1,952 matches
-
de apă a) Acoperirea solului cu vegetație în perioada toamnă-iarnă ... Solul nu va fi niciodată lăsat "ca ogor negru sau fără resturi vegetale". Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosință arabilă. Pentru aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare superficială de discuit sau o altă lucrare asemănătoare efectuată de exemplu cu cizelul (uneori recunoscute ca lucrări de conservare a solului). Astfel de practici au avantajul că duc la creșterea conținutului de materie organică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
astfel de areale cu risc ridicat; ● când starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren. Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin│ │arătură cu întoarcerea brazdei), în condiții meteorologice favorabile, în │ │special pe timp noros și cu vânt slab. Pe măsură ce gunoiul se împrăștie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare și încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
recomandă un sistem de afânare superficială, care să contribuie la reducerea compactării zonei respective și astfel a riscului erozional și de scurgere a nitraților. Atunci când se folosește plugul reversibil și se efectuează arătura perpendicular pe pantă se recomandă ca întoarcerea brazdei să se efectueze spre amonte pentru a reduce eroziunea și deplasarea (alunecarea) lentă a solului. Semănatul culturilor, ca și toate celelalte operații agricole pe terenurile care sunt situate în pantă trebuie să se efectueze doar pe curbele de nivel. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
de apă a) Acoperirea solului cu vegetație în perioada toamnă-iarnă ... Solul nu va fi niciodată lăsat "ca ogor negru sau fără resturi vegetale". Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosință arabilă. Pentru aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare superficială de discuit sau o altă lucrare asemănătoare efectuată de exemplu cu cizelul (uneori recunoscute ca lucrări de conservare a solului). Astfel de practici au avantajul că duc la creșterea conținutului de materie organică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
Pentru proprietățile de mici dimensiuni utilizarea rațională a sistemului de irigații, respectiv a suprafeței deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu acces la sursă de apă. ... (6) Pentru suprafețele prevăzute să fie irigate prin scurgere la suprafață (brazde, fâșii) se vor avea în vedere orografia terenului, posibilitatea aplicării udării pe întreaga suprafață și, respectiv, modalitățile de evacuare a apei în exces. ... (7) Pe terenurile amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, la stabilirea proprietăților se vor lua în considerare limitele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180827_a_182156]
-
pășune. Mieii sprinteni zburdă pe coline. Animalele pădurii își caută hrană după iarna lungă și grea. În grădini, prin poiene și prin vii, ard movile buruienoase, scoțând fumuri cenușii. Pe câmpul neted, ies oamenii cu plugul.Câmpul se umbrește sub brazdele dese și adânci. Oamenii se bucură de venirea primăverii. De 1 Martie, își pun în piept câte un mărțișor. Ce frumoasă este primăvara ! Octav Ghiorghiță A VENIT TOAMNA A venit toamna, aducând cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
eu vreau să-ți vînd ceva... sau invers... tu vrei să-mi dai atât, eu vreau să-ți iau atât... Hai să ne tîrguim..., hai că-ți fac un preț convenabil... Ce spui Mona, este că m-am dat pe brazdă? Mona: ...Dacă te-ar vedea Ovidiu... Octav: Dar mă vede... și mă aude... și mă înțelege... "Hai, Ovidiule dragule, așa-i că mă auzi? Spune-i și Monei că mă înțelegi." Adică nu... ție nu-ți spune... pentru că tu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
celei mai roditoare părți”. Două treimi din produsele cerealiere trimise până atunci la Constantinopol proveneau din partea Moldovei de dincolo de Prut, recunoscută și pentru bogăția sa în numeroase turme de vite etc. Ceea ce pentru Rusia reprezenta un „câștig modest” sau „o brazdă de pământ”, pentru Principatul Moldovei a constituit o grea pierdere de teritoriu, de populație, de pământ roditor, de spiritualitate românească. „Cesiunea Basarabiei a produs adâncă mâhnire în rândul moldovenilor - scrie Ion Nistor. Și aceasta cu atât mai mult cu cât
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pământ, socotesc că aici la noi, în colțul acesta de lume unde trăiește un popor dornic de libertate și de claritate, căruia îi repugnă și excesele sângeroase și robiile tiranice, un popor stăpânit de dragoste de proprietate individuală, și de brazdă și de puterea unui instinct, și care este legat prin toate fibrele sale de rege și dinastia sa - aici, la noi, propaganda comunistă este un atentat împotriva sufletului însuți al neamului nostru [...]. Orice observator poate face, dimpotrivă, o altă constatare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Comerț la Turnu Severin (1924-1928), iar la București Academia de Înalte Studii Comerciale (1929-1934), unde este coleg cu viitorul poet Constantin Nisipeanu. Din 1929 este funcționar în Ministerul Finanțelor. A debutat în 1931 cu versuri semnate Liana Cedru la revista „Brazda literară”, iar editorial în 1936 cu placheta Floarea amară. A făcut parte din mișcarea poetică Adonis, alături de Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Mihail Grama, Ion Larian Postolache, Petru Homoceanul ș.a. A colaborat la „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Azi”, „Românismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
Sângele nu înfricoșa pe nimeni pe vremea aceea... A intrat în încăpare și de acolo am auzit venind versetele pe care le recita în șoaptă, ca pe o ciudată litanie a trecutului: -... stindardu-nsângerat e înălțat... Un sânge impur s-adape brazdele noastre... Am așteptat ca ecoul acelor cuvinte să se stingă în întuneric, apoi, într-un singur glas, am exclamat: - Dar Nicolae? Dar Țarul? El știa despre ce era vorba în cântec? Franța-Atlantida se înfățișa ca o gamă sonoră, colorată, înmiresmată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pervertit nu iasă-n veci Un prunc spre cinstea-i. Dacă-i de-a prăsi, Fă plodul ei din ură, ca trăind, Să-i fie-un chin pervers, denaturat. Să-i pună-n fruntea tînără zbîrceli, Cu lacrimi sape-i brazde în obraji, Tot chinul ei de mama și-al ei drag Prefă-l în rîs și în dispreț, să simtă Că-i mai cumplit că dinții-unei năpîrci Să ai copil ingrat. Afară,-afar'! (Iese) ALBANY: Dar, zei slăviți, din ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
noului sat românesc, vor rămâne”. O carte „de care poporul are nevoie” este și romanul lui Horvath Istvan, scrie Eugen Campus 33, dar și Dan Costa 34 în revista clujeană. Spicuim câteva opinii ale criticului de la Viața românească: „Povestea din Brazdă peste haturi este în fond povestea luptei partidului pentru construirea socialismului, concretizată aici prin ofensiva pornită de organizația de partid din Borcut pentru a îndruma viața pe noi făgașuri (...). S-ar putea spune încă multe despre măiestria cu care Istvan
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ajută în munca și lupta lui. Prin atitudinea ferm partinică, prin vigoarea cu care, situându-se în miezul vieții, scriitorul a izbutit să promoveze noul, dându-i în cuprinsul operei literare locul hotărâtor pe care-l deține în viață - romanul Brazdă peste haturi constitue un succes al întregului nostru front literar”. Vii discuții a stârnit în presa literară și romanul Ogoare noi de Aurel Mihale, în urma publicării lui în serial în Viața românească, nr 9-12/1951. Mihai Gafița, într-un amplu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
opere care se numără printre cele mai izbutite ce au ieșit din pana autorilor: Nicoară Potcoavă, povestire istorică a maestrului M. Sadoveanu, romanele Dulăii de Z. Stancu, Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu, La cea mai înaltă tensiune de Nagy Istvan, Brazdă peste haturi de Horvath Istvan, Pâine albă de Dumitru Mircea, Trandafir de la Moldova de Ion Istrati, Noul oraș de Șt. Andrei, nuvelele Desfășurarea de M. Preda, Undeva pe Dunăre de Al Jar, În pragul primăverii și Judecata de Aurel Mihale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nagy Istvan sau alți eroi ai noilor lucrări de proză, mă întreb: ce anume le dă viață? Ce însuflețește eroii care construiesc o hidrocentrală în Cumpăna luminilor, sau pe cei care luptă din greu pentru viața nouă a satelor în Brazdă peste haturi? Este cert că acești eroi oglindesc creșterea măiestriei literare a autorilor. Dar creșterea măiestriei literare în ce își are originea? Răspunsul ni-l dă analiza trăsăturilor comune tuturor cărților de proză apărute în 1952 care dezvăluie un lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale luptei pentru construirea socialismului în țara noastră, cum ar fi Drum fără pulbere de Petru Dumitriu, Temelia de Eusebiu Camilar, Cu ghiarele și cu dinții de Covaci Gheorghi, Oțel și pâine de Ion Călugăru, Cumpăna luminilor de N.Jianu, Brazde peste haturi de Horvath Istvan și romane istorice care vorbesc despre trecutul de luptă al poporului ca Sfârșitul jalbelor de Al. Jar și Zorii robilor de V.Em. Galan (...). Au fost distinse cu premii de stat două poeme mari Minerii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
actualitate. În: Almanahul literar, nr.6 (31), iun. 1952 32. I. Sârbu. - „Pâine albă” de Dumitru Mircea. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 33. Eugen Campus. - În miezul vieții. În: Viața românească, nr.5, mai 1952 34. Dan Costa. - Brazdă peste haturi. În: Almanahul literar, nr.5 (30), mai, 1952 35. Dumitru Drumaru. - Un nou roman din viata țărănimii. Idem. nr.2-3 (27-28), febr.mart, 1952 - V. Nicorovici. - Aurel Mihale: Ogoare noi. În: Contemporanul, nr. 10 (286), 28 mart - Liviu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Într-o serie de portrete bine realizate artistic este demascat adevăratul chip al chiaburului, de la dușmanul fățiș, înarmat (But și întreaga bandă din Vânătoarea de lupi de P. Dumitriu), până la chiaburul așa-zis «cumsecade» care uneltește din umbră (Keszeg din Brazdă peste haturi de Horvath Istvan) și la cel camuflat ca mijlocaș și având și carnet de partid în buzunar (Ghioceoaia din Desfășurarea de Marin Preda). Un deosebit succes îl reprezintă caracterizarea plină de ascuțime a personajelor negative în piesa Oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de literatura noastră (...). În cadrul operelor literare și în programul de activitate al secțiilor literare trebuie să intre astfel discuția asupra unor opere ca Nicoară Potcoavă de M. Sadoveanu, Drum fără pulbere (ediția a II-a), Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Brazdă peste haturi de Horvath Istvan, Bălcescu de Eugen Jebeleanu (...). Lichidând munca sectară, combătând izolarea și individualismul, condamnând desconsiderarea nihilistă a problemelor teoretice, să întărim personalitatea colectivă a scriitorilor și a criticilor literari, colaborarea lor în muncă, să abordăm cu curaj
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca Temelia de E. Camilar, Trandafir de la Moldova de I. Istrati etc., adesea uzurpând - prin bunăvoința autorului - locul de element motor în desfășurarea întregii acțiuni. Palide și neconvingătoare sunt și unele figuri de dușmani de clasă. Alături de personaje ca Kesze (Brazdă peste haturi), Ghioceoaia ( Desfășurarea), care, fiecare în felul său, exprimă cu putere esența forței sociale respective, mai întâlnim în literatura noastră și persoane negative șterse, tipice. Mai întâlnim încă chipuri de sabotori relativ nepericuloși, care acționează cu metode simpliste și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dintre victoriile mai importante și mai pline de învățăminte pe care le-a repurtat proza noastră în ultimii ani sunt desigur cele datorate scriitorilor care și-au căutat teme și material pentru creațiile lor în lumea satului actual. Astfel, romanul Brazdă peste haturi al scriitorului Horvath Istvan, laureat al Premiului de Stat, nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, ori romanul Pâine albă al lui Dumitru Mircea - ca să nu amintim decât pe acestea - prezintă imagini din ce în ce mai complexe, mai pe măsura transformărilor care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că și el l-a aplaudat pe Sorin Toma: „Munca scriitoricească, și îndeobște aceea legată de creația literară (cum e munca editorului, a redactorului de revistă, a istoricului literaturii) - are o anumită asemănare cu a plugarului. Plugarul asvârle sămânța în brazdele deschise, cu nobilul său gest milenar, sau invizibil, prin țevile articulate ale semănătoarei mecanice. Și după aceea, nu se mai întâmplă multă vreme nimic. Norii trec peste câmp, zilele senine și zilele ploioase se succed în mișcarea anotimpurilor - iar semințele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Albina" ai lui Haret au fondat "Sămănătorul" la 2 decembrie 1901. Sămănătorul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahuță, care spera că semințele aruncate în brazdă vor prinde rădăcini, vor face flori și vor da roade. În fiecare săptămînă apăreau între 500 și 2 000 de exemplare din "Sămănătorul". Pînă în 1903, revista a respectat linia stabilită de Haret; după intrarea lui în redacție (la invitația
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestui Consiliu de Coroană au luat cuvîntul și generalii. Ei considerau că sistemele de apărare și armamentul deținut de Forțele Armate Române sînt necorespunzătoare. Cu toate acestea, mobilizarea s-a desfășurat cu surle și trîmbițe și cu lozinci ca " Nici o brazdă!", care avea curînd să devină un bumerang. În perioada aceasta, fără prea multă tevatură, naziștii au ocupat portul lituanian Memel. Diplomația română făcea ore suplimentare, încheind un raport economic cu Germania ("Tratatul Wohltat"). La 24 martie 1939, doamna Liliana nota
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]