2,091 matches
-
limpezimea de apă și de cer, Și-abia-mi aduc aminte că m-am deprins să merg Ținându-mă de cârja bătrânului Homer. Tot bunul orb, devreme , să văd m-a învățat, Spre zeii lui pe boltă, privirea să-mi ridic, Mă cățăram spre ceruri, pe brațu-i ridicat Și-mi măsuram statura cu degetul lui mic. „Era prea mare și prea puternic acest Costache Oprișan”, cum scrie Octavian Voinea și de aceea trebuia distrus, căci era un potențial vârf al mișcării legionare; ordinul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
depărtare. Un sunet slab, abia perceptibil la început. Parcă era un fluierar. Apoi, tot mai tare și mai tare, de parcă se frecau două metale unul de altul. Fără nici o pauză. Zgomotul se înteți. Aveam senzația că o insectă uriașă se cățăra pe spatele meu. M-au trecut fiori. Se auzea tot mai aproape. Din pricina lui parcă tremura și aerul din jur. Se porni un curent ce ne mâna înapoi. Ca pe noroiul luat de ape. Aerul era rece și umed. S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cumplit de greu pe lespedea alunecoasă, îngustă doar de vreo treizeci de centimetri. Mai era și beznă cumplită. Lipitorile strivite se lipeau de tălpile tenișilor, transformându-se într-o masă gelatinoasă care se îngroșa mereu. Cred că apucaseră să se cațere câteva pe mine când am căzut adineauri. Le simțeam pe gât și după urechi, sugându-mi sângele. Nu puteam să scap de ele pentru că aveam mâinile ocupate. În stânga țineam lanterna, cu dreapta mă apucasem de canadiana ei. Nu-mi rămânea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
urcat mai departe spre turn, cât am putut de repede, pe treptele în formă de spirală. Turnul acela de care ne agățam cu atâta disperare se înălța în mijlocul platoului înconjurat de găuri pline cu lipitori. După zgomotul apei, noi ne cățăram pe stâlpul ornamental ce se afla în mijlocul șuvoiului. Sus. Tot mai sus. Dacă explicațiile pe care mi le dăduse erau corecte, însemna că partea superioară a turnului devenea un fel de insulă în mijlocul unei mlaștini întinse. Lanterna ei, prinsă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
treizeci de centimetri avea un punct de sprijin pentru picioare. Dacă ducea într-adevăr până-n vârful turnului, atunci economiseam mult timp. — Sigur e opera bunicului. Așa este el, atent la cele mai mici detalii. — Chiar că e. Știi să te cațeri pe funie? — Bineînțeles! Mă cațăr de când eram mică. Nu ți-am mai spus? — Atunci ia-o tu înainte. Când ajungi sus, fă-mi un semn cu lanterna și apoi urc și eu. Până atunci ajunge apa aici. Mai bine urcăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
punct de sprijin pentru picioare. Dacă ducea într-adevăr până-n vârful turnului, atunci economiseam mult timp. — Sigur e opera bunicului. Așa este el, atent la cele mai mici detalii. — Chiar că e. Știi să te cațeri pe funie? — Bineînțeles! Mă cațăr de când eram mică. Nu ți-am mai spus? — Atunci ia-o tu înainte. Când ajungi sus, fă-mi un semn cu lanterna și apoi urc și eu. Până atunci ajunge apa aici. Mai bine urcăm împreună. — Există o regulă sfântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ajunge apa până aici, n-am decât să mă agăț și eu de funie. — Ești mai curajos decât pari. Am crezut că o să mă sărute iar și parcă așteptam, dar nu m-a băgat în seamă. A început să se cațere. M-am agățat cu ambele mâini de stâncă și m-am uitat la ea cum urcă, cu lanterna bălăngănindu-i-se pe spate. Arăta chiar ca un suflet derutat ce se întorcea în ceruri. Mi se făcuse o poftă nebună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
s-o vezi după atâta vreme, nu? — Știu eu ce să zic? Am clătinat dezamăgit din cap. — Așa se întâmplă mereu, spuse el satisfăcut. 25 În țara aspră a minunilor Mâncare, fabrică de elefanți, capcană Era mai simplu să mă cațăr pe funie decât să urc treptele. Avea câte un nod solid la fiecare treizeci de centimetri și acestea constituiau puncte de sprijin excelente. Mă apucasem bine cu amândouă mâinile de ea și mă simțeam în siguranță. Urcam puțin câte puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu o intrare frumoasă și o curte mică. Atât de mică, încât n-ar fi putut sta întinsă la soare decât o singură persoană... deși nu cred că bătea soarele acolo. Într-un colț se zărea o azalee care se cățăra până la etaj. Am cumpărat casa asta când m-am căsătorit. Am plătit tot împrumutul cu asigurarea pe viață a soțului. Pentru o persoană e cam mare, dar atunci am avut de gând să facem copii. — Aha! am zis, așezându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
citită într-unul din volumele care compun Spectacolul lumii: „De la firava potecă a primilor pași într-o natură virgină la scobiturile adânci săpate în blocurile de piatră ale drumurilor Histriei și ale Pompeiului de către roțile carelor antice; de la scara pisicii cățărată pe Pamir - Acoperișul lumii - și prin văile de gheață ale Himalaiei la străvechiul și enigmaticul drum al mătăsii presărat cu basme orientale și fire de borangic; de la calea de piatră care lega Ulpia Traiana de Porolissum, prin Apulum, Potaissa și
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
apară mai grav decît În M-am hotărît..., iar prin felul În care descrie actul sinucigaș, tot atît de delicat. Arătînd cu degetul societatea criminală, Martin Page deresponsabilizează individul, Îl victimizează și Îl Îndeamnă să fugă În fantezie, să se cațere În suprarealism, Îl invită să moară frumos pentru că nu poate să-l Învețe cum să păcălească Sistemul. Am lăsat deoparte, cu intenție, descrierea amănunțită a lumii pariziene a artiștilor plastici. Puteți compara cum scrie Page despre ea cu Platforma și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
doi dintre ei s-au năpustit unul asupra altuia cu cuțite. Dar când ești mic, când judeci totul cu repeziciune, dintr-o singură privire, ce se poate întâmpla? Și printre copii era o ceată care alerga în toate părțile, se cățărau pe saltele, se târau pe sub scaune și pândeau pâinea oricui - ei formau un singur popor - o ungeau cu orice - totul era de mâncare" (scrisoare către Milena, septembrie 1920). 615 Jurnal, septembrie 1911. 616 Ibid. 617 Kafka nu citează în franceză
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și mitralierele trăgeau fără discernământ În masa bătută și torturată, mii de evrei au fugit panicați spre partea din spate și Îndepărtată a curții, care se termina cu un zid de cărămizi și un gard. Sute au Încercat să se cațere pe zid și să fugă, sute au fost secerați pe loc, căzând Înapoi peste masa dezlănțuită, Însă puțini au reușit să evadeze. Presiunea care s-a creat asupra zidului și a gardului În urma Încercării instinctive de a fugi a provocat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cu sălbăticie, de parcă se luau la Întrecere - „Unii dintre noi la această numărătoare nici nu s’au mai ridicat”47. De fapt, oricine a fost postat lângă ușile vagoanelor Îi bătea și rănea pe evreii care nu reușeau să se cațere În grabă pe podeaua Înaltă a vagonului, acțiune dificilă și pentru oameni În putere, darămite pentru răniți și bătrâni. Deosebirea dintre polițiștii și soldații români și germani s-a rezumat doar la uneltele folosite: polițiștii români băteau cu bastoane de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
sinagogă, În afara ei și lângă linia ferată -, și alta era să târâi pe o distanță de sute de metri cadavre În descompunere. Când se umplea un camion, cadavrele erau acoperite În general (nu toate) cu o rogojină, pe care se cățărau Botez, doi soldați infanteriști și doi polițiști, toți și Înarmați - și, hai la cimitir 176. Soldați Înarmați s-au desfășurat din timp și În cimitir. Totul pentru a preveni „un atac probabil” al evreilor din Târgul Frumos XE "Târgul Frumos
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Trebuia păstrată curățenia târgului și să se prevină epidemii și răspândirea unor zvonuri rău intenționate. Au fost trei camioane, și În fiecare camion s-a urcat, după rând, unul dintre polițiști, care răspundea de transportul respectiv. Și Tănase s-a cățărat cu doi soldați pe un astfel de camion: „Pe deasupra a fost cocoțat gardianul Tănase și striga În gura mare că și evreii din Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" vor avea aceiași soartă”. Când l-a văzut pe evreul care a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nu se deosebește prea mult de descrierea șoferului de Salubritate. Malaparte XE "Malaparte, Curzio" a ajuns acolo din Întâmplare, Împreună cu consulul Italiei la Iași, Sartori: „Morții... se prăbușeau cu grămada... cu izbituri Înăbușite, ca statui de beton... Soldații s-au cățărat În interiorul vagonului și au Început să arunce cadavrele unul după altul... capetele tuturor erau umflate și fețele albăstrui... muștele zumzăiau cu furie. Numărul morților aranjați de-a lungul peronului liniei ferate a ajuns la circa două mii. Două mii de cadavre Întinse
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
față de infractor. În acest caz după ce că îi jefuia de bani îi mai și jignea oferindu-le lecții de viață și adaptare la mediu. Pentru că asta se întâmplă. Pe un fond de toleranță excesivă sau indiferență,pur și simplu infractorii se cațără pe umerii noștri și ne oferă, cu superioritate și cinism,lecții de viață. Vor fi foarte mulți cei care o vor învinovăți pe persoana respectivă, spunând că în loc să dea drumul la un asemenea scandal mai bine ar fi răbdat și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
directă, pot fi asemuite cu niște oameni care zac nemișcați, toropiți în somn pe povârnișul unui munte, deasupra unei prăpăstii; civilizațiile pot fi asemuite cu tovarășii acestor adormiți care tocmai au apucat să se ridice în picioare și să se cațere pe stâncile de mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupe: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațere ca pe autentici atleți și să-i disprețuim pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
apucat să se ridice în picioare și să se cațere pe stâncile de mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupe: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațere ca pe autentici atleți și să-i disprețuim pe cei care zac trântiți pe povârnișuri ca pe niște paralitici; dar dacă ne vom gândi mai bine, vom găsi că este mai cuminte să ne abținem de la aprecieri". Studiu asupra istoriei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
directă, pot fi asemănate cu niște oameni care zac nemișcați, toropiți în somn, pe povârnișul unui munte, deasupra unei prăpastii; civilizațiile pot fi asemănate cu tovarășii acestor adormiți, care tocmai au apucat să se ridice în picioare și să se cațăre pe stâncile de mai sus; în vreme ce noi ne putem asemui cu niște observatori care avem câmpul vizual limitat la panta pe care se află toți și care am apărut pe scenă tocmai în clipa în care diferiții actori ai scenariului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care diferiții actori ai scenariului se întâmplă să fie tocmai în pozițiile menționate mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupuri: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațăre ca pe autentici atleți și să-i disprețuim pe cei care zac trântiți pe povârniși ca pe niște paralitici; dar dacă ne vom gândi mai bine vom găsi că este mai cuminte să ne abținem de la aprecieri". Arnold Toynbee, Studiu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Eminescu, București, 1984, p. 585. 345 Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 585. 346 Ibidem, p. 585. 347 Ibidem, p. 585. 348 ,,Sufletul mistic are în el o sevă abundentă și repede care se cațără ușor pe bolta întregului univers, dar este în același timp incapabilă de concentrare și încordare. (...). Desconsiderarea lui pentru european este în logica sa o consecință firească. Misticul vede în european un suflet fărâmițat de tendințe diverse, deci slăbit". Constantin Rădulescu-Motru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aibă o spaimă mortală de curățenie. Într-o lume curată, la propriu și la figurat, indivizi de teapa lor nu și-ar găsi de lucru nici la... salubritate. Ei cultivă în mod deliberat murdăria - morală și fizică - pentru a se cățăra neobservați pe spinarea populației adusă la stadiul de animalitate și prin metodele murdăriei întreținute cu cinism. Noroioși până-n adâncul sufletului, pesedeii se simt în siguranță doar într-un spațiu unde colcăie boala și unde mișună ploșnițele. Dacă la începutul anilor
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]
-
Sibiel, m-am gîndit la cei care mi-au marcat existența. Uneori, poate, fără să-mi dau seama imediat. Nu sînt puțini, dar nici mulți. Sînt însemnați. Pentru mine. În întunericul acela, am zărit zîmbetul lui Iosif Sava. Cu ochelarii cățărați pe frunte, calm, cald, mă privea și-mi zîmbea. Am simțit, fizic, chinul dorului, al unei absențe. Faptul palpabil, că sînt lucruri pe care nu mai ai cu cine să le discuți. L-am cunoscut devreme, cum am mai povestit
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]