4,786 matches
-
intrat în UE, nu se vede ? Deveniseră niște obrăznicături simpatice, asta e. Va să zică pentru mine mâncarea era bună, dar pentru ei nu. Insultătoare atitudine față de regimul meu alimentar. Apoi a căzut știrea zilei ca o bombă: la unul din liceele bucureștene din apropierea Grădinii Icoanei, cred că înainte se numea Zoia Kosmodemianskaia, seara când ieșeau elevii de la cursuri, a avut loc un atac terorist!!! Cineva a aruncat din stradă o grenadă și apoi s-a făcut nevăzut. Nici un mort, dar erau răniți
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
Acasa > Literatura > Carti > APARIȚIE LITERARĂ DE EXCEPȚIE: DUMITRU GĂLEȘANU - ÎNSEMNELE MATERIEI/ INSEGNE DELLA MATERIA Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 978 din 04 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului O nouă apariție literară a văzut lumina tiparului la editura bucureșteană Tracus Arte: ÎNSEMNELE MATERIEI/ INSEGNE DELLA MATERIA, ediție bilingvă (română-italiană)a binecunoscutului poet vâlcean DUMITRU GĂLEȘANU. O carte rară, într-o realizare grafică de zile mari, cu mare greutate, mai ales prin ideatica și retoricile argumentative abordate. O lirică metafizică
ÎNSEMNELE MATERIEI/ INSEGNE DELLA MATERIA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364983_a_366312]
-
și Mureș), ci și cu ... Banatul, pe care îl vor „cu statut special”, rupt adică de România ... Fiindcă nu mă mai miră nimic (observând că se lucrează intens la pregătirea populației pentru dezmembrarea țării), ce mai citesc azi, în ziarul bucureștean „Adevărul” (care, în paranteză fie zis, demitizează constant istoria României; direcția în acest sens fiind dată și de managerul ... Peter Imre, un afacerist maghiar) - că la Timișoara s-a serbat cu tam-tam pe 21 iulie 2013 (titlu) ... Ziua Banatului: 295
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
sale componente, pornind de la ''Legislația învățământului românesc, din decembrie 1989 până în decembrie 1998'', dar și ''Alternativele educaționale din România'', ''Învățământul particular românesc, trecut și perspective'', ''Asigurarea calității în învățământul preuniversitar'' sau ''Dialoguri despre educație'', volume apărute la edituri nu numai bucureștene, ci și din Cluj-Napoca, Bacău sau Galați. Deși are un CV impresionant, profesorul FELEA este de o modestie aparte, așa cum stă bine adevăraților intelectuali. Președintele Fundației Naționale ''Cuza Vodă'' stă într-un apartament aflat undeva la etajul doi pe strada
PROF.DR.GHEORGHE FELEA-O PERSONALITATEA A SPIRITUALITATII ROMANESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904]
-
sine povara unui complex de insatisfacție că are statura prea mică, a căutat cu obstinație să compenseze prin ținută elegantă și rafinată, dovedindu-se expertă în asortarea pieselor vestimentare, în funcție de sezon sau momentele zilei. Clientă permanentă a caselor de modă bucureștene (Venus, Romarta), iar materialele preferate pentru îmbrăcăminte, numai străine. Propria imagine și prestanță vor fi scoase în evidență în mod repetat prin atenția primordială dată pregătirii profesionale, în care a excelat, obținând toate gradele didactice și titlul de profesor fruntaș
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
episod emoționant din biografia autoarei este cel legat de ghinionul și spaima pricinuită de apariția unui chist pe globul ocular, disperare cauzată și de nepriceperea unei doctorițe, care îi stabilise în mod eronat, un diagnostic oncologic. Grație supercalificării unui medic bucureștean a scăpat de această cumpănă printr-o operație reușită. De aici și sentimentele de respect și mulțumire consemnate în carte față de un astfel de slujitor al lui Hypocrates. Ca o meritată și dreaptă compensare a acestor suferințe și necazuri, autoarea
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
sine povara unui complex de insatisfacție că are statura prea mică, a căutat cu obstinație să compenseze prin ținută elegantă și rafinată, dovedindu-se expertă în asortarea pieselor vestimentare, în funcție de sezon sau momentele zilei. Clientă permanentă a caselor de modă bucureștene (Venus, Romarta), iar materialele preferate pentru îmbrăcăminte, numai străine. Propria imagine și prestanță vor fi scoase în evidență în mod repetat prin atenția primordială dată pregătirii profesionale, în care a excelat, obținând toate gradele didactice și titlul de profesor fruntaș
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
episod emoționant din biografia autoarei este cel legat de ghinionul și spaima pricinuită de apariția unui chist pe globul ocular, disperare cauzată și de nepriceperea unei doctorițe, care îi stabilise în mod eronat, un diagnostic oncologic. Grație supercalificării unui medic bucureștean a scăpat de această cumpănă printr-o operație reușită. De aici și sentimentele de respect și mulțumire consemnate în carte față de un astfel de slujitor al lui Hypocrates. Ca o meritată și dreaptă compensare a acestor suferințe și necazuri, autoarea
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
tu, de acum să-mi spui unchiule, iar eu îți voi spune nepoate. Nu se știe când vom mai avea nevoie unul de altul”. Și așa au făcut! „Cu ăsta înveți cea mai formidabilă meserie!” Profesorul Ionescu, un alt refugiat bucureștean care era împreună cu nea Mitică în închisoarea din Panciova, l-a întrebat într-o zi: „Măi Mitică, dar cum ai devenit tu nepotul lui Nichita, tu din Transilvania iar el din București?”. „Păi el m-a făcut nepotul lui", i-
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
să-l scoți afară pentru că trebuie să dăm o altă lovitură mai mare, în altă parte și numai el ne poate ajuta". Și Nichita a fost angajat! „Bine, măi Nichita, dar cine plătește?” Șirul destăinuirilor lui nea Mitică despre avocatul bucureștean a continuat și mă captivase atât de mult încât uitasem cu desăvârșire de trecerea timpului. Stăteam și-i analizam mimica în timpul relatărilor și observam cum mușchii feței se contractă sau se destind, funcție de momentele pe care reușea să le ilustreze
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
strălucire aparte. Calm, cu o atitudine solemnă și admirativă, nea Mitică mi-a povestit apoi o întâmplare de suflet petrecută în locul de închinare al românilor ortodocși din Montreal, biserica ortodoxă pe care o frecventa cu regularitate și el și avocatul bucureștean. Era locul în care se întâlneau când le permitea timpul și își povesteau bucuriile și necazurile inerente ale vieții trăite departe de țară. Într-o zi în care se afla în acea biserică alături de alți confrați români, la un moment
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
foame de scrum”, scrisă cu unghia de la mâna stângă. Detenția obligă la un șir lung de cauze dintre care cea mai suportabilă este nepăsarea față de soarta condamnaților. Patetismul din „Cuvinte potrivite” face loc sarcasmului poetului, sub al cărui ochi, strada bucureșteană, „rău famată”, și zidurile mucede ale Văcăreștilor, mustesc de culori aprinse, versurile dând senzația de autentic local și viață frustă. Aici ne apar tipologii diverse de oameni. O babă, gazdă de hoți, din „Pui de găi”, țiganca florăreasă, din pricina căreia
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
și Sfânt, Chiril Constantin, Melchisedec Velnic - actualul stareț și Calinic Dumitriu - actualul episcop vicar de la Iași. După revoluție, chiar în primii ani, i-am cunoscut, întâlnit și reîntâlnit pe Părinții: Benedict Ghiuș - Cărturarul la Mănăstirea Cernica, Ioan Iovan la Mănăstirea bucureșteană Plumbuita și apoi la Mănăstirea Recea - Mureș de care am fost foarte legat, din punct de vedere spiritual, Sofian Boghiu și Adrian Făgețeanu la Mănăstirea bucureșteană Antim, Arsenie Papacioc la Techirghiol - Constanța, Serafim Popescu și Teofil Părăianu - de care am
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
și reîntâlnit pe Părinții: Benedict Ghiuș - Cărturarul la Mănăstirea Cernica, Ioan Iovan la Mănăstirea bucureșteană Plumbuita și apoi la Mănăstirea Recea - Mureș de care am fost foarte legat, din punct de vedere spiritual, Sofian Boghiu și Adrian Făgețeanu la Mănăstirea bucureșteană Antim, Arsenie Papacioc la Techirghiol - Constanța, Serafim Popescu și Teofil Părăianu - de care am fost foarte legat și cu care am avut o relație specială - la Mănăstirea “Brâncoveanu” - Sâmbăta de Sus, județul Brașov, Iustin Pârvu la Mănăstirea Petru Vodă și
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
dintre cele mai diverse, filosofie, arte frumoase, litere, matematici, a fost, pentru Bucureștiul anilor ’40-’50, locul unde se plămădea autentica cultură spirituală, aceea care se naște și crește odată cu întrebările eliberatoare ale credinței. Această conviețuire și completare dintre elita bucureșteană și mediul monahal este modelul exemplar pe care „Rugul Aprins“ îl oferă în disputa pe care astăzi unii o văd existând între Biserică și o anumită parte a intelectualității. Constituit într-un spațiu de ospitalitate, bazat pe deschidere de cuvânt
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
neegalat), pentru talentul de prozator și de gastronom. I-a făcut un portret admirabil la rubrică Remember. „Îl iubesc de mor” - a spus Kera Călita. Iuliana Marciuc a avut ca invitați speciali pentru Kera Călita, alte două personalități ale teatrului bucureștean: actrița Emilia Popescu și actorul și interpretul Doru Tufiș, vechi amic de-al Kerei. Emilia a strălucit, ca de obicei, i-a făcut un laudatio doamnei Lăură și a subliniat câteva trăsături admirabile de caracter ale acesteia: generozitatea, dăruirea, gustul
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
cu prilejul căruia s-au descoperit noi talente, încheindu-se cu o manifestare deosebită la Biblioteca Metropolitană, la care au fost invitați de onoare scriitorii Mariana Brăescu Silvestri și Al.Fl. Țene, activitate promovată și de televiziunile și de presa bucureșteană. Pe parcursul anilor s-au organizat în colaborare cu organele culturale și administrative locale, în Baia Mare, Dej, București, Focșani, Gherla, Iași, Călimănești, Petroșani, Deva, Craiova, Drăgășani diferite activități literare. Liga Scriitorilor Români în colaborare cu poeta Daniela Voicu a organizat la
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
din Regiunea Autonomă Maghiară - darul lui Stalin pentru comuniștii unguri din România. Culmea nerușinării o constituie atribuirea vinei pentru această hotărâre - la care comuniștii unguri ardeleni au avut o decisivă contribuție - unor «guverne centrale» subînțelese ca românești - la general - sau bucureștene - doar prin locație. Rostul acestei aserțiuni - divide et impera - este clar. (...) 4. Problema «guvernelor centrale», asupra căreia am promis să revenim, este foarte importantă! Cei care cunosc istoria românească interbelică știu foarte bine că Transilvania nu a avut atunci de
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
probleme la admitere. Sorin și-a ales așa, cum era de așteptat Universitatea Tehnică de Construcții București. Dorea să fie intelectualul familiei. Păcat că nu mai putea să-i aibă pe frații mai mari în subordinea sa, pe un șantier bucureștean. Cine știe pe unde vor mai lucra peste cinci ani, când va termina el facultatea și va fi repartizat ca stagiar? Simona, spre surprinderea tuturor și-a ales o carieră militară și anume pe cea de polițist, de aceea își
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
muget. // Înfășurat într-un semn / cu gura pe-o cifră, / te-aud cum mă chemi / dulce hidră. («Marină» - SOrd, II, 82 sq.). XV. Treapta de sub „dușul ontic“: Spălarea cu pietre (1973 - 1976). În «Nichita Stănescu - album memorial», editat de revista bucureșteană, «Viața Românească», în anul 1984, a fost publicat în facsimil și ciclul de opt poeme, Spălarea cu pietre, datând dintre anii 1973 (anul e precizat sub poemul Pentru o mie de cântece) și 1976 (poemul Spălarea cu pietre este datat
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
cu tine? tu ești, bă, de-al lui Căposu?, tu nu lași noua conducere să-și facă treaba? că tu ești, mă, de-al lui Rațiu? că tu ești din Piață? și jap!, jap!, jap! cu bâtele pe capul bieților bucureșteni, că de-aia te-a trimis tac-to la facultate? și răstoarnă și sparge și urcă pe scări, răgnind, puțind a rachiu, a mahoarcă, a năclăială, a transpirație... Marian îi filmase din pod cum se năpustiseră ei cu bâtele ca-n
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
de la Teatrul Notara, din București. În prezența doamnei Virginia Sorescu, în sala Teatrului Național Marin Sorescu, s-a decernat și premiul cu același titlu, un tablou, pictat chiar de către autorul lui ,,Iona''. După un spectacol de poezie susținut de actorii bucureșteni, domnul Emil Boroghină, director, atunci, al naționalului craiovea, a pus pe masa amenajată în biblioteca instituției, câteva fursecuri, niște fasole bătută, suc, niște apa... Cam ce a putut strânge în astfel de îmrejurări în care, repet, sărăcia îi stătea, aproape
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
culturii noastre, însă, agresiunea vine din partea celor cărora le-am căutat în coarne”... Cam asta e concluzia cu care m-am întors de la o încărcată și plină de duh manifestare culturală mizileană, unde cei ce semnăm în mai multe publicații bucureștene, ne-am întălnit - și-am înflorit idei, și-am petrecut, și-am râs, și-am plâns împreună - cu confrații noștri care publică în frumoasă limbă română publicații din Chișinău și Cernăuți. Am schimbat idei cu veselie, în virtutea convingerilor noastre că
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
a editurii Armonii Culturale anunță apariția unui nou proiect editorial - volumul al doilea al Antologiei Poeziei Românești Contemporane, intitulat MERIDIANE LIRICE (Aripi de vis) - 113 poeți contemporani, sub coordonarea editorului adjudean Gheorghe A. STROIA și purtând semnătură ilustrativa a pictorului bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ. Antologia „Meridiane lirice” (ARIPI DE VIS), albastră că și cerul care a binecuvântat-o cu pecetea de poveste și de istorie a timpului, s-a așezat că un simbol al libertății poetice pentru toți românii din țară și
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ANTOLOGIS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” [Corola-blog/BlogPost/352413_a_353742]
-
prima greșeală, prima minciună este și ultima.” George Nicolae Podișor este cel care a adus în mijlocul familiei Armonii Culturale și alte nume valoroase ale literaturii contemporane: prof. univ. dr. Gheorghe Pârnuță, Ion Machidon, precum și pe un alt mare prieten, prozatorul bucureștean, născut rucărean, ION MUȚIU, din nefericire aflat și dânsul într-o stare de suferință fizică. Ca omagiu, i-am dedicat lui George o recenzie făcută uneia dintre cărțile sale (CONFESIUNI ÎN PLEAZNĂ ȘI SICTIR...), prin lectura căreia m-am convins
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]