6,191 matches
-
opresc și închid cântecele în tainele și în scutecele și în hainele iubirii!... Iată, se mai vede numai un colț din bucata de soare rămasă pa deal! mătușile înjugă boii, punem desagii și sapele și ierburile și toate celelalte în căruță, ne suim și noi, claie peste grămadă, ne facem semnul crucii, zicem Doamne-ajută!... și, hăis! cea!... hăis! cea!... către casă, încet, ascultând roțile cum scârțâie și boii cum răsuflă de greutate, ascultând “sfânta osteneală” cum se cuibărește în carne și
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
smocuri de ceapă, punem cobilița-n ușă, să vadă lumea că nu suntem acasă, ne facem semnul crucii spre soarele care încă nu-i suit pe deal, fiecare este rugat/îndemnat/obișnuit să zică (în șoaptă) Doamne-ajută!...ne suim în căruță și, hăis! cea!...hăis! cea!...plecăm la dracu-n praznic, fiindcă tocmai acolo șede și huzurește via bunicei, fiindcă tocmai acolo se află și se înalță spre cer hectarul cu păpușoi al colhozului abia înființat!...Și mergem, și mergem!...Suntem
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
el își pun câte un sac de iută, făcut glugă, pe cap!... Nici gând și nici vorbă de întors acasă!...simt ploaia cum trece prin țolic, prin cămeșa mea de cânepă, prin piele, prin oase, prin loitrele și prin coșul căruței, prin boi și prin sufletul boilor! simt și văd cum se înmoaie jugul, proțapul și resteiele, aud cum trece apa prin tot și prin toate...și cum se duce în pământ, unde îi este locul și unde ne este locul
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
ales când stă legat de gardul bufetului sătesc și admiră importanța vinului în apropierea/alienarea omului de către om, dar și în descoperirea, prelucrarea și azvârlirea adevărului în bătătura/obrazul celuilalt!... Iată, Mitică ia măgarul de la oiște, îl leagă de mănușa căruței și începe să se apuce de vie, că-i multă și încurcată! Și nu vrea să-și calce pe cuvântul dat nevestei când i-a promis, dimineață, c-o termină de tăiat în cel mult două zile!... Și dă-i
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
-i marmoreană, la toată alcătuirea-i gingașă, chiar diafană, de lungă și apetisantă libelulă)... și constată/decide că a sosit marea clipă a micului dejun! Lasă foarfecul și gândurile în vie și pleacă în pas ostenit, dar destul de vioi, la căruță și la măgar! Aici... mare surpriză mare: iepurele altoit îi scormonise-n traistă... și-i mâncase pâinea cu tot cu ziar, ouăle cu tot cu pungă, dar și țigările “Amiral”!... Nu-i lăsase decât apa! Atât!... Conul nu are ce face! Înghite-n sec
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
Iată, meditând și căutând variante optime de rezolvare a cestor frumoase (și costisitoare) munci de primăvară, ajunge la locul faptei! Bineînțeles, pune în practică “soluția” de scoatere a măgarului în afara lăcomiei! Cum? Foarte simplu: nu-l mai leagă de mănușa căruței! îl duce și-l priponește de-un salcâm, pe marginea unei râpi normale!... Scuipă-n palme și se apucă de tăiat!... Și dă-i, și taie!... Și taie, și dă-i!... Consultă “Atlanticul” mecanic “de-afară”... și merge să-și
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
unei râpi normale!... Scuipă-n palme și se apucă de tăiat!... Și dă-i, și taie!... Și taie, și dă-i!... Consultă “Atlanticul” mecanic “de-afară”... și merge să-și pape micul dejun! Însă, surpriză, iarăși nu găsește nimic în căruță! Măgarul rosese funia de legătură cu salcâmul, venise la căruță... și-i mâncase tot, tot, tot!... Mitică n-are planuri răzbunătoare, dar trebuie să-l dezbare pe urecheat de poftele-i “inumane!”... Seara, în drumul spre casă, niște turiști frânează
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
tăiat!... Și dă-i, și taie!... Și taie, și dă-i!... Consultă “Atlanticul” mecanic “de-afară”... și merge să-și pape micul dejun! Însă, surpriză, iarăși nu găsește nimic în căruță! Măgarul rosese funia de legătură cu salcâmul, venise la căruță... și-i mâncase tot, tot, tot!... Mitică n-are planuri răzbunătoare, dar trebuie să-l dezbare pe urecheat de poftele-i “inumane!”... Seara, în drumul spre casă, niște turiști frânează lângă Mitică, admiră atelajul și-i dau o cutie de
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
domnul jandarm readuce în actualitate împrejurările în care a fost omorât Vasile al lui Cutare, Iancu al lui Cutare, Maria lui Cutare!...și cum, într-o iarnă teribilă, doi hoți de lemne au mers în pădure, unul a rămas la căruță, celălalt s-a dus că caute copaci potriviți pentru intențiile lor...și, când s-a întors, cel rămas să aibă grijă de car l-a confundat cu pădurarul, a tras cu pușca-n el și l-a ucis pe loc
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
pentru intențiile lor...și, când s-a întors, cel rămas să aibă grijă de car l-a confundat cu pădurarul, a tras cu pușca-n el și l-a ucis pe loc...apoi, fără nici o remușcare, l-a lăsat cu tot cu căruță și cu boii înjugați într-o pădure de salcâmi și în viscol, aproape de sat...(cum tragic și clar zugrăvește prozatorul Ion Avram în romanul său de căpătâi, “Așteaptă-ne, Lazăre!”)...și cum Vasile al lui Cutare, a fost îmbătat criță
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
salcâmi și în viscol, aproape de sat...(cum tragic și clar zugrăvește prozatorul Ion Avram în romanul său de căpătâi, “Așteaptă-ne, Lazăre!”)...și cum Vasile al lui Cutare, a fost îmbătat criță și legat cu capul pe șina roții de la căruța cu care veneau din iarmaroc...până acasă fiindu-i roasă toată cutia craniană, fiindu-i creierul împrăștiat pe tot lungul drumului dintre târg și baștină!...și cum Maria lui Cutare, de pe dealul celălalt, a fost omorâtă și zvârlită într-o
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
jandarmeria că a căzut din neatenție și și-a rupt gâtul!...și cum, în seară de Anul Nou, Iancu al lui Cutare a fost înjunghiat într-o casă și aruncat în ograda altei case, și și-a dat sufletul în căruță, până la spital!...și cum alde Zărzărică au furat animale cornute din tot jurul și împrejurul, mai abitir decât cele animale carnivore din junglă și din savană!...Sigur că da!...Stai să vezi mai încolo! Jandarul se oprește și cercetează figurile
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
tot de Mironeasa dar aflat la o distanță considerabilă de comună, în pădure, aproape de acel misterios schit al Hadâmbului. Era o toamnă târzie din câte îmi aduc aminte. La ora patru toți eram în picioare și ne-am “îmbarcat” în căruța unui localnic destoinic trasă de doi cai, obisnuiți cu acele poteci șerpuite prin desișul pădurii. O noapte rece umedă și...neagră ca păcura ne-nvăluia. Drumul spre Domnița era de pământ, noroios și plin de hârtoape și rădăcini. Avea și
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
brâncă de porc mistreț. Nu prea stau la drum au niște tăuri (mlaștini cu ochiuri de apă) mai sus, acolo la... schit! În fine cu Dumnezeu înainte, ce putea să ni se întâmple?! ...cel mai rău, să ne răsturnăm cu căruța dacă vreo brâncă de porc ar fi speriat caii. Eram patru inși în “dubă” și căruțașul. Două ore mai târziu eram în Domnița. Cocoșii cântau de ziua, dar încă nu se luminase. Atenți să nu facem gălăgie, am descins la
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
ajutat, ne-au umplut tolbele cu suhar și, într-o dimineață, cam pe la ora 10.00, am plecat. Trebuia să mergem cale de 70 de km pe jos pînă la gară, pentru că la șoferii de camion sau la cei cu căruțe să dăduse ordin ca moldoveni să nu ieie. Așa ne-am pornit, eu și cu cei trei copii: Dumitru, Serghei și Tania. Pe mine copiii mă conduceau de mînă. Ei așa mici erau și nu știau mare lucru dar eu
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
multe detalii. - Cine a discutat vara trecută cu inspectorii de la învățământ? - Eu, zice directorul școlii. Le-am argumentat că pe la noi drumurile sunt periculoase și iarna nu pot circula microbuzele. Ei mi-au răspuns că pe unde merg carele și căruțele, merge și microbuzul. - Au venit aici să vadă? - Au venit cu un microbuz până la poale, au început să urce pe drum, iar când au ajuns la pădure șoferul a zis că mai departe nu poate merge, că e periculos. Și
Proză: Microbuzul, de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339256_a_340585]
-
mi-am luat inima în dinți, familia în mașină, și am plecat la o mănăstire. Mi-a dat, cum s-ar spune, Dumnezeu în minte gândul cel bun. La nici un kilometru de porțile mănăstirii, pe costișa unui deal, văd o căruță plină ochi cu bălegar și o biată mârțoagă căzută la pământ sub greutatea enormă, zăcând jumătate pe drum, jumătate în șanțul drumului. În jurul ei, doi oameni: un moșneag, și un tânăr. Încetinesc, privim pe fereastra mașinii animalul, povara, și oamenii
ADEVĂRUL MEU, DUMNEZEU, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339310_a_340639]
-
Repartizat ca învățător la Țagani, în Basarabia, tânărul Manu a ajuns la destinație cu căruța negustorului Oto Wolf, târziu, noaptea, fiind găzduit de directorul școlii, Marcel Lepădat. În gospodăria acestuia, poposise, cu doi ani în urmă, în împrejurări dramatice, Irina, care acum avea să se ocupe de buna primire a oaspetelui. Între Irina și Manu
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
Stepele Nogaice, dincolo de Bug, și, acuzați că se opun Politburo, trecuți la categoria culacilor și dușmanilor poporului, iar când au simțit că urmau să fie ridicați - Irina a făcut o pauză în care a suspinat discret - au pus caii la căruță, în care au aruncat în grabă ce au crezut că e mai necesar, și am plecat cu toții spre Bugeac. Pe drum am fost ajunși de activiști călare, eu și Ludmila am fugit, iar pe mama și tata i-au legat
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
au aruncat în grabă ce au crezut că e mai necesar, și am plecat cu toții spre Bugeac. Pe drum am fost ajunși de activiști călare, eu și Ludmila am fugit, iar pe mama și tata i-au legat pe capra căruței, spate în spate și ..., nu a mai putut continua Irina, înecând-o lacrimile. Te rog să mă scuzi! -Și părinții? a întrebat-o Manu, când a crezut că s-a liniștit. -De atunci nu i-am mai văzut. Nu știm
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
păduchilor și a mizeriei ce am îndurat, s-a ivit între noi o boală numită tifos, care a prăpădit foarte mulți: de la 30 - 40 pe zi. Îngropatul se făcea câte 30 - 40 de morți la un loc, fiind cărați cu căruțele care trăgeau la marginea gropii unde se răsturnau, apoi se trăgea pământ pe ei. M-am îmbolnăvit și eu. Mă durea capul și nu știam nimic de mine. Eram așa de slăbit, că nici din pat nu mă puteam da
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) () [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
și fost trimes acolo, sunt inginer și medic.” spune Gerstein la începutul piesei, încercând să obțină o audiență papală. Fontana îl întreabă direct: „Dle Gerstein, de ce ați admis să lucrați cu asasini?”. „Nu poți trage de hățuri decât stând în căruță. Dictaturile trebuiesc zdrobite dinăuntru.” vine răspunsul. Spectacolul este difuzat cu ocazia sărbătoririi regizorului Radu Penciulescu, pe 25 mai acesta împlinește 85 de ani. Cu o carieră internațională de regizor de teatru și profesor, Radu Penciulescu i-a avut ca studenți
Aniversare Radu Penciulescu VICARUL la TVR2, luni 25 mai, ora 19:10 () [Corola-blog/BlogPost/339392_a_340721]
-
țăranii înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii , obiceiuri
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
prăbușirea eroului principal Ghiță se datorează faptului că el pierde stăpânirea de sine, cumpătarea, din momentul în care cârciuma se dovedește a fi într-adevăr cu noroc: într-o jumătate de an, avea porci la îngrășare, două vaci cu lapte, căruță, doi cai buni, bani în ladă, atât cât să poată trăi doi ani din ei. Această concepție a scriitorului o descoperim în cuvintele soacrei: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă-i vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
noile autorități să se refugieze în Țară în mai puțin de 12 ore. S-a lăsat cerul pe pământ dintr-o dată și jalea rupea din ei toți frimituri mici, mici de hrană. Bunicul și-a trecut nora și nepotul în căruță, pe ploaie, peste granițe. Nu se ruga cu supușenie, se certa ca-ntre vecini cu El, cu Dumnezeul care nu voia să-l ajute la greu. Nu-ț pasă de rumân! I-a strigat, arătând cu pumnul spre cer, mai
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]