2,041 matches
-
nordică a satului Runcu și este străbătută de valea Sohodolului. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor. Aria naturală protejată atrage anual mii de turiști din țară și din străinătate.Nările, Fusteica, Inelul, Peștera
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
se înalță desăvârșind perfecțiunea generală a monumentului. Biserica actuală este lungă de 34,65 m, lată de 16m. Lungimea este măsurată din centrul absidei principale a altarului până în partea de răsărit a pridvorului. Temelia este din blocuri de piatră de calcar paralelipipedice, neegale și e înaltă de 2,30 m. Corpul clădirii este de la temelie în sus format din zidărie de cărămidă aparentă alternând cu blocuri de piatră, fiind dispuse astfel: la trei rânduri de cărămizi, un rând de blocuri, late
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi calcaroase (alcătuite din calcare tithonice și flișuri din conglomerate, gresii și marne) cu pereți abrupți tăiați de apele pârâului Valea Brădeștilor, un afluent de dreapta al Văii Cheii. Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de de fag ("Fagus sylvatica") în
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară "Munții Trascăului") reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Arealul (inclus în situl de importanță comunitară "Munții Trăscăului") prezintă un relief diversificat: abrupturi stâncoase (cheiuri constituite din calcare jurasice și formațiuni cretacice, formate din marne, gresii și conglomerate), acoperit în mare parte cu vegetație de arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș ("Roșa canina") sau mur
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri săpate în calcare jurasice (crește abrupte, turnuri, lapiezuri, nișe, polițe sau grohotișuri), ce conferă locului un peisaj deosebit. Floră rezervației are în componență o gamă diversă de plante cu specii de arbori (păduri de foioase), arbuști, ierburi și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 10 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă o zonă de cheiuri înguste, săpate în calcare (ace, turnuri, hornuri, mase de grohotiș), înconjurate de vegetație forestiera (fag, gorun, mesteacăn, pin), pășuni și fânețe. Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
Cernei, parc suprapus sitului de importanță comunitară omonim. Aria protejată reprezintă un relief diversificat (peșteri, abrupturi stâncoase, avene, pereți calcaroși, lapiezuri, cascade, zone de chei), pajiști și păduri; cu o deosebită importantă floristica, faunistica și geologică (cu roci constituite din calcare, gresii și granițe). Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din gruparea montană Retezat-Godeanu (munți aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră rezervației este constituită din arbori
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
diaclaze. Speleotemele sunt prezente încă de la intrare, fiind foarte abundente în întreaga peșteră, excepție făcând ultimi 35m ce constau în scurgeri parietale și de planșeu, anemolite,valuri, stalactite și goururi. Depozitele de umplutură sunt semnalate în planșeul peșterii, blocurile de calcar și argila fiind prezente spre finalul cavității, în rest podeaua este acoperită de crustă sau zone largi fără depuneri notabile. Peștera este uscată fără a fi prezenți curenți de aer, temperatura ambientală fiind de circa 10 grade Celsius. De asemenea
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
se întinde pe o suprafață de 578 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezină un relief carstic cu micașisturi și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
evoluției sale se folosea doar în textele religioase. De-a lungul întregii civilizații faraonice, cele două forme de scriere (hieroglifică și hieratică) coexistă, fiind folosit ca suport diferite materiale: piatră pe care scribii-dăltuitori scluptau inscripții oficiale, fragmente de ceramică sau calcar (ostraca) folosite pentru notări scurte cu penelul, tăblițe din lemn, uneori acoperite cu un strat de ceară, folosite de obicei pentru exercițiile din școli. În hieratică se foloseau și fâșii din in folosite de obicei la îmbălsămarea mumiilor. Nu a
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
este construită la o distanță de 160 de metri sud-vest de Piramida lui Keops. Piramida are o lungime de 215,5 m la bază și se ridică la o înălțime de 136,4 metri. Piramida este construită din blocuri de calcar (cu o greutate de peste 2 tone fiecare). Panta piramidei este de 53°10'. Două intrări conduc la camera mortuară, una care se deschide la 11,54 m până în fața piramidei și una care se deschide la baza piramidei. Aceste pasaje
Piramida lui Khafra () [Corola-website/Science/325012_a_326341]
-
11,54 m până în fața piramidei și una care se deschide la baza piramidei. Aceste pasaje nu se aliniază cu linia centrală a piramidei, dar sunt compensate la est de 12 m (39 ft). Camera mortuară a fost sculptată din calcar. Acoperișul este construit din grinzi tot de calcar . Camera este dreptunghiulară, 14,15 m pe 5 m și este orientată est-vest. Sarcofagul lui Kephren a fost sculptat dintr-un bloc solid de granit și s-a scufundat parțial în podea
Piramida lui Khafra () [Corola-website/Science/325012_a_326341]
-
care se deschide la baza piramidei. Aceste pasaje nu se aliniază cu linia centrală a piramidei, dar sunt compensate la est de 12 m (39 ft). Camera mortuară a fost sculptată din calcar. Acoperișul este construit din grinzi tot de calcar . Camera este dreptunghiulară, 14,15 m pe 5 m și este orientată est-vest. Sarcofagul lui Kephren a fost sculptat dintr-un bloc solid de granit și s-a scufundat parțial în podea. Piramida a fost înconjurată de o terasa de
Piramida lui Khafra () [Corola-website/Science/325012_a_326341]
-
m și este orientată est-vest. Sarcofagul lui Kephren a fost sculptat dintr-un bloc solid de granit și s-a scufundat parțial în podea. Piramida a fost înconjurată de o terasa de 10 m, lățimea fiind pavată cu dale de calcar neregulate, în spatele unui zid. Piramida are baza pătrată. Vârful piramidei (la fel ca la celelalte două) era acoperit cu aur iar pereții (exteriori) erau albi.
Piramida lui Khafra () [Corola-website/Science/325012_a_326341]
-
multe ori tot atât de lipsiți de scrupule că și turcii. Cele câteva calcări de pradă săvârșite în zona Vidinului pentru procurarea celor strict necesare cetei (hrană, îmbrăcăminte) și drept răzbunare împotriva elementelor pactizante cu turcii, rămân minore față cu actele de calcare în stil clasic, ca pe vremea lui Jianu și Ștefan Bujor sau a lui Tunsu și Grozea, săvârșite acum de Stânga asupra ciocoilor din nordul Dunării. Balada descrie o astfel de calcare la Calafat unde Stânga a pornit pe motivul
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
cu turcii, rămân minore față cu actele de calcare în stil clasic, ca pe vremea lui Jianu și Ștefan Bujor sau a lui Tunsu și Grozea, săvârșite acum de Stânga asupra ciocoilor din nordul Dunării. Balada descrie o astfel de calcare la Calafat unde Stânga a pornit pe motivul exprimat cu humor în textul baladei: “N-am văzut galbeni de Țară, haid să mergem, frătioară!”. Altă dată motivul trecerii în Țară Românească este exprimat cu sobritate: “Acolo trăiesc ciocoi! Să iau
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Referindu-se probabil la ultima fază a haiduciei sale, Stânga declară răspicat: “Nici în țară turcească, nici în Șerbia, nici în Țară Românească, pe unde ne-am căutat scăparea vieții, nu am făcut nici un fel de rău nimănui sau vreo calcare de vreo pară măcar. Că, de am fi avut această plăcere, în mână noastră au statut toate voia; afară numai de apărările ce am urmat de poterile turcești, poate să se fi făcut vreo ucidere care noi să n’o
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
vizibilă având aproximativ 19 metri înălțime. Zidul e alcătuit din 45 straturi de pietre, 28 din ele aflându-se deasupra solului, iar 17 subterane. Primele șapte straturi vizibile provin din perioada herodiană. Aceste straturi sunt constituite din blocuri imense de calcar de Ierusalim (meleke), probabil aduse de la Peștera lui Zedechia, situată în actualul cartier musulman al Orașului Vechi sau de la Ramat Shlomo, la patru kilometri nord-vest de Orașul Vechi. Cele mai multe dintre blocurile de piatră cântăresc între două și opt tone fiecare
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
este o formațiune carstică reprezentată de un ansamblu de coridoare adânci, formate prin fenomenul de eroziune naturală a calcarelor sub acțiunea apelor de infiltrație. Situl respectiv este localizat în porțiunea sudică dinspre Valea Vinului, a celei mai mari depuneri de travertine din Depresiunea Borsec. Obiectivul face parte din ansamblul carstic al Scaunului Rotund. Accesul este organizat prin intermediul traseului care
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
cu același nume. La est este Comună Tulgheș . La vest șunt Orașul Toplița, Comunele Sărmaș și Ditrău. Căi rutiere Căi ferate Transport aerian Pasuri și trecători: Zona muntoasă cuprinde roci cristaline, iviri de roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost identificate sedimente fosilifere din ultima epoca a terțiarului - pliocenul . Se
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
de apele curgătoare care erodau zonele înălțate. Poiana Mare se află în cuprinsul platformei Moesice, formată din două etaje: 1. etajul inferior, format din cristalin, aflat la adâncimi mari și depistat pe cale geofizică. 2.etajul superior, alcătuit din cuvertura sedimentară (calcare, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri) așezată orizontal sau monoclinal, cu caracteristici de platformă. Înclinarea dinspre nord și nord-vest spre sud și sud-vest al formațiunilor sedimentare situate peste fundamentul cristalin, în special cele neozoice, demonstrează faptul că provin din Munții Carpați
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Săndulești, (până în 1974 "Sând"; localitatea este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Szind". Altitudinea medie: 454 m. În afară de calcar, la Sândulești au mai existat în trecut exploatări la zi de gips, bentonit și caolin. Gipsul a fost exploatat în cariera din zona Buna (dealul Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei. 1. Ape curgătoare<br
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un proces de colmatare a lui. Între timp, lacul a dispărut. 3. Izvoare<br> - În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află "Izvorul lui Alexandru Macedon", nume bazat pe o legendă populară locală.<br> - În vecinătatea satului se găsește "Izvorul Romanilor" (coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
Fântânele”, la vest de sat, obârșia Văii Vapa (Pârâul Văpii), afluent de stânga al Văii Hășdate, în care se varsă nu departe de cabana din Cheile Turzii. În zona izvorului există 3 fântâni. În apropierea satului, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii "Transilvania" au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]