4,934 matches
-
fier forjat. Un bazin de piatră, arbuști, iarbă - ba chiar și plante acvatice. Mai lipseau numai broaște, dar ar fi trebuit aduse din import. De unde să le fi importat? În milele de piatră care Înconjurau acest sanctuar nu se găseau broaște. Curtea era ca o cameră de decompresare. Unora dintre locatarii‑profesori le evoca, probabil, grotele de refugiu săpate de gentlemenii englezi din secolul al optsprezecelea. Simțeai nevoia să fii oarecum protejat În fața realității brute. Ca să poți fi conștient În același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pe care-l port chiar acum la mine în buzunar? N-ai văzut cum plouă de zece ani cu aceeași picătură neagră de apă? Te-ai urcat în turn, te-ai uitat să vezi cum arată câmpia? Ai văzut ce broască uriașă doarme cu burta lipită de aerul nostru? Te-ai uitat la trecători, te-ai uitat la soldați, la vagabonzi, la șperțari și la stârpituri? Ai văzut că nimeni nu mai are mâini, că nimeni nu mai are picioare, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
iubesc pe călătorii prin ploaie pentru că eu nu spun niciodată adevărul. Așa apunea mama dar ce spunea ea nu mai e adevărat pentru că de atunci până azi adevărul s-a transformat în minciună! Auzi? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce? IOANA: Cântă broaștele. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu se poate! IOANA: Ba da, ba da. Sunt mai mult de douăzeci de broaște. Ce păcat că nu le auzi... (Se așază în genunchi în fața călătorului, își lasă capul pe genunchii lui; gesturi lungi, de mângâiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nu mai e adevărat pentru că de atunci până azi adevărul s-a transformat în minciună! Auzi? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce? IOANA: Cântă broaștele. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu se poate! IOANA: Ba da, ba da. Sunt mai mult de douăzeci de broaște. Ce păcat că nu le auzi... (Se așază în genunchi în fața călătorului, își lasă capul pe genunchii lui; gesturi lungi, de mângâiere.) Ce păcat... O dată am visat o broască mare cât o casă. Se făcea că a venit la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
IOANA: Ba da, ba da. Sunt mai mult de douăzeci de broaște. Ce păcat că nu le auzi... (Se așază în genunchi în fața călătorului, își lasă capul pe genunchii lui; gesturi lungi, de mângâiere.) Ce păcat... O dată am visat o broască mare cât o casă. Se făcea că a venit la mine și m-a întrebat „unde e blestemata aia de lingură de apă?” și eu i-am spus „acolo” și ea s-a dus și a băut puțină apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
intersecție, chiar în față la „Clodie’s dandy“ (cu club de zi privat), cu coastele albicioase, supte de orice urmă de carne, cu plămânii uscți și mațele strânse în ghemotoace vineții, era o găună plină de șerpișori în foșgăială, de broaște râioase, bulbucate, strângând între ghiare râme mari, negre, șerpești, iar cucuvele țâșneau din noaptea afundului de trup, în dreptul a ceea ce cândva fusese inima, acum un ghemotoc de iască, o buhă își făcuse cuib, privea cu ochi ficși spre Burtăncureanu, înclinând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
țârâia încet ca un greiere. Așteptam două minute, după care se auzea o ușă deschisă brusc, care îmi vestea că Mama Mare a ieșit prin anexă și acum e în fața porții. Clanța tremura în timp ce razele soarelui nu mai ieșeau prin broască, semn că fusese introdusă cheia, apoi urmau niște clic-clac-uri - și poarta se deschidea. Mama Mare mă întâmpina cu mâinile împreunate în poală, lăsându-se pe spate, mijind ochii pentru a mă vedea mai bine. Aștepta să-i spun „sărut mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fi sincronizat cineva. De ce să le stricăm tuturor plăcerea? — Parcă ai fi fost un peștișor auriu, i-am spus lui Hugo, răutăcioasă. Draga mea, ar fi trebuit să te vezi, îmi replică el. Tu chiar ai făcut niște ochi de broască. MM se uita la ceas. Nu putem să stăm după Violet. Tabitha, pentru moment, citește-o tu pe Hermia. Bun, haideți în jurul mesei. Spuneți fiecare cum vă cheamă, pe cine jucați și ce ați mâncat la micul dejun. Încep eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ortodocși, încheind cu al său haiku, al 18-lea citat: Pescăruș pe mal privind nemișcat marea filozofând zen. Florin Grigoriu, București, 17 noiembrie 2010 HAIKU Pe țărmul mării nicio urmă-n nisipul ud - doar veșnicia Seară de vară - cvartetul de broaște și răpăitul ploii Vuietul mării și-n surdină brotacul - vremea-n schimbare Frunze uscate - peste noapte pașii toamnei pe iarbă Crizanteme albe - sub ploaia frunzelor privirea-ncețoșată Se lasă ceața - doar turla bisericii găsește cerul Fluviul cenușiu sub fuioare de ceață
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
călcând după mine prin frunze Se zbate-n geamuri fluturele rătăcit - cu zgomote seci castanele arămii îi numără clipele Se umple strada de foșnetul frunzelor - pentru o clipă din golul ramurilor lumina altor veacuri SENRYU Umbre pe apă - abracadabra și broasca saltă ... în lună Cutezanța viermelui frântă-ntr-o floare - carnivoră Ofertă de stat - sicrie cu discount pensionarilor Spital în criză - doar rostopasca-n curte înflorind din belșug Broasca-n vitrină cu safirele la gât - parcă-i vecina Pe roba neagră
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
din golul ramurilor lumina altor veacuri SENRYU Umbre pe apă - abracadabra și broasca saltă ... în lună Cutezanța viermelui frântă-ntr-o floare - carnivoră Ofertă de stat - sicrie cu discount pensionarilor Spital în criză - doar rostopasca-n curte înflorind din belșug Broasca-n vitrină cu safirele la gât - parcă-i vecina Pe roba neagră petecul de blană alb - rest de la-mpărțit Petic de iarbă abțibild cu oi lângă bloc - ciobanul pe chat Grav bolnav aștept leacul la-ce-bun-itei - posmagul muiat. Bărbat sentimental CV
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
second-hand - comerț revigorat Lângă pomul gol bătrân zdrențăros cu pungi - Moș Nicolae?! Cioara la conservator - pe partitura doar cântul știut Frunzele-n tangaj și-un bețiv valsând cu ele luna în ceață lul prăbușit doar clisa Abracadabra - de spaima berzei broasca-n pântecul lunii Cu promoroacă-n păr înțelept mai părea miraj sezonal Soare cu dinți dar pământul aburește - iarăși conducta De dimineață program ANL în toi - ciori cu crenguțe-n cioc Farmacii una lângă alta prin oraș - doar trăim bine
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
maiestuoși din Amazonia. Auzi cântecul primei „păsări-bombardier“ a după-amiezii și fluierătura amoroasă a unei vulturoaice cu penaj cafeniu-închis. Un șarpe veninos alunecă la trei metri depărtare și se pierdu printre trestiile scunde ce creșteau la marginea bălții, căutând, poate, o broască pe care să o ia prin surprindere. La ora asta, în luna asta... ce lună să fie? O fi căzut de-acum întunericul peste Chicago, s-or fi aprins luminile, drogații, homosexualii și târfele or fi început să pună stăpânire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Era ora cea mai proastă - cea „înaintată“. Cină frugal, se spălă în lagună, potrivi cu grijă perdeaua de trestii care lăsa să treacă aerul, apărându-l de liliecii-vampiri, și, după alte cinci minute de lectură, stinse lumânarea și adormi. Afară, broaștele începuseră o simfonie monotonă, întreruptă doar de cântecul „bombardierelor“, de chemarea la împerechere a unei bătrâne curci și de mârâitul, îndepărtat, al unui tânăr jaguar. În aer plutea miros de frică. Nu era adus de briză, în dimineața liniștită nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
noapte de coșmar, dormind cu ochiul și urechea atente la prezența animalelor de pradă: cele o sută de familii de șerpi, jaguarul, ocelotul și norii de „lilieci-vampiri“. Orchestra nocturnă începu să își acordeze instrumentele, odată încheiat concertul diurn al junglei. Broaștele, cu partea dinapoi în apă și capul scos la suprafață, dădură drumul primelor râgâituri, în vreme ce o îndepărtată „pasăre-bombardier“ se trezea fluierând în căutarea perechii cu care să-și petreacă noaptea. Un „trompetist“ în călduri înaintă pe malul stâng, ajunse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nuferi, iar malurile se dădură în lături, așa încât coroanele arbuștilor și ale cedrilor încetară să se mai atingă de la un mal la celălalt. În fața provei caiacului se ivi imensa mlaștină pe care o căuta, crescătorie de caimani, anaconde și gigantice broaște țestoase. Ape atât de liniștite, încât păreau de piatră șlefuită. Regiune a morții și a groazei, cu toată aparența ei paradiziacă; oglindă în care se reflectau la apusul soarelui toate speciile de palmieri din junglă: de la moriche la seje; de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
oglindă în care se reflectau la apusul soarelui toate speciile de palmieri din junglă: de la moriche la seje; de la pijiguao la manaca; de la chiquichique la cumaré. De ce își dăduseră întâlnire aici, de-a lungul timpului, caimani și anaconde? De ce veneau broaștele țestoase să-și depună ouăle aici, pe plajă, preferând apele dense și puțin adânci în locul râurilor învecinate sau al marii lagune? Oameni și animale evitau mlaștina în care moartea stătea la pândă și chiar stârci, bâtlani, cormorani, rândunici și pescăruși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se furișau, gâfâituri ce păreau o respirație întretăiată, atingeri vâscoase ce puteau fi la fel de bine ale unui pește speriat, ca și ale unei enorme anaconde. Trecerea rapidă a unui banc ce putea fi de pirania aurii. Bălăceala îndepărtată a unor broaște țestoase făcând dragoste, un pește salvându-se, ori un saurian lovind apa... Totul, din ce în ce mai dens, din ce în ce mai întunecat, și pe măsură ce ochii încetau să mai vadă, i se ascuțeau celelalte simțuri. Lumea mlaștinii îl năpădea prin miros, prin auz, prin piele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
privind un satelit artificial, care pare să fie prea grăbit, și un milion de stele care nu s-au mișcat niciodată de la locul lor. Socoti ora... Era trecut de miezul-nopții și o adiere proaspătă încercă să împingă ambarcațiunea spre mangrove. Broaștele își slăbiseră orăcăitul; „bombardierele“ șuierau mai tare decât oricând, iar mlaștina era la fel de liniștită, stând la pândă. — Să începem, își spuse el. E momentul. Se așeză în genunchi pe fundul ambarcațiunii; pipăi până găsi mânerul gros al harponului și scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale primul afluent al râului San Pedro, care sărea din piatră în piatră, pe bolovani, vărsare naturală a mlaștinii și a lagunei. Cină pe plaja de nisip, unde descoperi urma lată a unei broaște țestoase care îl conduse la un cuib de ouă proaspete. Își pregăti cea mai pantagruelică omletă din viața lui. Dormi atârnat în hamac între două trunchiuri de palmier, protejat de apărătoarea de țânțari ușoară și cârpită, fără alt acoperiș, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu primele raze de lumină, cu zarva papagalilor și a maimuțelor „față-neagră“ și rămase timp îndelungat în hamac, privind prin apărătoarea de țânțari rămurișul des al cedrilor-samanes, coroana falnică a palmierilor-moriche și coloritul intens al orhideelor. Mâncă alte ouă de broască țestoasă, și iuca, și banane prăjite și se scăldă în apa neagră, curată și repede a râului, care îi întări trupul și îl însufleți pentru cât era ziua de lungă. Vâsli grăbit prin praguri furioase cu spumă albă, și prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Santa Marta se bea whisky, în locul tradiționalului rachiu de trestie de zahăr, se aducea cu avionul carne de vacă, înlocuind-o pe cea de tapir, de maimuță sau de capibara, și se creșteau găini, pentru a se evita ouăle de broască țestoasă. Adevărul e că în Santa Marta, în calitatea lui de „capitală administrativă“, aproape că nu trăiau oameni din selvă sau de pe râul din „muntele“ amazonian. Majoritatea erau străini de acele locuri: funcționari, militari, negustori și călugări sosiți de pe Masivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
În Vizavi, dimpotrivă, nu existau străzi, nici piețe, biserici, hoteluri, prăvălii sau legi. Nu exista nimic altceva, decât colibe de paie și chirpici, trei crâșme cu rachiu de trestie de zahăr, o bombă cu carne de maimuță și ouă de broască țestoasă, două bordeluri și libertate absolută ca toți să facă orice le-ar fi poftit inima. Pungași, asasini, escroci, dezertori și renegați conviețuiau cu indienii huanga și cu ultimele rămășițe ale tribului „Yuma“, care a fost odinioară o națiune puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dărâmați de furtunile recente. Vâsli din greu, pe apă în sus, prin afluentul negru, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, sprijinindu-se de ramuri și plante agățătoare. Cină pe plaja de nisip, acolo unde descoperise urme proaspete de broască țestoasă care i-a oferit deliciul unor omlete gigantice. Dormi în hamacul atârnat între două trunchiuri de palmier, ocrotit de apărătoarea de țânțari ușoară și cârpită, fără alt acoperiș, decât un cer fără nori, și fără alți pereți, decât râul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mangrove, speriind cârdurile de stârci și de bâtlani albi. Vâsli grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale afluenților râului San Pedro, sărind din piatră în piatră sau peste bolovani... Cină pe plajele de nisip, unde descoperi urme late de broască țestoasă care îl conduseră la cuiburi de ouă proaspete, cu care își pregăti omlete pantagruelice... Dormi atârnat în hamac între două trunchiuri de palmier, protejat de apărătoarea de țânțari cârpită, fără alt acoperiș, decât cerul fără nori, fără alți pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]