5,695 matches
-
purtat în suflet”) care atinge un apogeu al suferinței (“ prea multă sfâșiere / într-un singur trup” ), numai că hăul, ruinele, singurătatea, amăgirea, cenușa, întunericul, malurile surpate, soarele schilodit, aripile de ceară, “pământul temniță”, “somnul nerodirii”, “brațele absurdului” nu pot opri cântarea vindecătoare, dorința renașterii, precum a Pasării Phonix, într-un alt “trup”, auzind “ scâncetul materiei înmugurind” și “ sevă în cuvinte”. Un poem poartă, sugestiv, numele: Din jurnalul unei zile (Să-mi cresc un trup...) Încercările de evadare din constrângerile spaimelor, “ atât
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului în iarba nopții în despletita iarbă neagră a nopții strigătele mele nu mai au nici ecou grele de dor își tânguie sorții sub pietrele albe ucise din nou țâșnirea albastră de vis a cântării în pâsle dospite s-așează cu greu, frumoaso, pe marginea neagră a zării se sfâșie ora iubirii mereu sub roiul aprins de străpunse tăceri dorul mă duce cu oarba lui mână spre-un ieri prăfuit, spre un alt nicăieri clădit
ÎN IARBA NOPŢII de LEONID IACOB în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358765_a_360094]
-
Strofe > Creatie > CEA DIN URMĂ DEZAMĂGIRE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 875 din 24 mai 2013 Toate Articolele Autorului Din cuvânt te-ai născut în cuvânt te vei întoarce Căci ale tale sunt Și tăcere și necuvântul și cântarea În numele lui Eminescu și al Veronicăi Micle și al poeziei lor de dragoste Până la cea din urmă postumă ÎNAINTE Să eliberăm tăcerea din cuvinte Costel Zăgan, HIPERBOLE BLITZ, 2005 Referință Bibliografică: CEA DIN URMĂ DEZAMĂGIRE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
CEA DIN URMĂ DEZAMĂGIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344659_a_345988]
-
îi vorbește copilului și-i oferă ceea ce el visa, dar nu avea îndrăzneala să spere că va căpăta: o pereche de patine adevărate. Totul într-o atmosferă feerică, cu o lumină strălucitoare care-l învăluie pe copil, pe fundalul unor cântări celeste. Se poate spune că acest copil trrăiește Crăciunul în vis. Că în brațele duioase ale mamei, visul devine realitate și copilul capătă darul cerut, aproape că nu mai are însemnătate. Visul avea să-i creeze cadrul în care, copilul
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
scrisoare către Barbu Știrbey: căci pricepea ea ce înțelegi Domnia-Ta cu țara; cel puțin se lingușea că țara este dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“. (Fără dată). În altă scrisoare scrisă în tonul profetic, retoric și mesianic în felul „Cântării României” de Alecu Ruso, poetul scrie: „O, Români! Români... pe Șincai (îl lăsați) a muri cerșetor (...) O, Români! Din streini ce veniră la voi, toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
Eliezer ben Hyrconus (90) afirmă în Y. Taanit 1, 1: „Dacă israeliții nu se vor pocăi, ei nu vor fi răscumpărați, pentru toată eternitatea”. Ceva asemănător a spus și Rabbi Levi (300) în Midrash, când s-a referit la cartea „Cântării lui Solomon” 5, 2: „Dacă israeliții ar face pocăință chiar și numai pentru o zi, ei vor fi răscumpărați fără întârziere de Fiul lui David, dacă ar veni” (Strack - Billerbeck, Komentar 1, 62). În manuscrisele de la Qumran și în predica
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
manelelor, zbierăte prin „înghițirea microfonului” și însoțite de un zgomot infernal de parcă toate fanfarele lumii se străduiesc să acopere efortul disperat al bietului artist de a se face auzit. Este un specific „tineresc” așa cum politica statală îl impregnă. Parcă toate cântările României actuale exprimă ura și gâlceava semănată din belșug între semenii noștri. Acompaniamentul muzical zgomotos fără poc de armonie ilustrează tancuri, mitraliere și bâte. DA! Bâtele naționale specifice epocilor electorale. Prin Ovi și Paula, regia prost inspirată, a făcut publică
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
specifice diferitelor regiuni. Ciocârlia de pildă este excepțional orchestrată dar și cunoscute cântece de pahar precum „fusul ici / fusul colea / fusu-n poală la lela /”. Ar pare o manelă după vorbele cântate dar melodia este Dumnezeiască. Chiar nu mai are România cântări specifice care să descrie minunatele peisaje cu dinamismul cărărilor de munte armonizate de ciripitul păsărelelor, sau melancolia unui apus de soare ce mărginește bogate holde sau... Cultura populară a imortalizat în zeci de cântări și jocuri care ne repezită atât
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
Dumnezeiască. Chiar nu mai are România cântări specifice care să descrie minunatele peisaje cu dinamismul cărărilor de munte armonizate de ciripitul păsărelelor, sau melancolia unui apus de soare ce mărginește bogate holde sau... Cultura populară a imortalizat în zeci de cântări și jocuri care ne repezită atât natura cât și sensibilitatea umană. Nu trebuie căutat mult. Un dram de voință ar fi suficient. Am avut și mai avem naiști de frunte. Cred că un nai ar fi mărit șansele spre un
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
este și artist (curios fapt); el nu are un curent muzical bine conturat și este mirat atunci când este numit, Don Elvis", în schimb însuși el semnându-se cu acest pseudonim. Cristian Bodnărescu: Atât slujba pe podiumul bisericesc cât și o cântare pe unul de concert reprezintă transmiterea unei informații Dumnezeiești către public. Care este semnificația podiumului bisericesc și cea a scenei concertului de rock? Don Elvis: Salve, mai întâi de toate aș pune intre virgule “podium bisericesc”!! Când slujesc la altar
DON ELVIS LA EROII ROCK-ULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350740_a_352069]
-
din glasul FLOAREI CALOTĂ. FLOAREA CALOTĂ are o voce, dăltuită de Cel de Sus, cu mare artă în străluciri diamantine. Cântecul ei nu e doar cântec. Este o zicere dumnezeită cu știința izbucnirii tunătoare în fulguieri de fulger. Este o cântare ca o picătură de apă pe buza crăpată de sete. Este o alifie bună de pus la rana sufletului. Este. Există. Imperial, glasul ei lasă fiecărui ascultător un fragment trăit de viață. Viața ca un dar. În mijlocul săptămânii trecute, către
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
livada-ntre merele coapte - / Lângă desculțe, urmele Tale de ceară, și Domn ... ” (Ție mă rog). Unele poeme iau aspectul sonetului, cu o muzicalitate și o ritmicitate aparte, în forma fixă a subspeciei. Ex. “Pe Tine Te-au uitat?” - pornind de la cântarea Mariei numită Magnificat. O idee frecventă în poeme este: sufletul din căderi învață. Pilduitoare este poezia “Cărarea darului” - care ne învață generozitatea, până la sacrificiul de sine în folosul altora, care se află în nevoință. Hiperbola din poezia “Piatra” - naște un
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
caută profit. Jurnalistul, trăitor în efemeritatea știrii, caută dăinuirea. Cuvântul înțelept, al înțelepților neamului, curge în clepsidra cu lacrimi de adevăr. Un trofeu al nemărginirii patriei. dăltuit în cuvânt. Glasul unui român se arcuiește sub bolta istoriei: Alecu Russo în „Cântarea României“. Răscolitoare scriere. Tristă. Alecu Russo un jurnalist al vremii. Al cărei vremi? „Poporul e stâlpul țării... fiecare părticică de pământ e vopsită cu sângele lui... și într-o zi s-au zis: Muncește, Române, de dimineață până în seară... și
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Singurătatea mea era pădurea... Printre copaci ce tânăr căprior eram Doar muntele-mi vuia oftând mâhnirea Furtunile mă ascundeau dar eu muream. Cândva zăpezile-mi erau mirese Cu ochii limpezi îmi alergau dorințele în ea Sub brazi lumina lunii rostea cântări alese Ce albă catifea era și viața mea... Cândva poienile-mi erau iubite Prin ierburi mate hoinar eram și tanăr cerb Mireasma florilor topea în mine arome ceruite Și roua dimineții mă aștepta ca ochii să îmi șterg Acum un
CÂNDVA ZĂPEZILE-MI PĂREAU MIRESE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359317_a_360646]
-
România. Traian Dorz, fiu de țăran din Livada Beiușului, a demonstrat de-a lungul vieții o consacrare de excepție, manifestată prin scrierea „a mii de proverbe versificate, a mii de poeme, unele intrate pentru totdeauna în muzica sufletului nostru, prin cântările Oastei Domnului...” Astfel, Traian Dorz a fost „cel mai prolific scriitor creștin pe care l-a cunoscut vreodată, țara noastră... Minunea este cu atât mai mare cu cât din cei 75 de ani ai săi, 17 i-a petrecut în
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
cu “De mortibus persecutorum”. Individualizarea continuă în secolul al IV-lea într-un moment în care litaratura păgână încă mai este gustată din plin. Se afirmă Hilarius din Poitiers cu imnurile religioase sau Ambrozie de Milan cu poezia liturgică adecvată cântării în Biserică. Poezia creștină mai este reprezentată de Prudentius, care compune și epopeea “Psychomachia” (Lupta sufletului cu trupul), Paulinus din Nola sau Nicetas din Remesiana. Ieronim nu s-a limitat doar la traducerea Bibliei, el a mai tradus și completat
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
zidu-nșelător se frânge și-n bubuitul reunit a zeci și sute de cascade, se prăbușește catastrofic peste armata egipteană, scoțând pe urmă la lumină firimituri din făloșenia umană. Iar marea-nchisă cum a fost de la geneză până azi, își murmura cântarea sa tot împingând talaz după talaz - ce rana nevăzută i-o lingeau -, iar forța-i colosală o sorbeau nenumărate vălurele foșnitoare, prea slabe-n neclintirea vremii ca pieptul mamei să nu-l cate pentru refacerea-ndrăznelii de-a mângâia cu
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului BALADĂ . . . Despre iubire au mai scris poeți Chiar Solomon plin de înțelepciune, Luat-a dragostea de la profeți Și a transpus-o în rugăciune. A scris Cântarea-ntre cântări Acele imne închinate iubirii, Adevărate declarații și rugări Ce depășesc puterea-nchipuirii. Iubita lui cea mai frumoasă E denumită simplu ca femeie, Atunci când el o duce acasă Ca pentru el pereche să îi steie. Și nu găsește înalte
BALADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359495_a_360824]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului BALADĂ . . . Despre iubire au mai scris poeți Chiar Solomon plin de înțelepciune, Luat-a dragostea de la profeți Și a transpus-o în rugăciune. A scris Cântarea-ntre cântări Acele imne închinate iubirii, Adevărate declarații și rugări Ce depășesc puterea-nchipuirii. Iubita lui cea mai frumoasă E denumită simplu ca femeie, Atunci când el o duce acasă Ca pentru el pereche să îi steie. Și nu găsește înalte epitete Decât
BALADĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359495_a_360824]
-
Doamne, ler și în suflet și în cer și în vis și-n paradis și-n cuvântul ce l-am scris pe poteca-n care-am nins și cu lacrime am plâns. Leru-i ler, Mai vin să-ți cer al cântărilor mister ca să-l dau , să-l dau în dar din hotar în alt hotar Leru-i ler, colindă dragă și în suflet și în cer dorurile le dezleagă și le du în lumea largă Leru-i ler Și iarăși ler. Leonid IACOB
COLINDARE-AŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359493_a_360822]
-
destinul amar al pescarilor nevăduvindu-i de libertate. Pe valurile ei, i-a plimbat ca pe niște prunci înainte de vreme prin anotimpuri. De aceea pescarii o socotesc nemuritoare - întâmpinându-i cu voie bună. Din marea ei iubire Dunărea le-aduce cântări îngerești și izbăvire. Priveam Dunărea, însă dinspre Răsărit, vântul sălbatec m-a alungat ca un vrăjitor. Treceam pe lângă copacii cu frunze îngălbenite și din largul Dunării cârduri de păsări se opreau pe crengi să asculte vuietul vântului învăluit prin frunze
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
spunea „Asta-i Maria lui Gheorghe de la Hodac.” Marioara a avut-o ca model pe sora ei, Violeta, care cânta la Ansamblul din Miercurea-Ciuc. A plecat să studieze la liceu, fără voia tatălui. A obținut Locul I pe țară la Cântarea României, pentru interpretarea de doine și Trofeul „Floarea din grădină.” Cântecul e viața ei, cântă acasă, la biserică, la grădiniță, la școală unde se ocupă de Grupul folcloric „Mlădițe ilfovene” din comuna Clinceni, Ilfov, alcătuit din copii de 3-14 ani
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
el să-ți descânte./ Pe lătratul câinilor,/Fluieraș de soc,/ Și pe mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea se răzbună/ Peste deal și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta fără tine./ Când dorul apasă greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
pân' dimineață/ Poate și-o găsi mireasă.” (Fluieraș de soc) Viața Leontinei Pop este plină de muncă, pasiune, dăruire față de muzică și față de semeni, cât și răsplată pentru talentul și eforturile sale: în 1980 a obținut Locul I la Concursul Cântarea României, a fost selectată pentru Radio București unde i-au aprobat cinci piese: „Bine-mi șade mureșană”, „Foaie verde ruptă-n cinci”, „Udatul nevestelor”, „Cucul care mi-o cântat bine,” „Pe Valea Gurghiului”, din 1982 este angajata Ansamblului „Mureșul”, în
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Șezătoarea”, „Împodobitul steagului” la cununie, „Întoarcerea Plutașilor”, „Târgul fetelor de la Gurghiu”, „Colindul vătafilor”, „Cununa”, „Plecarea feciorilor la cătănie”. Au participat la numeroase concursuri în țară și în străinătate: Italia și Croația, au obținut de trei ori Locul I la Festivalul „Cântarea României” și trofeul Festivalului „Șezătoarea de la Fălticeni”. Localitatea Reghin a fost reprezentată de: Ansamblul Casei de Cultură „Eugen Nicoară,” Ansamblul „Mugurelul” al Școlii de Muzică, Ansamblul „Doina Mureșului” al Casei de Cultură, soliștii vocali: Maria Grama, Sorin Pantea. Ansamblul Casei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]