă literară bisericească, ca Veniamin Costachi, nici limba boierească a vremii sale, ca Vasile Drăghici, traducătorul lui Robinson Crusoe, nici limba boierească, dar literarizată a lui Conachi, nici jargonul latinist al lui Laurian, nici acel italienist al lui Eliade, nici limba nouă literară, cea care a triumfat, pe care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
samene cu a vreunuia în așa chip, ca să-l putem clasifica într-o categorie. El nu scrie nici vechea limbă literară bisericească, ca Veniamin Costachi, nici limba boierească a vremii sale, ca Vasile Drăghici, traducătorul lui Robinson Crusoe, nici limba boierească, dar literarizată a lui Conachi, nici jargonul latinist al lui Laurian, nici acel italienist al lui Eliade, nici limba nouă literară, cea care a triumfat, pe care o scriem azi, a lui C. Negruzzi. El întrebuințează unele expresii și de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de el, ori de școlarii săi, însă, în orice caz, prin limba sa, trebuie să-l caracterizăm ca pe un om vechi, căci această limbă, dacă e vorba s-o punem cu aproximație într-o categorie, e mai degrabă limba boierească a vremii sale, foarte deosebită de limba nouă - și fără viitor, căci era artificială - a unui Eliade; foarte deosebită de limba nouă - cu viitor, căci era alcătuită așa cum a fost firesc să fie alcătuită - a unui C. Negruzzi. E, am
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de atunce, ci după patima partizilor și după placul opiniei mulțimei..." 1. Luptele din prima jumătate a veacului al XIX-lea sunt lupte între categoriile sociale, lupte de interese sociale, din care, în vremea Regulamentului, ies învingătoare cele ale clasei boierești, cum, după 1848, vor ieși învingătoare, cel puțin în parte, interesele altor clase. Până la convenția de Akkermann, din 1826, ascendentul îl au, până la un punct, dorințele boierinașilor. După aceea, revendicările de castă ale boierilor se realizează tot mai mult, până ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că femeile au făcut mult pentru ideile noi. Ele au fost mai accesibile civilizației apusene. Alecsandri zice același lucru 2. O femeie, Elena Negri, se știe că a avut un rol însemnat în lupta dată pentru a atrage atenția clasei boierești asupra literaturii populare culeasă de Alecsandri. Pe când bărbații purtau ișlice și vorbeau grecește, femeile se civilizase, vorbeau franțuzește, cântau din clavir și... flirtau cu bonjuriștii. Așadar, femeile s-au civilizat întîi, și cum procesul de civilizare nu se face, la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nici în gura ultra-liberalului Răzvrătescu limba cea nouă a filologilorî a fi proprietar de patru fălci de pământ, căci acel pământ e a lui Dumnezeu ă...î Să aveți fiecare partea voastră, câte patru fălci, și să nu mai faceți boieresc?..." Să se noteze că Răzvrătescu e subprefect și el poate că reprezintă în mintea lui Alecsandri instituțiile noi introduse în Moldova după Convenția de la Paris. Oricât ar zice Alecsandri că nu "biciuiește principiile, ci ridiculul", e clar că un democrat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
români și fac aici declărăciune că ești un perturbator!" etc., dar Galuscus, ca ardelean latinist, nu putea să nu fie și el democrat "perturbator". Ardelenii latiniști trebuiau să fie democrați 1. Mai întîi, în Ardeal n-a rămas o clasă boierească română; clasa de sus s-a maghiarizat. Tinerii cu învățătură erau toți fii ai poporului și, ceea ce e mai însemnat, dușmani ai claselor de sus, care erau și apăsătoare, și de alt neam, și de altă lege. La aceste motive
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia să fie democrat și democratul latinist. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei boierești, iar femeile, primele primitoare de civiliza-ție, o românească franțuzită. Am văzut pe Iorgu, pe Clevetici, pe Răzvrătescu, pe Galuscus, pe Gahița, pe Enache Damian. Și cine nu știe pe Cucoana Chirița? Alecsandri nu uită niciodată să biciuiască pe făuritorii de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]