2,794 matches
-
bogăția lor și prin petrecerile și plăcerile lipsite de griji ale oamenilor din ele. Aici se îngrămădeau cei mai puternici stăpâni ai țărmului mării, localnici și străini, poftele lor necunoscând margini. Unul din aceste orașe se numea Sodoma, celălalt Gomorra. Călăuzindu-se după veștile aflate, drumeții ajunseră aici socotind că mai departe nu aveau de cercetat nimic și se hotărâră să rămână în preajma Sodomei două sau trei nopți, spre a se odihni. Aflând tot ce urmăriseră să afle, trebuia să se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Ziceai că șase sute? - Da, șase sute ai pământului... cerești numai șaizeci. Babilonianul iarăși îl privi lung, dar bătrânul urmă. liniștit: - Acele meserii nu sunt bune pe pământ. Eu știu să socotesc depărtarea până la soare și până la orice stea, și știu să călăuzesc printre stele luntrele cerești, pot mânui lespezile de piatră în văzduh fără să le ating cu mâna, cunosc obârșia omului și a lumii și știu s-o cercetez, dar pentru toate acestea îmi trebuie unelte pe care nu le am
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și nu numai, au determinat colectivul fanfarei să fie din ce în ce mai unit și mai d de la înființare și genuri de muzică internațională. 7. De la cine ați moștenit dragostea pentru cântecul de fanfară? R: După cum am mai spus mentorii care mi-au călăuzit pașii pe acest drum au fost bunicul Măguță și tatăl meu, Manole. Ei au reușit să ne insufle atât mie cât și fraților mei ÎDorinel și Gheorgheă dragostea pentru acest gen de muzică. 8. V-ar fi plăcut să “trăiți
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
vestit, nici nu ar fi fost încărcat de ofrandele atâtor neamuri de regi, dacă fiecare generație nu s-ar fi convins de adevărul profețiilor sale"36. Indiferent de veridicitatea predicțiilor făcute, ceea ce merită să fie reținut este că acestea au călăuzit și influențat destinele personale ale regilor, dar și ale popoarelor pe care aceștia le-au condus. În aceste condiții, arta divinatorie depășește cu mult cadrele unei cunoașteri teoretice. Lecturând Despre divinație ne putem da seama de amploarea acestui fenomen. Aici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ai astrologiei s-a dovedit a fi chiar creștinismul. De ce? Pentru că astrologia ar "anula Providența liberă pentru a o înlocui prin necesitate"93. Această reacție pare oarecum contradictorie, câtă vreme venirea lui Iisus a fost anunțată de cei trei magi călăuziți de-o stea. Îngrădirea sau anularea liberului-arbitru de către astrologie este o problemă ce merită să fie nuanțată. Dezbaterile sunt mai curând de natură metafizică și exprimă în realitate două perspective diferite asupra lumii și universului. Acest fapt nu ar trebui
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din spațiul, pentru mine nu tocmai familiar, al literaturii engleze; Judith Dunn, Nicholas Mackintosh și Candida Peterson au răspuns, cu amabilitate, întrebărilor mele în domeniul psihologiei developmentaliste; Rick Bigwood, regretatul Sir Richard Eggleston, Marcia Neave și John Spencer m-au călăuzit în consultarea surselor juridice; Raquel Ackerman, Barbara Bank, Elizabeth Colson, Malcolm Crick, John Dunn, Nicholas Evans, Mariane Ferme, Paula Brown Glick, Esther Goody, Alma Gottlieb, Deborah Kaspin, Al Klovdahl, Lamont Lindstrom, Mary Luszcz, Margaret Middleton, Ann Mozal, Grant Noble, Nicholas
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
imagine reală poate fi echivalat cu acela de obiect aureolat. Dar aici imaginea nu mai este una subiectivă ci obiectivă. Imaginea este icoană, lucru transfigurat prin cultura umană, de zestrea spirituală a lumii la care consimț im. Spre dimineață - luna călăuzește un șir de bostani În zori, cînd ziua se-ngînă cu noaptea și lumina cu umbra, cînd realitatea mai este Încă un vis neterminat... Înțelegem că luna e foarte jos, la orizont, un bostan mai mare, În șir cu bostanii din
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În zori, cînd ziua se-ngînă cu noaptea și lumina cu umbra, cînd realitatea mai este Încă un vis neterminat... Înțelegem că luna e foarte jos, la orizont, un bostan mai mare, În șir cu bostanii din cîmp pe care Îi călăuzește cu autoritate. Ziua Începe cu o procesiune a bostanilor, oare ce ritualuri atît de matinale Îndeplinesc? Ce mistere, necunoscute nouă, celebrează lumea vegetală? Imaginalul “Imaginalul desemnează o lume care subzistă și se exprimă ca imagine. De aceea, el nu poate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai palpabile Însușiri ale obiectelor, chiar dacă pare cititorului mai pretențios un soi de subliteratură, este gustat poate tocmai pentru fermecătoarea lui nevinovăție artistică. Asta Însă și pentru faptul că autorul este un povestitor, dar nu unul care-și subjugă cititorul, călăuzindu-l de-a lungul Înșiruirii faptelor, ci unul care prezintă nepăsător, imperturbabil faptele, evitînd să le comenteze afectiv sau moral. Textul lui Defoe este unul prozaic urmărind să comunice autenticitatea faptului și să evite orice comentariu superfluu. Ambiția lui stilistică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
imaginii În orizont simbolic. PÎlcul de mesteceni nu se mai află acum doar sechestrat Între cele două sensuri de mers ale străzii, ci și așezat Între sensurile rigide ale unei civilizații tehnice și cele ale unei lumi suple și mlădioase, călăuzită de duhul naturaleții. Cuvîntul stingher subliniază acum singurătatea, dezorientarea, stînjeneala mestecenilor În peisajul urban, sfiala cu care solicită mut măcar un pic de Îngrijorare din partea omului. Dacă nu chiar, pentru firile mai empatice, un gen de identificare. Pentru că stinghere În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
el trîntește mereu cîte-o poartă mînios și... definitiv. O poartă pe care, la următoarea rafală, o redeschide tot atît de impetuos. Și tot așa... Pe drumul către finalizarea acestui poem am urmărit o exigență. Sau, mai bine zis, am fost călăuzit de ea. Nu am vrut să elimin verbele, ci am fost conștient de faptul că nu vreau să scriu un poem care să fie fixat În timp, care, prin timpul verbal folosit, să aparțină unui moment trecut, prezent sau viitor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
După intrarea în școală experiența perceptivă a copilului se îmbogățește foarte mult și crește rezerva ei de reprezentări. În școală, o mulțime de obiecte și fenomene, care nu pot fi percepute direct sunt redate copilului prin desene, diapozitive, tablouri, scheme. Călăuzită de cuvântul învățătorului, percepția copilului capătă tot mai mult caracter organizat, diferențiat și selectiv. Una din condițiile de bază pentru asigurarea unei percepții conforme cu scopul urmărit este orientarea justă a percepției prin cuvânt. Cuvântul constituie materialul principal pe care
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
creații fictive sau înscenări alegorice în care dimensiunea polemică, dacă există, este implicită. Atunci când intenția autorului este de a satiriza o întreagă clasă politică, el inventează un personaj-tip al cărui nume Ubibene, sugerând cameleonismul și oportunismul demagogilor care se călăuzesc după adagiul latin, reprezintă indiciul prim că dialogul imaginar se poartă exclusiv pe terenul satirei. Aici discursul poetului simulează falsul panegiric, în manieră caragialiană: "Admirația mea fizică e mai ales politică, iubite Ubibene, și dacă mi-am permis să-ți
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în deșert, având înainte promisiunea călăuzirii spre Ținutul Făgăduinței. Rămași în acest context fără lider și fără intermediar către Domnul, oamenii îi cer lui Aaron, fratele lui Moise și viitorul Mare Preot, să le facă un elohim, care să îi călăuzească. Elohim este în ebraică un substantiv cu formă de plural și se traduce diferențiat, în funcție de context. Astfel, dacă acordul verbului se face la plural (cum este cazulaici), se preferă traducerea prin „zei“ sau „dumnezeu“ (cu minusculă). Dacă însă acordul se
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
serie, concatenării de vreun fel sau altul. Mai mult, fiecare treaptă, prin privirea înnoitoare a Unului, devine, în manieră fractală, echivalentă primeia și, în ultimă instanță, ierarhia se va „resorbi“ în totalitate prin această re-centrare adecvată a privirii către care călăuzesc, în moduri diferite, religiile. Cele două „locuri“ - centrul (dacă este vorba despre repre zentările concentrice), respectiv „vârful“ (dacă este vorba despre reprezentările axiale) - sunt porțile către Unul în multiplicitate, sunt cheia ierarhiei. De fapt, centrul nu este „acolo“, așa cum nici
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fost descoperite de un singur om decât de un popor întreg. Pentru aceste motive, nu puteam alege pe nimeni ale cărui opinii să-mi pară că ar trebui preferate celor ale altora și fusei constrâns de a căuta să mă călăuzesc prin mine însumi. N-am vrut deloc să încep prin a mă lepăda cu totul de părerile care mi se putuseră strecura în minte fără controlul rațiunii, fără ca în prealabil să fi realizat planul operei ce întreprindeam și să fi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU Lasă fiilor, înainte de toate, moștenirea credinței nepătimașă (nepătată), și a dogmelor binecredincioase, ca să călăuzești la Domnul nu numai pe fii, ci și pe nepoți, pe calea dreptei-credințe. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96) Introducere Atât în Noul Testament, cât și în Sfânta Tradiție se găsesc o bogăție de nume, însușiri și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-Se și răstignindu-Se; e credința care are, de aceea, ca rod, sobornicitatea, străină atât de pasiunea individualistă, cât și de pasiunea dictatorială a unei singure persoane, ambele rodul mândriei. (n.s. 1009, p. 455) footnote>, și a dogmelor binecredincioase, ca să călăuzești la Domnul nu numai pe fii, ci și pe nepoți, pe calea dreptei-credințe (a ortodoxiei n.tr.) <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Dogmele păstrate rămân tezaurul tradiției pentru toate generațiile. Ele nu sunt legate de un timp, ci au valoare
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
după fire credinței. Cele spuse de Scriptură n-au fost spuse numai ca să le înțelegem, ci ca să le și facem”. (Isihie Sinaitul, Cuvânt despre trezvie și virtute, suta întâi, cap. 60, în Filocalia..., vol. IV, p. 62) „... în dogmele creștinilor călăuzește credința, nu dovedirea”. (Sf. Grigorie Palama, Despre împărtășirea dumnezeiască, cap.1, în Filocalia..., vol. VII, p. 373) „Astfel, cunoașterea este potrivnică credinței. Căci credința este, în toate ale ei, o dezlegare (o eliberare) de legile cunoașterii, desigur nu de ale
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
le socotește că a reușit în ceea ce dorește e biruit fără să vrea”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a cincea, cap. 2, în PSB, vol. 41, p. 542) „Iar cugetarea încăpățânată a celor greu de călăuzit și nesupuși, stăruind în necredință, venirea Celui ce luminează li s-a făcut spre judecată. Căci, deoarece nu cred, sunt judecați<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cine nu crede în Hristos, ca Fiul lui Dumnezeu cel întrupat, nu crede că este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a restituirii implicitului: cât se gândea să le spună? În ce sistem de referință între amestecate planuri de realitate și de amăgire? Cât despre Ariel, despre care, timp de 12 ani, Miranda nu știe nimic, căruia i se poruncește să călăuzească nava spre Neapol fără știrea nimănui, e greu de presupus că se va spune ceva. Totul să fi fost tradus în termeni pur mundani? Misterul eludat? Enunțat în termeni generici? Mai degrabă da. Ariel nefiind un spirit oarecare, tăinuirea lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pot mărturisi Sfânta Treime deoființă șinedespărțită, tot astfel șederea în Hristos este hotărâtoare pentruinvocarea Duhului Sfânt în ipostaza învierii oamenilor prin slava Sa.Numai cei ce pot sta în preajma „slavei” Lui pot „învia”, iar ei potsta numai întrucât au fost călăuziți de Hristos: „Care a săvârșit prinsine Însuși curățirea păcatelor” (Evrei 1, 3), aducându-i în ipostazade a vedea „slava” Lui (Ioan 17, 24). Această îndreptare era o ne-voie, întrucât „toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Tatăl Meu vă dă din cer adevărata pâine” (Ioan 6, 32). Iarucenicilor Săi le spunea despre Duhul Sfânt al Tatălui: „Acela vă vaaduce aminte de toate câte v-am spus” (Ioan 14, 26); Când va veniacela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul, căci nu vavorbi de la Sine, ci câte va auzi va vorbi și cele viitoare vă va vesti.Acela Mă va slăvi, pentru că din al Meu va lua și vă va vesti” (Ioan 16,13-14).Prin Duhul Sfânt
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
dă valoarea de piatră pusă la temelia Bisericii. Cuaceste însușiri dogmele nu sunt o lucrare omenească, nici a unei sin gure Biserici în parte, ci ele sunt opera Sfântului Duh, care călăuzeșteîn Hristos Biserica întreagă la tot adevărul, așa cum a călăuzit pe Israel prin pustie după ieșirea din Egipt, noaptea ca „stâlp de foc”,iar ziua ca „nor umbros”. După ce în primele trei veacuri Sfântul Duha călăuzit Biserica în Hristos mai ales ca „stâlp de foc”, după aceea,odată cu libertatea acordată
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
stâlp de foc”,iar ziua ca „nor umbros”. După ce în primele trei veacuri Sfântul Duha călăuzit Biserica în Hristos mai ales ca „stâlp de foc”, după aceea,odată cu libertatea acordată Bisericii la începutul secolului al IV-lea,Biserica a fost călăuzită de către Duhul Sfânt în Hristos ca „nor umbros” în fața arșiței rațiunii omenești.Ca rod al lucrării Duhului Sfânt, Simbolul niceo constantinopolitan nu constituie astfel un act de autoafirmare a Bisericii sau o„luare la cunoștință de sine” față de Hristos, ci
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]