3,183 matches
-
Nicolau. Șef al Grupei politice: Teodorescu Teodor având ca membri pe Demetrescu Baldovin, Nelu Moldoveanu și Constantin Busuioc. Pe linie informativă, legătura superioară: Luca Demetrescu BNR. Șef de echipă informativă: Baldovin schimbat apoi prin Prahoveanu, având ca membri pe Constantin Busuioc și pe acel locotenent, iar el, Teodorescu Teodor, fiind numai curier de legătură. 18. Mihail Demetrescu Baldovin dă la 11 iunie 1948 o declarație care confirmă cele arătate de el în declarația din 3 iunie 1948, menționată în sinteza nr.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Vlăsceanu și Zenide. Pe linie informativă, a fost pus în contact în martie 1948, de către Teodorescu Teodor cu avocatul Luca Demetrescu-BNR, care i-a dat misiunea să alcătuiască o echipă informativă, astfel: Șef al echipei: Mihail Demetrescu Baldovin, membri Vlăsceanu, Busuioc Constantin, un locotenent activ și un comandor în rezervă, al căror numele nu le arată în declarația sa și despre care pretinde că i-au fost prezentați de către Teodorescu Teodor. Demetrescu Baldovin susține că a fost șef al acestei echipe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Asalt din Brașov, a fost pus în retragere din cauza unui ulcer duodenal foarte grav. Venind la București, a intrat în primăvara anului 1947, în serviciul administrativ al Cooperativei de plante medicinale „Romanița”. In februarie martie 1948, l-a cunoscut pe Busuioc Constantin, care i l-a prezentat pe Prahoveanu. Cu acesta Dumitru Ion s-a întâlnit de 3-4 ori, Prahoveanu cerându-i orice fel de informații privitoare la Guvern, la partide politice și la Mișcarea Legionară, după care Dumitru Ion pretinde
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în Mișcarea Legionară în anul 1936-1937, pe când era elev al Școlii Politehnice. În toamna anului 1937, intrând în Școala Militară de Aviație și devenind ofițer activ, a întrerupt orice contact cu Mișcarea Legionară. în toamna anului 1947, cunoscându-l pe Busuioc Constantin și dându-și seama din discuțiile cu acesta că nutrește convingeri legionare, Dumitru Ion l-a rugat să-i facă legătura pentru a fi reîncadrat în Mișcarea Legionară. Drept urmare, în februarie 1948 Busuioc l-a recomandat lui Baldovin, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
toamna anului 1947, cunoscându-l pe Busuioc Constantin și dându-și seama din discuțiile cu acesta că nutrește convingeri legionare, Dumitru Ion l-a rugat să-i facă legătura pentru a fi reîncadrat în Mișcarea Legionară. Drept urmare, în februarie 1948 Busuioc l-a recomandat lui Baldovin, care i-a cerut lui Dumitru Ion să colaboreze la colectare de informații. După două săptămâni, atât Dumitru Ion cât și Busuioc au fost recomandați de Baldovin lui Prahoveanu care le-a spus că pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
facă legătura pentru a fi reîncadrat în Mișcarea Legionară. Drept urmare, în februarie 1948 Busuioc l-a recomandat lui Baldovin, care i-a cerut lui Dumitru Ion să colaboreze la colectare de informații. După două săptămâni, atât Dumitru Ion cât și Busuioc au fost recomandați de Baldovin lui Prahoveanu care le-a spus că pe viitor urmează să țină legătura cu el. Dumitru Ion menționează că atât Baldovin cât și Prahoveanu când l-au solicitat să activeze pe linie informativă, s-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ministru Vasile Luca, referitor la șovinismul evreilor ce au cerut introducerea limbii „idiș” în școlile lor naționale. Dumitru Ion recunoaște de asemenea că în diferite rânduri a contribuit cu bani pentru Mișcarea Legionară, bani pe care i-a dat lui Busuioc Constantin. 21. În ultimele 48 de ore au mai fost cercetați: Preot Ion Lungeanu, Urse Ștefan și Alfred Cureliuc, ale căror declarații nu aduc nici un element nou, precum și: Ionescu Virgil, student anul III la Facultatea de Drept din Cluj, Boncea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1973, 8 352; Traian Cantemir, „Camil Petrescu”, ATN, 1973, 10; Al. Săndulescu, „Camil Petrescu”, „Scânteia”, 1973, 9 691; Doru Mielcescu, O cercetare valoroasă, LCF, 1974, 8; Dimisianu, Opinii, 319-322; Teodor Vârgolici, „Proza artistică a lui Tudor Arghezi”, ALA, 1996, 308; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 383-384. N. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
din Bugeac" . Excursie la Sarmisegetuza . 11 octombrie - Dr. Vlad Bejan , Cecilia Oescu și Agnezia Lazar au fost prezenți la ședința inaugurală a jubileului de 75 de ani a bibliotecii județene "Gh. Asachi" din Iași, Director distinsul om de cultură N. Busuioc. 13 - 14 octombrie - D-nele Angela Nicolaie și Valentina Ilaș au participat la dezvelirea bustului poetului Vasile Alecsandri de la școala cu același nume din orașul Ungheni - Republica Moldova , și la "Zilele Ușilor Deschise" . 14 octombrie - Societatea noastră împreună cu Comisia de Ecologie Umană
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
F, 1994, 10-11; Teodor Vârgolici, Ultimul boem, ALA, 1994, 242; Gavril Istrate, Laurențiu Faifer, un scriitor autentic, CRC, 1997, 1-2; Mihaela Mârțu, A fost odată... Ciubăr vodă, CL, 1997, 2; Constantin Ciopraga, Un personaj fermecător: Laurențiu Faifer, RR, 1997, 1; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 166-167; Micu, Scurtă ist., IV, 45; Maftei, Personalități, VIII, 214-217; Ghițulescu, Istoria, 427. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
sau sunt tipărite versuri ce îi sunt închinate (George Popa, Secvență de baladă, George Todoran, Poetul, Dimitrie Danciu, Noi nu ne-am cunoscut). În „Partea literară” sunt incluse texte pentru copii din scrieri de I. A. Bassarabescu, Mihail Sadoveanu (Domnul Busuioc), Ion Dongorozi (În ajun de examen), Liviu Rebreanu (Învățătorul), Ion Agârbiceanu (Dascălul Vintilă), Mihail Lungianu (Cum potrivește Dumnezeu), Eugenia Mureșanu, dar și din Giovanni Pascoli (Copilașul), A. P. Cehov (Ocrotirea) ș.a. Se publică contribuții de istorie literară (G. Bogdan-Duică despre G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă etc. E de observat din asemenea exemple că
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Literatura, II, 187-190; Piru, Poezia, I, 99-103; Horia Zilieru, Sufletul celest al poetului, CL, 1977, 3; Grigore Ilisei, Cu George Lesnea prin veac, Iași, 1977; Mariana Stescu, George Lesnea. Bibliografie, Iași, 1977; Maftei, Personalități, IV, 151-156; Leon, Umbre, V, 205-219; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 236-238; Dicț. scriit. rom., II, 740-741; Faifer, Faldurile, 22-24; Ion Bălu, Prezența discretă a lui George Lesnea, CL, 2002, 4; Livia Cotorcea, George Lesnea - traducătorul, CL, 2002, 4. L.P.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
la câțiva tovi din tren, poate de nu prea mare nădejde, dar buni sfătuitori. Le-o fi spus, oare, că acea servietă conținea documente strict-secrete de partid muncitoresc? Nu știm, dar să vedem cum a mai încercat acesta să dreagă busuiocul în fața anchetatorilor: „...tovarășul arată că pe culuar erau doi călători la care le-a cerut părerea ce poate face și l’au îndrumat să telefoneze dela Bârlad în gara Vaslui vorbind din Bârlad cu Vasluiul na primit nici un răspuns”. Dându
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Doamnă, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Avădanei, Cărți ale centenarului Eminescu, ATN, 1989, 11; Constantin Coroiu, A apărut un nou Gogol, ALA, 1999, 460; Gheorghe Grigurcu, „Literatura orizontală”, RL, 1999, 43, 44; Gheorghe Grigurcu, Un Gogol dezideologizat, RL, 2000, 46; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 231-232; Livia Cotorcea, Semnificative isprăvi, CL, 2003, 3. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
lucrurilor și pe umorul de situație. Partea cea mai durabilă a scrisului lui C. sunt parodiile, unde autorul își demonstrează talentul de a „imita” cu fidelitate modul poetic al unor autori (A. Lupan, N. Costenco, Em. Bucov, P. Cruceniuc, A. Busuioc, Grigore Vieru, V. Romanciuc ș.a.) și de a plăsmui din interiorul tiparului împrumutat creații proprii, uneori superioare. C. și-a adunat schițele și nuvelele în Zodia musafirului (1970) și Între patru ochi (1979). A semnat și un volum de Comedii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică” (Disc de George Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). B. formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu luciditate și în toată complexitatea lui procesul literar. SCRIERI: Epiceskie i liriceskie elementî v moldavkoi sovetskoi dramaturgii [Elementele epic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
i liriceskie elementî v moldavkoi sovetskoi dramaturgii [Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească], Chișinău, 1972; Consemnări critice, Chișinău, 1976; Considerări și reconsiderări literare, Chișinău, 1983; Romanul și contemporaneitatea, Chișinău, 1984; Creația scriitorilor moldoveni în școală: N. Costenco, A. Busuioc, V. Beșleagă, G. Malarciuc (în colaborare), Chișinău, 1990. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Considerări și reconsiderări literare, RLSL, 1984, 3; Iuri Kojevnikov, Moldavski sovremennîi roman, „Voprosî literaturî”, 1985, 9; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 102-105. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285738_a_287067]
-
București, 2 aprilie 2014 Partea I NOTE DE TEREN 2009 Iași, octombrie 13 octombrie 2009 Plecarea din Gara de Nord. Bagaje și medicamente. Aflu că după miezul nopții se întâmplă minuni. Călătoria cu trenul spre Iași. Bătrânele din Adjud și mirosul de busuioc proaspăt. Am parte de un sondaj de opinie și primesc și un CD. Pieptenele de os. Asaltul pelerinilor. Ora 5.30 dimineața. Mă aflu pe peronul Gării de Nord, în așteptarea trenului rapid cu destinația Iași. În lumina scăzută a dimineții, se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se dau și se primesc acatiste și pomelnice prin intermediul banalei minuni tehnologice. Port o discuție aprinsă cu un grup de patru femei de la țară, vârstnice. S-au urcat în tren din gara Adjud. Poartă cu ele flori proaspete de grădină, busuioc verde, lumânări, pomelnice, bani „pentru acatiste”, haine groase, hrană - tot inventarul pelerinului. Dialogul nostru este unul foarte liber, m-au acceptat pe deplin în grupul lor, primesc o mulțime de sfaturi despre cum trebuie să-mi organizez pelerinajul, cum să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în scaune, zdrobite de autoritatea uniformei. După plecarea acestora, încep să vorbească despre cât de necesară este, citez, „ordinea și disciplina”, atât de bune pentru un pelerinaj. La despărțire, chiar atunci când trenul intra în gara Iași, îmi oferă flori și busuioc proaspăt, „să am ce să duc la Sfânta”. Ora 12.00. Sosirea în Gara Iași. Călătorul proaspăt debarcat în gara Iași nu remarcă nimic deosebit cu privire la existența marelui pelerinaj, afiș, banner sau alt semn distinctiv. Nu există nici tăblițe indicatoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
are gestiunea acatistelor și a containerului metalic sigilat conținând banii introduși de pelerini, aflat chiar la urcarea pe scenă. După ce ies din acest tunel al întâlnirii cu sacrul, oamenii par amețiți și fericiți. Slăbiți chiar, unii dintre ei. Florile și busuiocul depuse pe racla Sfintei sunt redistribuite de un grup de tineri celor din jur. 15 octombrie 2009 Întoarcerea acasă. Mai multe racle, mai mulți pelerini. Eu cred în felul meu. Drumul de întoarcere către casă. În tren, dialog cu o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de vorbă, par să aștepte pe cineva, omoară timpul. Mamă și fiică, originare din orașul Roman, după cum aveam să aflu ulterior. Cea mai în vârstă ține într-o mână o icoană litografiată, iar în cealaltă are mai multe fire de busuioc uscat. Amândouă sunt îmbrăcate în ținută de sărbătoare. Am mai remarcat acest tip de ținută și la pelerinajul din octombrie și mă întrebam dacă rromii se îmbracă „tradițional” doar atunci, se pare că nu. Atunci când mă apropii de ele și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fi cei mai vânați de ochiul camerelor de filmat prezente la parterul clădirii. Văzut de sus, întregul spectacol este uluitor : preoți care se luptă să poarte racla și să-și mențină echilibrul concomitent. Muzică, buchete de flori și de busuioc ce zboară prin aer către raclă, fum gros de tămâie și alte arome grele, zumzetul mulțimii în extaz, coroborat de strigătele jandarmilor, „la o parte, la o parte, faceți loc, oameni buni”. Clopotele Catedralei bat cu îndârjire, reporterii fug excitați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu litere mari, galben-fosforescente, pe fond negru. În cele din urmă, tot acest vârtej de oameni și sfinți iese pe ușile larg deschise, pierzându- se pe străzile din împrejurimi, în sunet de clopote și toacă, în miros de tămâie și busuioc. Pelerinajul a început. În fine, la sosirea în hotel, la care m-am întors pentru a mai fura o oră-două de somn, văd cum recepționista se cam plictisește la ora aceea matinală, este abia ora opt, majoritatea clienților încă dorm
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]