KorAP: Find »[drukola/base=calcul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...5427 >

135,668 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

dar sunt mai simple și mai puțin costisitoare, distribuind lungimea utilă pe un număr superior de tronsoane. În anumite cazuri se impune blocarea conductei, forțele generate fiind absorbite de către tubulatură și de către mediul înconjurător. Din această cauză este necesar un calcul al structurii cu aceleași valori ale caracteristicilor mecanice ale polimerului în condițiile de lucru. Verificarea lungimii critice de presoflexare se poate calcula cu relația: Realinierea Modificările structurii urbane și ale teritoriului contribuie la o îmbătrânire rapidă a rețelelor de servicii

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
densitate. Agresivitatea mediului marin, în special, nu are influențe negative asupra tubulaturilor din polietilenă. Principala problemă a conductelor subacvatice constă în definirea situațiilor dinamice reale, considerându-se dificilă prevederea condițiilor efective de pozare și lucru care adesea trebuiesc luate în calcul cu evaluări statistice. Comportamentul vâscoelastic al polietilenei, alături de marea siguranță în funcționarea îmbinărilor sunt elemente cheie care contribuie la creșterea domeniului de siguranță în exploatare al acestor instalații. Viteza și simplitatea în pozare sunt și ele elemente determinate de confirmare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
contribuie la creșterea domeniului de siguranță în exploatare al acestor instalații. Viteza și simplitatea în pozare sunt și ele elemente determinate de confirmare a validității de alegere tehnico-economică a tubulaturii din polietilenă de înaltă densitate. Pentru aceste conducte se execută calcule de verificare la plutire, urmate de verificări de prindere. Verificarea la plutire Având greutatea specifică de 950 kgf/m3, polietilena de înaltă densitate prezintă o împingere spre suprafața apei. Verificarea ancorării La tubulaturile pozate pe fundul apelor, ancorarea trebuie calculată

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de debit maxim. /6, 14, 15, 21, 26/ Pentru verificarea dimensionării rețelei de canalizare în sistem unitar, pe timp ploios se utilizează diagramele din figurile 2.80, 2.81. și 2.82. Astfel: - se calculează raportul între debitul total de calcul (Qtotcalcă și debitul la secțiune plină (Qpă; - cu această valoare se intră pe axa absciselor și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru conducte din beton, iar pentru conducte din alte materiale . Atunci când viteza efectivă vef are valori cuprinse între 0,5 și 0,7 m/s este necesar introducerea căminelor de spălare, în această situație panta colectorului trebuie mărită, refăcându-se calculul de dimensionare (în general pentru tronsoanele cu lungimi mariă, iar dacă viteza maximă vmax are valori mai mari decât viteza maximă admisibilă, este necesar introducerea căminelor de rupere de pantă, adică de data aceasta panta colectorului trebuie micșorată, redimensionându-se colectorul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
dacă viteza maximă vmax are valori mai mari decât viteza maximă admisibilă, este necesar introducerea căminelor de rupere de pantă, adică de data aceasta panta colectorului trebuie micșorată, redimensionându-se colectorul. 2.5.2. Verificarea dimensionării pe timp secetos Modul de calcul al verificării dimensionării pe timp secetos este identic cu cel de la punctul 2.5.1 cu o singură excepție: raportul cu care se intră în diagrame este între debitul uzat total, Quztot și debitul la secțiunea plină, Qp. Programul de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
al verificării dimensionării pe timp secetos este identic cu cel de la punctul 2.5.1 cu o singură excepție: raportul cu care se intră în diagrame este între debitul uzat total, Quztot și debitul la secțiunea plină, Qp. Programul de calcul pentru dimensionarea și verificarea rețelei de canalizare s-a întocmit pe baza următoarei scheme logice (figura 2.88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
conductei; - diametrele tronsoanelor colectoarelor dimensionate; - lungimile tronsoanelor; - înălțimi de acoperire (se calculează). Trebuie specificat faptul că înălțimile de acoperire se referă la noduri, iar cotele terenului și radierului se referă la tronsoane. Pentru ușurința realizării profilului se poate efectua un calcul tabelar (2.33). 2.7. Construcții accesorii pe rețeaua de canalizare publică Rețeaua de canalizare cuprinde o serie de construcții accesorii, cum ar fi: cămine de racord, cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, cămine de spălare, guri de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
însă, amplasate în afara benzilor pentru traversarea pietonilor (figura 2.101Ă. Dimensionarea gurilor de scurgere Se recomandă amplasarea gurilor de scurgere de fiecare parte a străzii la intervale de 30 ... 50 m, revenind pentru o gură de scurgere 500 ... 700 m2. Calculul se efectuează cu următoarele relații: 5,02 oHAQ ××= (m 3/s) (2.35) pentru: L A33,1 g2 vH 2 o ×<× = (m) (2.36) respectiv: 5,0 oHA2Q ××= (m 3/s) (2.37) 186 pentru: L A33,1Ho ×³ (m) (2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tip A, cu grătar carosabil, funcție de numărul grătarelor pot fi: - tip A1, cu grătar carosabil; - tip A2, cu două grătare carosabile. - tip B, cu grătar necarosabil. Stabilirea tipului gurii de scurgere se face (conform tabelului 2.32) în funcție de debitul de calcul și de modul în care se realizează accesul apei în gurile de scurgere. Legătura dintre gura de scurgere și canalizare se face printr-un racord, care trebuie să aibă cel puțin: - Dn 150 în cazul gurilor de scurgere tip A

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tip A 2. Racordul gurii de scurgere se poate realiza astfel: - prin legătură directă la colector, dacă se îndeplinește cel puțin una din condițiile:are înălțimea mai mare de 1,5 m; - viteza de scurgere pe racord la debitul de calcul este mai mare de 1,5 m/s. - prin intermediul unui cămin de vizitare; panta racordului va trebui să realizeze vitezele de 0,7 ... 5 m/s. Pentru racorduri cu Dn 150 panta minimă se determină în funcție de debitele de calcul, astfel încât

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de calcul este mai mare de 1,5 m/s. - prin intermediul unui cămin de vizitare; panta racordului va trebui să realizeze vitezele de 0,7 ... 5 m/s. Pentru racorduri cu Dn 150 panta minimă se determină în funcție de debitele de calcul, astfel încât viteza minimă să fie de 1 m/s. La amplasarea gurilor de scurgere pe traseul unei rețele de canalizare trebuie ținut cont de o serie de aspecte legate de tipul terenului pe care se amplasează căminele și nivelul apelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate din diferența dintre nivelul apei amonte, pe AB, și aval, pe BC; - determinarea lungimii deversorului; - determinarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
maxime, 20¸25 (exemple: pentru municipiul București, raportul de diluare este 5; în orașele din Polonia, 2¸5, în localitățile din S.U.A., 3¸4,8Ă. Dacă se cunosc debitele și caracteristicile calitative ale apelor uzate, amestecate cu apele de ploaie, calculul raportului de diluare, n, respectiv al coeficientului de diluare, n0, se poate efectua cu suficientă exactitate. Astfel, determinarea consumului biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de ape uzate, de ploaie și din emisar, după deversor, se face folosind

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
oxigen, la cinci zile, al apei emisarului, înainte de deversor; Q - debitul emisarului, rezultat din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în amonte de deversor. Dacă CBO5e,am > CBO5STAS se impune determinarea cantității de ape uzate și meteorice, care poate fi evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și meteorice Qadm

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
alcătuite din: aă o rețea de canalizare publică pentru ape uzate menajere și industriale; bă o rețea de rigole supraterane continuate de o rețea subterană pentru ape meteorice. 3.1. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debite uzate (Quzată Modul de calcul a rețelei de canalizare pentru ape uzate în sistem separativ urmărește aceeași metodologie ca la sistemul unitar. 3.1.1. Determinarea debitelor uzate menajere (Quzat men) Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2.1.1 numai că de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
3.1. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debite uzate (Quzată Modul de calcul a rețelei de canalizare pentru ape uzate în sistem separativ urmărește aceeași metodologie ca la sistemul unitar. 3.1.1. Determinarea debitelor uzate menajere (Quzat men) Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2.1.1 numai că de această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru dimensionarea sistemului. 3.1.2. Repartiția Quzat men pe tronsoane de calcul Repartiția debitelor uzate menajere

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
menajere (Quzat men) Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2.1.1 numai că de această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru dimensionarea sistemului. 3.1.2. Repartiția Quzat men pe tronsoane de calcul Repartiția debitelor uzate menajere, Quzat men, pe tronsoanele de calcul se face tot prin metoda suprafețelor sau a lungimilor, adică și acest lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2Ă. 3.1.3. Dimensionarea colectoarelor pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
punctul 2.1.1 numai că de această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru dimensionarea sistemului. 3.1.2. Repartiția Quzat men pe tronsoane de calcul Repartiția debitelor uzate menajere, Quzat men, pe tronsoanele de calcul se face tot prin metoda suprafețelor sau a lungimilor, adică și acest lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2Ă. 3.1.3. Dimensionarea colectoarelor pentru ape uzate Ordinea de calcul include determinarea: - număr de locuitori

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Quzat men, pe tronsoanele de calcul se face tot prin metoda suprafețelor sau a lungimilor, adică și acest lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2Ă. 3.1.3. Dimensionarea colectoarelor pentru ape uzate Ordinea de calcul include determinarea: - număr de locuitori deserviți; - zone de densitate a populației si confort edilitar; - tipuri de industrii, debite și caracteristici; - rețele stradale existente; - niveluri de dotare in infrastructură stradală; - plan de situație cu rețele stradale, curbe de nivel a localitații

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
număr și ca repartiții zonale in perioada de perspectivă propusă;determinarea necesarului și a cerinței de apă potabilă pe total localitate; - determinarea debitului canalizat pentru total localitate (Qzi med, Qzimax, Qormax, Qor min ș.aă; - repartiția debitelor pe tronsoanele de calcul prin:repartiția pe tronsoane prin metoda bisectoarei sau a lungimilor; - stabilirea debitelor specifice pentru diferitele zone de confort a localității;determinarea debitelor menajere pe fiecare tronson de calcul; - determinarea și nominalizarea debitelor uzate industriale; - determinarea debitelor de calcul pentru fiecare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
med, Qzimax, Qormax, Qor min ș.aă; - repartiția debitelor pe tronsoanele de calcul prin:repartiția pe tronsoane prin metoda bisectoarei sau a lungimilor; - stabilirea debitelor specifice pentru diferitele zone de confort a localității;determinarea debitelor menajere pe fiecare tronson de calcul; - determinarea și nominalizarea debitelor uzate industriale; - determinarea debitelor de calcul pentru fiecare tronson, ca debit total uzat. 3.1.4. Verificarea dimensionării Datorită faptului că în acest caz există numai debitul uzat total „Quzattot”, verificarea dimensionării se realizează la fel

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]