2,036 matches
-
unui cămin studențesc. A fost cetățean de onoare al localității Noua Suliță ("Новоселиця"). În 25 martie 1944 s-a evacuat din Cernăuți, în localitatea Râșnov, județul Brașov. A decedat în 22 mai 1948 la Brașov. Publicație : Delegația română a ortodocșilor bucovineni în Parlamentul de la Viena (baronii Nicu Flondor, Constantin Hormuzachi și deputații dietali Teodor V.Ștefanelli, dr.Eusebiu Popovici, Teofil Siminovici și dr.Ipolit Tarnavschi) au înaintat împăratului în 1913 un ""Memoriu al Românilor greco-orientali privitor la chestia bisericească din Bucovina
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
gazetărie, actorie, balet, regie artistică și a fost și arhitect. Tot el a creat primul teatru de păpuși din țară. A devenit cunoscut în special ca pictor portretist, care a avut ca subiect principal țăranul român, pictând în special țărani bucovineni. A fost căsătorit Ariadna Ambrozieva - Lövendal, pianistă, poetă, solistă de operă, cu care a avut două fiice: Lydia (n. 28.10.1923), pictoriță, balerină, compozitoare, specialistă în genealogie, în heraldică și profesoară de pian cunoscută ca Lydia Löwendal-Papae și Irina
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]
-
din 7 februarie 1931, pe preotul Mihail Simovici (Mihail Simovicz) ca primul vicar al Vicariatului Special Greco-Rutean, cu sediul la Cernăuți. Cele 38 de parohii greco-catolice rutene au fost organizate în două protopopiate: Protopopiatul Cisalpin (cu 11 parohii) și Protopopiatul Bucovinean (cu 17 parohii, 10 preoți parohi și 10 administratori). Vicariatul a fost condus de către pr. Mihail Simovici (1931-1940, 1941-1943) și pr. Isidor Stanislav Toniuc (-1948). Cei mai mulți ucraineni din România au fost până în anul 1948 de confesiune greco-catolică. Desființarea Bisericii Române
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
(n. 24 februarie 1956, Flămânzi) este un scriitor român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1998) și al Societății Scriitorilor Bucovineni. Este conferențiar universitar, doctor în drept internațional cu teza ”Protecția minorilor în dreptul internațional privat” (2000). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1998) și al Societății Scriitorilor Bucovineni. Redactor-șef adjunct la revista „Bucovina literară“ (iulie 1999 - decembrie 2006). Redactor
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1998) și al Societății Scriitorilor Bucovineni. Este conferențiar universitar, doctor în drept internațional cu teza ”Protecția minorilor în dreptul internațional privat” (2000). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1998) și al Societății Scriitorilor Bucovineni. Redactor-șef adjunct la revista „Bucovina literară“ (iulie 1999 - decembrie 2006). Redactor la revista de cultură „Timpul”, Iași (ianuarie 2009 - februarie 2014). Președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni (8 mai 2010 - 8 mai 2012) și redactor șef al revistei "Bucovina literară
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
2000). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1998) și al Societății Scriitorilor Bucovineni. Redactor-șef adjunct la revista „Bucovina literară“ (iulie 1999 - decembrie 2006). Redactor la revista de cultură „Timpul”, Iași (ianuarie 2009 - februarie 2014). Președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni (8 mai 2010 - 8 mai 2012) și redactor șef al revistei "Bucovina literară" (august 2010 - iunie 2012) . Este Cetățean de Onoare al orașului Flămânzi. Cărți publicate: Povestirea "Amintirile unui magician" și fragmente din însemnările olandeze au fost traduse în revista
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
Bustul eroului Ion Grămadă din Stroiești este un monument ridicat în anul 2007 în memoria scriitorului și publicistului bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), voluntar în Armata Română, căzut pe front în lupta de la Cireșoaia. El se află pe o culme de lângă DN17 (E58), în dreptul satului Stroiești din județul Suceava. După intrarea României în primul război mondial, scriitorul și publicistul bucovinean
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), voluntar în Armata Română, căzut pe front în lupta de la Cireșoaia. El se află pe o culme de lângă DN17 (E58), în dreptul satului Stroiești din județul Suceava. După intrarea României în primul război mondial, scriitorul și publicistul bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), născut în satul Zaharești, a trecut granița în România, s-a înrolat voluntar în Armata Română și a cerut să fie trimis în linia întâi a frontului pentru a lua parte la eliberarea teritoriilor locuite de români
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
contribuit cu suma de 1000 RON), și primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Constantin Gabriel Șerban. În noiembrie 2006, Asociația Culturală „Bucovina viitoare” a lansat un concurs de proiecte pentru un bust al lui Ion Grămadă, la care erau invitați toți sculptorii bucovineni. Propunerile erau așteptate a fi depuse până la data de 28 noiembrie (când se aniversau 88 ani de la data când Congresul General al Bucovinei a adoptat moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României) la Centrul Județean pentru Conservarea și
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
La 27 august 2009, scriitorul Ion Drăgușanul, împreună cu reprezentanții Centrului Cultural Bucovina - Secția Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CCPCT) Suceava și cu primarul comunei Stroiești, Ion Băițan, au depus o coroană de flori cu tricolor la monumentul eroului bucovinean.
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
Tribuna României”, nr.239, 1 martie 1983; Dana Dumitriu, în „România literară”, nr.14, 7 aprilie 1983; Constantin Crișan, în „România literară”, nr. 5, 31 ianuarie 1985; Grigore Scarlat, în „Steaua”, nr.2, februarie 1988; Adrian Dinu Rachieru, în „Pagini bucovinene”, nr. 7(79), iulie 1988; Nicolae Bârna, în „România literară”, nr. 29, 20 iulie 1989; Claudiu Constantinescu, în „România literară”, nr.5, 31 ianuarie 1991; Daniel Cristea Enache, în „Adevărul literar și artistic”, nr.440, 20 octombrie 1998; Niadi Cernica
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
este un bust ridicat în memoria omului politic Gheorghe Flondor, amplasat în orașul Rădăuți (județul Suceava). Gheorghe Flondor (1892-1976) a fost un om politic bucovinean, fiind fiul compozitorului Tudor Flondor și nepotul de frate al lui Iancu Flondor, conducător al Partidului Național Român din Bucovina și viitor președinte al Adunării Constituante care a votat Unirea Bucovinei cu România. După absolvirea studiilor juridice la Facultatea de
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
a exprimat intenția de mutare a statuii lui Petru Mușat de pe esplanada Casei de Cultură în curtea colegiului tehnic care poartă numele voievodului (fostul Liceu Industrial nr. 2). În locul ei urma a fi înălțată Statuia „Bucovina înaripată”, monument al eroilor bucovineni. Ca urmare a protestului mai multor personalități locale printre care Mihai Iacobescu, președintele Societății de Istorie Suceava, Ștefan Purici, decanul Facultății de Istorie a Universității „Ștefan cel Mare”, Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina, Ioan Scripcariuc, directorul Arhivelor Naționale Suceava
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
de metri înălțime (cea mai mare lucrare de acest gen din țară), fiind vizibil din mai multe puncte ale zonei centrale. Parcul Șipote-Cetate se continuă cu Cetatea de Scaun a Sucevei, de asemenea vizibilă din centrul orașului, și Muzeul Satului Bucovinean, amenajat în aer liber. Tot aici se află și Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir al orașului, cu mai multe monumente, printre care și opera sculptorului Vladimir Florea, Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945.
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
(n. 5 aprilie 1927, Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava - d. 29 aprilie 2005) a fost un pictor, sculptor și compozitor bucovinean. s-a născut pe data de 5 aprilie 1927, fiind al doilea copil (ceilalți frați fiind: Livia, Mircea, Lică, Viorica, Silvia și Mișu) al familiei Niculina Rotaru și Ludovina Schmegner, în casa bunicii Leontina de pe pârâul Corlăteni din Câmpulung Moldovenesc
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
poate fi scrisă decât prin istoriile, numeroasele istorii, ale așezărilor sale și, implicit, (a) celor care au viețuit sute de ani acolo. Arhivele Statului București, Fond Mănăstirea Doljești, XXII/7. Arhivele Statului Iași, Colecția Documente, 226/4. Teodor Bălan, Documente bucovinene, vol. III, Cernăuți, 1937; vol. V, Cernăuți, 1939 Idem, Familia Onciul. Studiu și documente, Cernăuți, 1927. Gheorghe G. Bezviconi, Boierii Gafenco, în „Din trecutul nostru”, nr. 2/1933. Idem, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru, vol. I, București, 1940. Ion
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Fondul inițial de publicații a fost de aproximativ 2.000 de volume, la care se adăugau „cele mai bune reviste și publicațiuni periodice românești”, însă în perioada interbelică biblioteca publică suceveană a primit numeroase donații de la o serie de intelectuali bucovineni, ajungându-se ca în 1944 să se dispună de peste 15.000 de volume (cărți, seriale și periodice). În primăvara anului 1944 orașul a fost evacuat, iar biblioteca, adăpostită de impunătoarea clădire a Casei Naționale (astăzi dispărută), a fost închisă, inventarele
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
doilea război mondial, la Câmpulung și în localitățile din împrejurimi au slujit preoții Salvator Kaminski și Gerhard Jura, reveniți din Germania în 1942 și respectiv 1943 de la Mănăstirea Niederaltaich (Bavaria). Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, episcopul Mihai Robu este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Noua împărțire a parohiilor catolice este publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943. Parohiile Gura
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. În anul 1941, pr. Bernhard Leibham, paroh de Câmpulung Moldovenesc, s-a pensionat și a plecat la Vatra Dornei. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era de doar 250, dintre care 100 erau de origine poloneză, iar restul erau germani, ucraineni și români. Astfel, episcopul Mihai Robu este nevoit
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
celebrat o liturghie în limba germană. După liturghie, în ciuda vremii ploioase, a sosit episcopul Petru Gherghel, care a fost întâmpinat de pr. Anton Egner, de primarul Constantin Huțanu, precum și de către un grup de tineri îmbrăcați în costume populare specifice zonei bucovinene. Episcopul a sfințit grota închinată sfintei Fecioare Maria, care se află în curtea din față a bisericii, și a oficiat apoi Liturghia pontificală, alături de 10 preoți, printre care pr. Anton Egner și pr. Ștefan Babiaș, paroh de Gura Humorului și
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a izvoarelor de apă minerală și a devenit o importantă stațiune balneară. În secolul al XIX-lea a avut loc o dezvoltare a comerțului în zona Dornelor, care se
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
se afla pe atunci sub stăpânirea Regatului Ungariei). În localitate au început să se stabilească multe familii de evrei care se îndeletniceau cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 12,41% din populație (3.980 locuitori). Aceștia aparțineau de comunitatea din Câmpulung, care se separase în
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a izvoarelor de apă minerală și a devenit o importantă stațiune balneară. În secolul al XIX-lea a avut loc o dezvoltare a comerțului în zona Dornelor, care se
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
se afla pe atunci sub stăpânirea Regatului Ungariei). În localitate au început să se stabilească multe familii de evrei care se îndeletniceau cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 12,41% din populație (3.980 locuitori). Aceștia aparțineau de comunitatea din Câmpulung, care se separase în
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
preoților de parohie, finanțarea construcției și renovării imobilelor bisericești etc.). Fondul religionar, creat la 29 aprilie 1786, prin „Decizie pentru regularea afacerilor preoțești, bisericești și școlare în Bucovina”, emisă de Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul „Planului regulativ spiritual bucovinean”, cuprindea întreaga avere bisericească ortodoxă a provinciei, având drept scop întreținerea Bisericii în sens cât se poate de larg În 1870 controlul asupra „direcției c.c. a bunurilor fondului religionar greco-oriental” a fost trecut în competența Ministerului Agriculturii. Guvernatorul Bucovinei
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]