1,982 matches
-
ca locuință ideală și ca apropiere înțelegătoare de esența ființei umane”. În Dovezi de iubire ce nu se mai termină (1981) narațiunile devin din nou instantanee cu reverberații reflexive, parabole concomitent acide și vibrante, în care primează lupta dintre sinceritatea, candoarea personajelor și ipocrizia, falsitatea unei ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea identității, refuzul de a face parte dintr-o masă amorfă și dorința de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
se poate preciza”, CNT, 1968, 1; Sorianu, Glose, 151-153; Mincu, Critice, I, 197-198; Damian, Intrarea, 138-140; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul ficțiunii, LCF, 1979, 39; Dana Dumitriu, Locatarul speriat, RL, 1979, 44; Vasile Andru, Nevoia de sperietori, VR, 1979, 12; Maria-Luiza Cristescu, Dansul cuvintelor, RL, 1980, 9; Ioan Holban, Motivul călătoriei, LCF, 1980, 40
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
în care femeia începe să existe pentru bărbat. Trecerea la proza bazată pe simbol, pe parabolă se înfăptuiește în romanul Călăul cel bun (1965). Înnebunită de ororile războiului, bântuită încă de spaimele cataclismului, lumea întruchipată aici simte nevoia purității, a candorii și a tandreții. Băiatul cu fesul alb - „călăul cel bun”, menit să pedepsească în numele bunătății - pornește într-un lung pelerinaj ca să aducă în orașul dezumanizat caii, adică să le reîntoarcă oamenilor virtuțile pierdute: curajul, speranța, credința, dragostea. Luptând cu tristețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
băiatul cu fesul alb iese din această experiență apăsat de suferința tuturor înfrânților. În ansamblu, cartea rămâne o pledoarie, poate prea patetică, pentru apărarea „călăilor buni”, pentru făurirea „zilei a opta”, când oamenilor li se va da „puțină tandrețe, puțină candoare, puțină fericire, puțină inocență”. Următoarele culegeri de nuvele, Pisica roșcată și îngerii și De chemat bărbatul pe stele, ambele din 1966, sunt ilustrative pentru disponibilitățile atât de diverse ale autorului. Se întâlnesc aici proza lirico-simbolică îngemănată cu aceea obiectiv-psihologică, proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
II, 148-151; Vaida, Mitologii, 149-151; Raicu, Practica scrisului, 264-267; Cubleșan, Teatrul, 213-217; Popescu, Cărți, 116-119, 159-161; Sângeorzan, Conversații, 239-243; Tomuș, Mișcarea, 258-261; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 34-49; Marcea, Concordanțe, 294-296; Diaconescu, Dramaturgi, 274-277; Virgil Nistor, Incursiuni în lumea candorii, ST, 1983, 6; Ion Lungu, Un talent mereu viu, ST, 1984, 11; Ghițulescu, O panoramă, 201-208; Ungureanu, Proza rom., I, 437-451; Rotaru, O ist., III, 874-881; Cosma, Romanul, I, 289-290; Dorina Grăsoiu, Proza lui Vasile Rebreanu, TR, 1982, 4; Miron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
IV, 7), cea care se îndeletnicește cu torsul 207, căreia iubitul îi moare subit în grădină, iar tânăra, pentru a se dezvinovăți, repetă gestul lui de a mesteca o frunză de salvie și trece astfel în lumea umbrelor. Impresionează prin candoare, nevinovăție, fragilitate. Emilia are o preferință pentru femeile supuse unor încercări deosebite, victime ale intoleranței și invidiei. O nouă Beritola este Gostanza (V, 2), care văzându-se despărțită pe nedrept de tânărul pe care îl iubea, decide să se sinucidă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
succedaneu devine copilul, caută ceea ce îi dă consistență și îl îmbogățește. Se insistă asupra vârstei fragede, inocente a băiatului, pentru a se reliefa nevoia unei purificări, umanitatea se apropie de celest numai într-o stare de curățenie interioară și de candoare. 500 . Personajul feminin narator se dovedește, istorisind această întâmplare, mai evlavioas decât părea în Prologul general. Utilizează deseori adjectivul „mic”, este sensibilizată vizibil de mucenicia copilului, atitudinea ei devine antisemită, dar, în același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem, p. 157. 839 Ibidem, p. 159. 225 violată. Protestele feminine sunt reduse la tăcere, sunt de fapt inexistente, pentru că ambii bărbați refuză să țină cont de ceea ce își dorește cu adevărat Dorigena.840 Alte donne angelicate sunt pline de candoare și nevinovăție, serafice și sfioase, ceea ce face ca, uneori, să fie sacrificate, din punct de vedere social și emoțional, de cei din jur (fiica regelui din Tunis este obligată să încheie o căsătorie politică, se supune voii parentale, fără a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o formă mai rară a compusului adipiscor) care semnifică „a lua în posesie”, „a percepe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu atît Îl cunoști mai puțin” (J. Galsworthy)). * „Există o politețe a inimii. E Înrudită cu dragostea. Din ea izvorăște cea mai firească politețe a manierelor.” (J.W. Goethe) Delicatețea În atitudini depinde, așadar, de experiențele subiective ale „inimii”. De candoarea sensibilității inimii n-ar trebui să se sature nimeni: „Împrumut bucuros felul meu de a gîndi: nu țin decît la felul meu de a simți” (J. Renard). * „Un suflet e ca un instrument muzical; falsificat odată, va cînta fals toate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Ea dă seamă asupra calității omenești a unei persoane. În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil. Este, precum știm, tipul de frumusețe persistent în timp. Frumusețea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vorbă bună, o faptă bună (Aslam, C.) • afecțiunea și grija față de partener; • înțelegerea, răbdarea și ascultarea; • exprimarea (neagresivă, diplomatică) deschisă, sinceră; • comuniunea și implicarea; • cooperarea și ascultarea empatică; • acceptarea și toleranța; • umorul, simțul umorului, autoironia; • considerația și susținerea partenerului; • tandrețea, candoarea, delicatețea; • purtarea grijulie; • iertarea, onestitatea, cinstea, principialitatea, onoarea, rușinea. Între toate acestea, majoritatea cercetătorilor au ajuns la concluzia că cele mai importante abilități pentru întreținerea și menținerea relațiilor interpersonale sunt: ascultarea, conversația, consolarea și rezolvarea onestă a conflictelor (Smith, Jr.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
peste poate. O da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta azurie într-o adorațiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie și inspirațiune, care m-a făcut pentru ca să-ți fac aci anexata poezie: ‘Ești un crin plin de candoare, ești o fragedă zambilă, ‘Ești o roză parfumată, ești o tânără lalea! ‘Un poet nebun și tandru te adoră, ah! copilă! ‘De a lui pozițiune turmentată fie-ți milă; ‘ Te iubesc la nemurire și îți dedic lira mea! Al tău
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de admirație lui Cațavencu în eventualitatea în care acestuia i-ar surâde sorții izbânzii. Cât despre Cetățeanul turmentat, acesta face figură aparte în Scrisoarea pierdută. El se opune evident celorlalte personaje de pe scenă, aducând o frântură de umanitate și de candoare. Acest personaj anonim, care rătăcește amețit pe scenă și încearcă să afle de la prefect cu cine trebuie să voteze, are valoare de simbol. Caragiale accentuează umanitatea personajului socotind-l drept simbol al unui întreg popor. Cetățeanul turmentat se adresează prefectului
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Ora maturei afirmări, „Pleiade”, 1993, 1; Maria-Elena Ganciu, Lamentarea poetului și a poeziei, ECH, 1993, 6; Mircea A. Diaconu, Melancolii cerebralizate, „Bucovina literară”, 1994, 1; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Țepelea, O linie a echilibrului și a candorii, „Unu”, 1996, 7-8; Titu Popescu, „Rouă medievală”, „Observator” (München), 1996, septembrie-octombrie; Nicolae Savin, Mic tratat despre rouă, VTRA, 1996, 10; Ștefan Melancu, Contemplația elegiacă, APF, 1997, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Dualități lirice, VR, 1997, 5-6; George Vulturescu, „Rouă medievală”, PSS, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
analiză psihologică, unde autorul îmbină epicul, liricul și introspecția analitică. Sub semnul aceleiași simpatii față de viața de la țară stă și romanul Catrinel, aducând în mediul mahalalei provinciale un personaj pe care autorul îl vrea exemplar ca frumusețe, puritate morală și candoare sufletească. Încercarea nu reușește, și romanul suferă de tezism, nefiresc și caricatural. M. recurge și la experiența sa cazonă, lumea rurală este părăsită în favoarea orașului de provincie. În Târgul mausului, de pildă, frământările mărunte și luptele politice, toate orgoliile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
expresiei, de o impudoare afișată. Dar discursul poetei e „mânios din prea mare sete de puritate”, după cum a observat Octavian Soviany. Simplificând lucrurile, se poate spune că lirica ei se definește de la început printr-un inedit amestec de cinism și candoare, rostirea fiind „cântecul unei femei nefericite, care simte cu acuitate lumea în care trăiește” (Bogdan-Alexandru Stănescu). Sordidul existenței cotidiene e mobilizat pentru a produce, prin ricoșeu, evocarea unui vis de frumusețe. Deloc brută și deloc naiv-neutră, poezia este elaborată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
și neacomodant, publicistul T. a supărat pe mulți. Alții - de pildă, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Mircea Mihăieș - l-au apreciat la modul superlativ. Poezia lui Dorin Tudoran e paradigmatică pentru acest proces de trecere de la exultanță la intransigență și de la candoare la exasperare. Ea este chiar un grafic al transformării unui limbaj de mătase într-un limbaj de șmirghel și al saltului dintr-o realitate conceptuală ca utopie a limbajului într-una asumată ca infern existențial. Și aceasta cu atât mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
cele mai multe ori, insul care este teleportat într-o funcție publică, pentru care nu are nici studiile, nici experiența, nici capacitatea managerială necesare, dar care primește o astfel de sincură doar pentru serviciile politice prestate, ne este de regulă prezentat, cu candoare și tupeu, drept "mare artist". Sunt cazuri când e posibilă performanța în ambele orizonturi (creație și administrație), dar, extrem de rar, pentru simplul motiv că poiesis-ul (în sens larg, creație) și administrația se anihilează reciproc, sunt structural incompatibile, precum uleiul și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Manchester, Constantin Brâncoveanu (da!, descendent al Brâncovenilor), atunci secretar al Casei Regale, care mă chestiona amical, pe splendida terasă a unei cafenele pariziene, asupra șanselor de a reveni monarhia la conducerea țării. L-am întrebat abrupt, fără protocol, cu acea candoare abrazivă a tinerilor: "Ce serviciu de informații vă ajută pentru asta?" Întrebarea legată de sprijinul pe care Casa Regală a României îl putea avea de la vreun serviciu secret era una pur retorică, bineînțeles. Era evident, chiar și pentru un nespecialist
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
neaoș sovietic și utopic. Spre stupefacția multor tineri intelectuali din Est, aceste personaje bizare, care profită fără sfială de toleranța politică a lumii liberale, democratice, pentru a o submina pe față făcând propagandă prosovietică - fie cu cinism, fie cu iresponsabilă candoare -, alcătuiesc o toxică majoritate în sânul intelectualității occidentale, fiind vectori de analiză și valorizare, consilieri la fundații sau vedete mass-media care induc opiniei publice o agendă politică anti-sistem, dar pro domo sua. Îi veți vedea tunând împotriva corporațiilor (pe onorarii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
februarie 2011 Atunci când ies în străinătate, împărtășesc și eu, activ și entuziast, clișeul drag tuturor concetățenilor noștri potrivit căruia Iașul este un oraș al culturii, al tradiției europene și al civilizației. Sunt ușor de identificat în acest stereotip atât o candoare de wishful thinking, o sinteză de platitudini binevoitoare scrise sau spuse de personaje istorice care au trecut pe aici, cât și o sumă de considerații adevărate privitoare la rolul jucat de junimiști și de elitele intelectuale ieșene din secolul XIX
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a marelui actor Gheorghe Dinică a generat o orgie mediatică presărată cu momente, interviuri, decorații, amintiri și șlagăre lăutărești care ar fi stârnit, cu siguranță, zâmbetul ironic al unui personaj boem, anti-star prin excelență, fulminant plăsmuitor de personaje dure în ciuda candorii sale angelice, cum a fost cel care a dat viață miilor de personaje memorabile, principale sau secundare, pe scenă sau pe celuloid, care i-au jalonat o carieră de aprope cincizeci de ani. Televiziunile s-au simțit datoare, în limita
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
imprevizibil, ludic, scurtcircuitând alene, ca un fulger cald și efervescent. Numai cine a avut privilegiul de a-l cunoaște știe că el este de fapt de o bunătate care ar trebui să-i facă să roșească pe schimnici, de o candoare îngerească și de o curățenie sufletească asemeni unui copil neîncercat încă de valurile toxice ale vieții. El e un model etic desăvârșit și un exemplu pilduitor că sunt și oameni care sprijină proiectele civice de mediu, ori din cele morale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tulburări de vedere, dezechilibre nervoase, afecțiuni renale, boli infecțioase, stimularea memoriei, afecțiuni cardiace, celulita; Contraindicațiile pentru această culoare se referă la persoanele melancolice, predispuse la depresie psihică. Violetul favorizează apropierea de latura spirituală a vieții, apariția inspirației, dinamizează intuiția, conferă candoare și puritate, aspirație spre ideal. Mulți muzicieni, poeți și pictori au arătat că momentele lor de mare inspirație au apărut în situații în care au fost înconjurați de o lumină violetă. Preferința pentru nunațele pure de violet indică o natură
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]