KorAP: Find »[drukola/base=burghez & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...88 >

2,180 matches

Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740

e născut poet". Ca și multe alte propoziții similare din noile culturi naționale, ea e inspirată de noțiunea herderiană a geniului național, Volksgeist, care fixa poezia ca model al literaturii produse spontan: dacă țăranul lui Alecsandri, vorbind, face poezie, în vreme ce burghezul lui Molière făcând același lucru obține proză, asta se datorează unei condiționări istorice a proiectului genialității. Însă dincolo de variațiile culturale și contextuale, în esență, aceste imagini vor să transmită aceeași idee: că o bogăție literară zace neștiută în cele mai

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
contextuale, în esență, aceste imagini vor să transmită aceeași idee: că o bogăție literară zace neștiută în cele mai banale dintre practicile și gesturile umane. Că lucrurile cele mai puțin spectaculoase pe care le face zi de zi țăranul (sau burghezul) ascund o capacitate prețioasă pentru o nouă literatură, resursa în măsură să o susțină în competiția cu marile literaturi. Deci, ca și în istorioara lui Heliade Rădulescu, niciun decalaj nu se pierde în memoria literelor mondiale, dar niciunul nu rezistă

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
de a expune agitația din jurul obiectelor frumoase, de a sublinia și conștientiza admirația, de a cauționa risipa de atenție. Cu cât resursele sunt mai puține, cu atât mecanismul "semnalului costisitor" justifică o cheltuire mai irațională a lor. Nu Taine, scriitorul burghez într-o tradiție multiseculară, cheltuiește făcând operă, ci țăranul "poet" care își folosește necugetat energia și puținătatea resurselor lingvistice pentru a dezvolta o vorbire care nu îl ajută în comunicarea cotidiană și profesională. Într-un fel, admirația nemăsurată care a

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
cealaltă parte, formarea unei populații de artiști marginali și sărăciți, fără încadrament instituțional. Artiștii, care nu mai puteau să se identifice prin apartenența la o castă, prin recunoașterea instituțională, s-au identificat prin stilul lor de viață, diferit de cel burghez. Atenția acordată conduitelor pe care o regăsim și la Heliade Rădulescu marchează dispariția unui loc social al artei: pentru secolul romantic, poetul nu e doar profesionistul care a scris o operă, numele pus deasupra unei bibliografii, ci un simulacru compus

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739

și discuțiile avute cu foștii deținuți și deportați politici, protagoniști ai interviurilor de față. Niciunul dintre ei nu a fost "dușman ideologic" tradițional al comuniștilor, adică nu au fost nici legionari și nici simpatizanți ai legionarismului, dar nici mari industriași, burghezi, mari moșieri sau vreun mare om politic. Nu vreau să se înțeleagă din aceasta că ar fi fost în vreo oarecare măsură justificat ca legionarii sau simpatizanții lor și toți ceilalți trebuia să fie pedepsiți de regimul comunist și că

Exil în propria țară by Constantin Ilaș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
de atât, căutând printre fișele matricole penale persoanele despre care vorbesc intervievații, colegii de suferință de prin penitenciare sau lagăre de muncă, am avut surpriza să descopăr drept dușmani de clasă mai mulți țărani și muncitori decât intelectuali, așa-ziși burghezi sau reacționari și legionari. Or, să remarcăm maniera profund viciată a gândirii politice de tip bolșevic-comunist care califică, clasează și discriminează oamenii în funcție de profesie, avere, origine socială, educație și apartenență politică tocmai într-un regim politic proclamat ca fiind al

Exil în propria țară by Constantin Ilaș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
Interesantă remarca aceasta, părea că se gândește că și dumneavoastră ați putea fi oameni, pentru că cei numiți "dușmani ai poporului", deținuții politici sau deportații politici, nu erau considerați oameni, ci numere, "pachete", insecte sau animale dăunătoare care trebuie exterminate sau burghezi și moșieri ai unei clase istorice menită să dispară prin legile istoriei. Ca atare, a da un brânci pentru dispariția acestei clase era perfect legitim. R. R.: Da, aceasta era ideea generală: ăștia, adică noi, pot să dispară că nu

Exil în propria țară by Constantin Ilaș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493

o propune Teorema ține de orientarea lui Pasolini către „valorile“ comunismului. Scrierea e o alegorie a demistificării burgheziei, clasă socială anacronică, lipsită de miez și de viață, într-un context politic nou. Nu întâmplător, personajul responsabil cu seducerea fiecăruia dintre „burghezi“ are o apartenență socială incertă. „Altceva - umanitatea, lumea, clasa lui socială - este palid în el“, scrie Pasolini. Astfel, fascinația noului și slăbiciunea vechiului au ca rezultat o serie de confruntări revelatorii. Care - pe de altă parte - depășesc barierele ideologice și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731

și trebuie să facă parte din protocolul reprezentării sociale. În secolul al XIX-lea, recepția a devenit o miză importantă pentru clasele în ascensiune socială: ostentația este aici frecventă și servește la etalarea bogățiilor noului parvenit sau la consolidarea imaginii burghezului înstărit. Vedem, de exemplu, în César Birotteau, celebrul roman al lui Balzac, cum personajul își amenajează casa și pregătește o mare recepție pentru a consacra o recunoaștere socială. Se constituie un întreg ritual care ia în considerare arhitectura: rolul acesteia

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești din Praga prezintă unui public burghez evreiesc această limbă care suscită "o frică amestecată cu respingere" pentru că este nu numai o limbă populară dar și, cum ne reamintește Gilles Deleuze 613 o "limbă fără gramatică, care trăiește din cuvinte furate, mobilizate, emigrate, devenite nomade". Caracterul de

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243

se confundă cu vechea boierime, și adversarii săi, unii din neștiință, alții ca manoperă de luptă, caută să întreție această confuzie. Cu toate că principiile conservatoare în statul nostru constituțional nu au absolut nimic a face cu deosebirea socială între boieri și burghezi, în țară înțelegerea unui principiu politic ca principiu politic se întâlnește foarte rar și se răspândește foarte cu anevoie; judecata celor mai mulți e stăpânită numai de simțimintele de clasă socială, și ura (poate și invidia) democratică în contra vechei boierimi este încă

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
originea unei linii intelectuale ce duce, simultan, către Eminescu, Caragiale și Iorga. Apoi dacă de la 1864 până la 1876 am crescut această tinerime astfel încât să nu fi învățat decât latinește și grecește și ceva jurisprudență, încât să nu poată exista ca burghezi independenți în afară de budgetul statului, dacă iam învățat numai să traducă pe Omer și pe Tacit și apoi să intre întro facultate, unde învață a traduce institutele lui Iustinian, vă puteți mira că pe urmă vin părinții lor, rudele lor, toți

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
sub semnul energiei individuale și al autodeterminării este în România pretextul de a edifica o arhitectură complicată de instituții, a cărei unică menire este de oferi un debușeu clientelei ce alcătuiește întreaga societate. Absența clasei de mijloc, absența acelui etos burghez al propășirii, omnipotența statului și slăbiciunea individului sunt racilele pe care teologia antisemită le ignoră, în numele sacrosanctului șovinism românesc. Ordinea statului modern este în dezacord cu rațiunea sa de a fi. Parazitismul politic este marca unei întregi elite care nu

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

arăta concesiile pe care Z. Ornea le-a făcut dogmatismului și cenzurii obstruante.: „[...] o contribuție însemnată a adus-o între cele două războaie mondiale, cu deosebire în anii ’30, critica literară înaintată, condusă sau apropiată de PCR [...] Mai întotdeauna cercetătorii burghezi s-au străduit să ascundă însă cu grijă funcția socială a curentului junimist [...], junimismul a adus dincolo de laturile retrograde real aport [s.n.] pozitiv [...]. Legatarul maiorescianismului [E. Lovinescu] ignora însă existența criticii științifice apărută în presa legală a PCR [...], laturile retrograde

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
negarea trăsăturilor fundamentale comune în lupta pentru socialism. Comunismul național nu are nimic comun cu marxismul, n-are nimic comun nici cu internaționalismul proletar, nici cu interesele naționale reale ale popoarelor. în esență este vorba de revizionism îmbibat cu naționalism burghez”. Nu trebuie să facem însă confuzie între retorică și activitatea practică. Așa cum putem constata astăzi din dosarele declasificate din arhiva fostului partid comunist, exista o discrepanță evidentă între cele două aspecte. La momentul 1957 însă, strategia de îndepărtare de Moscova

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
au respins toate aceste teze, catalogându-le drept „teze nemarxiste, pline de confuzii apologetice și iluzii reformiste față de trăinicia și stabilitatea sistemului capitalist, teze îmbâcsite de subiectivism și negativism în problemele istoriei mișcării comuniste internaționale și de concesii față de naționalismul burghez în problemele relațiilor actuale între partidele comuniste și muncitorești”. Delegația română a criticat și perspectiva poloneză asupra Internaționalei Comuniste, menționând „meritele istorice ale Cominternului în crearea partidelor comuniste, în apărarea și răspândirea ideilor marxist-leniniste și crearea de cadre mișcării comuniste

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
falsei democrații burgheze”, „ponegrirea orânduirii socialiste și a succeselor acesteia”, “încercarea de a nega sau a reduce rolul dictaturii proletariatului și rolul conducător al partidului marxist-leninist”, aprecierea teoriei marxist-leniniste ca “învechită” și “îngustă” în ceea ce privește explicarea fenomenelor contemporane, „ploconirea în fața parlamentarismului burghez”, „proclamarea tezei că singura metodă de trecere de la capitalism la socialism ar fi metoda pașnică”. Această critică a revizionismului a fost bine primită de delegația română. PMR apreciase la Plenara CC al PMR din 28 iunie - 3 iulie 1957 că

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
apreciase la Plenara CC al PMR din 28 iunie - 3 iulie 1957 că principalul pericol pentru sine îl constituia revizionismul. Tot atunci, Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi fuseseră eliminați din conducerea partidului sub acuzația de promotori ai revizionismului și liberalismului burghez, în timp ce lupta împotriva revizionismului fusese desemnată ca principala sarcină pentru membrii PMR. în privința relațiilor dintre partidele comuniste și muncitorești, majoritatea delegațiilor au fost de acord cu organizarea de întruniri periodice ale tuturor partidelor comuniste, cu înființarea unui „organ de coordonare

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
devierilor de la modelul sovietic). în raportul lui N.S. Hrușciov la plenara CC al PCUS din 1955 a fost anunțat oficial: „Conform structurii economice și naturii de clasă a puterii de stat, Iugoslavia nu poate fi considerată un stat de tip burghez”. înviorarea dialogului sovieto-iugoslav a devenit premisa hotărâtoare în normalizarea relațiilor Iugoslaviei cu țările de „democrație populară” din Europa, aliatele URSS. Procesul acesta n-a fost simplu și în fiecare caz concret avea specificul său. Cum era consemnat în documentele MAE

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Magyari. Baier, art.cit., p. 436; Radosav, Donbas, ed.cit., p. 66. Baier, art.cit., p. 436. Deoarece etnicii germani au fost implicați `n afaceri și comerț de-a lungul istoriei, dar și `n agricultură, au fost automat clasificați drept burghezi capitaliști, inamici de clasă; vezi Kroner, op.cit., p. 56. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 69. Interviu cu Maria Coc`rlă. Regine s-a căsătorit `nainte de deportare; Magyari nu a avut copii. Verdery, Transylvanian Villagers, p. 38. Ceaușescu a reușit

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

1940 armata rusă năvălește în Bucovina, începe un adevărat calvar pentru populațiunea burgheză din Cernăuți. Compusă din meseriași de sine stătători, intelectuali, industriași și comercianți, de factură provincială, precum și din proprietari urbani și rurali, ea constituia un element prin excelență burghez, deci, elementul cel mai urât și cel mai prigonit de sistemul comunist. Într-adevăr, abia instalate prima măsură a autorităților ruse era naționalizarea proprietății rurale, arestarea, condamnarea și deportarea a aproape tuturor proprietarilor, precum și confiscarea celeilalte averi a lor. Au

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
mare parte a locurilor era ocupată de funcționarii veniți din Rusia. La locurile libere nu erau admiși localnici decât atunci, dacă trecutul lor sau al părinților lor nu putea prezenta nimic ce era posibil a fi considerat ca aparținând specificului burghez. Foști industriași, comercianți, ofițeri de rezervă, judecători sau funcționari publici, de pildă, sau copiii lor, nu erau primiți în posturi; din avocații, ai căror număr era de peste 300, n-au fost admiși la avocatură decât cam 15. Dar și oamenii

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

198. Rezultatul modului său de organizare a muncii 199 și producției îl constituie o tendință de ameliorare continuă a standardului mediu de viață, de îmbogățire crescândă a celor mulți. Capitalismul de-proletarizează omul obișnuit și îl ridică la rangul de burghez 200. Mises confirmă o temere mai veche a teoreticienilor socialiști, exprimată în operele lor,conform căreia socialismul nu va reuși niciodată în America pentru că acolo clasa muncitoare este îmbuibată și contaminată de obiceiul strângerii banilor. Capitalismul a democratizat nu numai

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
achiziția de către negustori a unor domenii feudale; cumpărarea de către negustori și bancheri bogați a diplomelor nobiliare odată cu moșiile și senioriile achiziționate; transformarea marii burghezii comerciale într-o aristocrație de rentă; burghezia începe să ocupe funcții politice în consiliile municipale; uneori burghezii sunt înnobilați în mod direct ca urmare a unor servicii aduse suveranului. 4.2. Acumularea primitivă a capitalului Cel mai mare pericol în care putem să ne aflăm atunci când discutăm acest subiect este acela de a-l privi din punctul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]