3,764 matches
-
decorate instaurate la Cluny (1088), fie tipul cistercian, riguros planificat ?i lipsit de decoră?iuni, dup? regulă lui Bernard de Clairvaux (aba?ia de la Fontenay, 1119). �n marile aba?îi, centre de pelerinaj, cultul relicve-lor necesit? deambulatorii largi ?i multiple capele dispuse radial, pentru celebr?ri simultane: Saint-Sernin din Toulouse, Saint-Gilles din Gard ?i, mai ales, Saint-Jaques-de-Compostelle (Spania, 1078-1122). 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) Oră?ul medieval Construc?ia catredalelor gotice a fost precedat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
modern?. Bramante deseneaz?, a?adar, �ntr-un p?trat, un plan centrat, riguros simetric: patru por?i ?i patru nave mediane determin? o cruce greceasc?; la r?scrucea naosului cu transeptul, sub capel?, morm�ntul apostolului ?i altarul; �n col?uri, capele. Un dom colosal, mo?tenit de la Panteon � dup? spusele lui Bramante �nsu?i � trebuie s? impun? silueta bazilical? �n peisajul român. Tempietto, marile bazilici bizan-tine ?i mai ales numeroasele studii pe plan centrat f?cute de Leonardo da Vinci �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ia atunci o dimensiune cosmic?, cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei Capitoliului este expresia cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu manierismul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
construc?ie �ncoronat? cu trei animale dispuse �n chip de fronton; ?i această �n timp ce cele trei ordine se suprapun �n manier? clasic? pe frontispiciul cl?dîrîi principale, �n partea opus?, �n fundul cur?îi. Dar partea deosebit? este capelă, pe plan circular cu cupol? cu chesoane. Lescot, Delorme, apoi Jean Bullant (aprox. 1520-1578) � care lucreaz? mai ales la castelul de la Ecouen, unde aplic? ordinul colosal la unul din portice � s�nt arhitec?i fini cunosc?tori ai arhitecturii italiene
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de a �nf?ptui marile planuri ale monarhului constructor, J. Hardouin-Mansart (1646-1708), prim arhitect �n 1681, concepe, pentru a doua faz? a dezvolt?rîi castelului, �nceput? �n 1678, pe l�ng? Galeria Oglinzilor ?i aripile de nord ?i de sud, capelă (1689-1710), al c?rei spa?iu intens luminos vibreaz? �n mijlocul colonadei corintice a tribunei, bolta să, str?puns? de lunete profunde, fiind pictat? �n �ntregi-me de A. Coypel. Hardouin-Mansart deseneaz? ?i importante amenaj?ri �n gr?din?, dintre care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de vie, cu statui că ornament de v�rf la col?urile antablamentelor. Din aceast? siluet? cu ml?dieri organice se na?te, �n imensul spa?iu al bazilicii, o scar? intermediar?. Grupul sculptat al Str?pungerii inimii Sfintei Tereza (capelă Cornaro de la biserica Santa Maria della Vittoria, Romă, 1644-1651) sau f�nt�nile din pia?a Navone � mai ales aceea a celor Patru Fluvii, Romă, 1647-1651 � ?i din pia?a Sf�ntul Petru (1656-1667) arăt? cum pune Bernini �n scen
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
elemente din Michelangelo (domul), Palladio (porticul) ?i Borromini (turlele). P�n? la urm?, toate aceste opere par timide �n raport cu lucr?rile c?lug?rului G. Guarini (1624-1683). Inspi-r�ndu-se din opera lui Borromini, el anim?, la Torino, �n capelă Sf�ntului Giulgiu de la catedral? (1667-1690) ?i �n biserică Sf�ntul Lorenzo (1668-1687), �nveli?ul interior cu inflexiuni coordonate cu o decoră?ie de o extrem? bo-g??ie ritmic? ?i cromatic?. Dar, mai ales, el realizeaz? aici cupole ale c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
calcul a contextelor umane ?i fizice. Aceast? concep?ie �contextualist?� a arhitecturii evoc? anumite principii ale arhitecturii organice, practicat? de americanul F. L. Wright. Rară capacitate de a sublima spiritul unui loc �n for-mele modernit??îi str?luce?te �n capelă Notre-Dame-du-Haut, la Ronchamp (1950-1955; vezi pliantul, foto 27), conceput? de Le Corbusier �ntr-o arhitectur? calificat? de el drept �acustic? . �ntr-adev?r, aceast? cl?dîre atipic? de mare expresivitate pare s? culeag? ?i s? reflecte, �n formele sale alternativ convexe ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acustic? . �ntr-adev?r, aceast? cl?dîre atipic? de mare expresivitate pare s? culeag? ?i s? reflecte, �n formele sale alternativ convexe ?i concave, at�ț �n interior, c�ț ?i �n exterior, caracterele sitului de munte ?i varia?iile luminoase. Capelă, acest �fel de sculptur?� (Le Corbusier) profund liric, deconcerteaz? dintr-o dat? ?i pe arhitec?i, ?i pe istorici. De fapt, ea ilustreaz? �n mod precis, asemeni operelor prezentate anterior, �ndoielile, dezbaterile ?i v�ntul de schimbare care �ncepe s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
spună propria poveste prin mijlocirea unei povestiri populare ebraice tratate ca o tragedie greacă. Genul literar e o "instituție" - în sensul în care și Biserica, Universitatea și Statul sânt instituții. El există, nu așa cum există un animal, o clădire, o capelă, o bibliotecă sau un palat, ci așa cum există o instituție. Noi putem munci, ne putem exprima prin intermediul instituțiilor existente, putem crea noi instituții sau putem trăi, în măsura posibilităților, în afara vieții politico-administrative sau religioase ; putem de asemenea contopi diferite instituții
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de viață, îndemnuri pentru păstrarea credinței și încredere în forța tinereții. Copiii au aplicat și un chestionar în baza căruia vor redacta o broșură intitulată “Sfaturi și îndemnuri pentru tineri“. La finalul anului școlar bunicii, coordonați de preotul slujitor de la Capela din incinta Căminului, au organizat un spectacol dedicat poetului Mihai Eninescu, la care au fost invitați și elevii noștri. Totul a fost minunat! Încheiem acest periplu menționând și alte activități pe care voluntarii noștri doresc să le organizeze în folosul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
fost și iudeo-creștinis-mul pînă în anul 381, cînd prin lovitură de stat a ajuns religie oficială. Acest adevăr istoric și semantic este dovedit chiar de scriiturile lor pretins transmise de Iahwe pentru a le turna cu foc și sabie în capelele de lut ale goimilor. Saul, unul dintre luminătorii întunecaților, scrie în Faptele apostolilor la 8,1: ,, În ziua aceea, s-a pogorît o mare prigonire împotriva bisericii din Ierusalim.” iar la 15,3 găsim zicerea: ,,După ce au fost petrecuți de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
toate epocile, oamenii din Apus s- au rugat, iar în antichitate cetatea era, în primul rând, o instituție religioasă. Romanii ridicau temple pretutindeni. Strămoșii noștri din Evul Mediu au presărat pământul creștinătății cu biserici, cu troițe, cu catedrale și cu capele gotice. Chiar și în zilele noastre, aproape în fiecare sat se înalță câte o clopotniță. Pelerinii plecați din Europa au instaurat civilizația apuseană în Lumea Nouă prin intermediul bisericilor, al universităților, al uzinelor. în decursul istoriei noastre, rugăciunea a devenit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
construiește singură strategii de supraviețuire în condiții de maximă privațiune. Lui Andrew i-ar fi trebuit lângă el, mărturisește ea, văduva din Evanghelie căreia nu i se mai termina făina și untdelemnul. Andrew înțelege să cheltuiască bani doar pentru școli, capele și hrana celor sărmani din China ale căror suflete e chemat să le mântuiască. Nu pentru el și nici pentru familia lui. Tatăl nu înțelege rostul darurilor de Crăciun, în timp ce soția lui se folosește de acest prilej tocmai pentru a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Un singur moment de deznădejde cunoaște, atunci când, după moartea soției sale, la vârsta de 70 de ani, mai tinerii lui colegi vor și chiar izbutesc pentru o vreme, să-i anuleze opera, adică să-i împrăștie convertiții, să-i distrugă capelele, să-i închidă școlile. Fiica lui însă reușește să realizeze o recuplare a lui la munca ce-l ținea în viață, reînsuflețindul.. - Andrew este un model de om kantian. El este fericit iar fericirea lui este datoria. Voința lui este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
scuză mijloacele, iar refuzul provocator al leacului ca fiind de gust plebeian riscă să devină contagios atunci când e făcut ostentativ și-n public. Își luau sub braț jocurile cu reguli numai de ei știute, le puneau în cutii frumoase precum Capela Sixtină, și se retrăgeau, lăsându-le subversiv în urmă dinaintea porților zăvorâte ale liniștii publice. Ondine se dădea în vânt după cutii și cutiuțe; citise pe undeva că ar fi o nevoie planetară, întrucât conțin "unul din locurile unde se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
flamboiant, o nouă gramatică a artelor se elaborează în Italia și în special la Florența. Pentru a reda noile valori religioase, caracterul mistic al raportului cu Dumnezeu, credința bazată pe sentiment, Giotto pictează frescele de pe tavanul Bisericii din Assisi sau capela familiei Bardi la Santa Croce din Florența. Pentru a exprima dragostea franciscani pentru oameni și pentru natură, el creează o artă organizată monumental, nu după regulile perspectivei, ci în funcție de punerea în scenă religioasă pe care o reprezintă. Tot la Florența
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în același timp de prosperitatea orașului, de generozitatea familiei de Medicis și de noua considerație de care se bucură profesiunea lor, Fra Angelico exprimă o mistică senină într-o tehnică încă gotică, în timp ce Masaccio, din contra, inaugurează în frescele din capela Brancacci o artă care, prin simțul reliefului și al expresiei anunța arta Renașterii, ca și cea a toscanilor Botticelli, Gozzoli, Paolo Uccello, Pierro della Francesca, a sienezului Simone Martini, a mantuanului Mantegna și a venețianului Giovanni Bellini. Alte regiuni ale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și tehnicile care vor caracteriza arta Renașterii. În domeniul arhitecturii, Brunelleschi încearcă să redescopere principiile artei antice. El repune la loc de cinste friza, cornișa și arcada sprijinită pe coloană și dă monumentelor pe care le construiește (Sân Lorenzo sau capela familiei Pazzi) proporții armonioase, datorită unor subtile calcule matematice și a unei i utilizări iscusite a figurilor geometrice de bază. În pictură, Masaccio continuă inspirația lui Giotto și realizează o adevărată inspirația revoluție, inventînd regulile perspectivei. În sfîrșit, în domeniul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în aprofundarea semnificației sale. Încă de la începutul secolului al XV-lea, prin curățenie și prin frumusețe, pontifii au vrutvsă facă din Orașul Etern capitala universului: astfel, Sixt al IV-lea apelează la artiștii toscani cei mai cunoscuți pentru a decora capela (Sixtină) pe care tocmai o construiește la Vatican. Dar Roma cunoaște epoca sa de aur prin pontificatele lui lulius al II-lea și Leon al X-lea. Piesa prin-cipală a realizărilor papilor și giuvaerul acestei a doua etape a Renașterii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
făcută după planurile lui Bramante (1514). În aceeași epocă, Iulius al II-lea îl cheamă la Roma pe pictorul și sculptorul Michelangelo Buonarotti, deja celebru la Florența, pentru uriașa statuie a lui David. Timp de patru ani el pictează plafonul Capelei Sixtine; dintr-o perspectivă umanistă, el reprezintă pe scurt istoria umanității de la scenele dinaintea Mîntuirii pînă la cele nouă mari momente ale Genezei. Alt pictor atras de Roma, Rafael Sanzio, pictează într-un stil de o rafinată eleganță și reușește
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
îl reprezintă intrarea armatei imperiale în Roma, în 1527. Venită să lupte împotriva lui Clement al VII-lea, aliată a lui François I, aceasta se dedă timp de o săptămînă la jefuirea bisericilor, mănăstirilor și palatelor. Locuitorii sînt masacrați iar capela Sixtină transformată în grajd pentru cai. În ochii întregii Italii, jefuirea Romei apare ca o dovadă a furiei divine împotriva fastuoasei Rome și a concesiilor făcute păgînismului de către Renaștere. Dar, chiar în momentul în care capitala noii arte este jefuită
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și echilibrului specific artei statuare grecești. În Țările de Jos, pătrunderea Renașterii italiene este la început oprită de dezvoltarea artistică a secolului al XVI-lea, care dă naștere unui curent puternic și înnoitor. Monumentele de la începutul secolului al XVI-lea (capela Saint-Sang din Bruges, clădirea Primăriei din Gand, biserica Saint-Jacques din Liege) își au toate izvoarele în goticul flamboiant, iar picturile lui Jeronimus Bosch reflectă clar inspirația medievală. Influența italiană pătrunde după 1520, mai ales la Anvers (Quentin Metsys). Manierismul italian
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
scenele religioase a personajelor anecdotice sau bufone, să se reprezinte imaginea donatorilor, să se picteze personajele religioase în haine contemporane, se interzice nudul. Papa Pius al II-lea dă ordin ca personajele din Judecata de Apoi a lui Michelangelo, din Capela Sixtină, să fie îmbrăcate. Această dorință de înnoire care inspiră catolicismul post-tridentin creează o artă de o fecunditate extraordinară. Artă religioasă fără îndoială, dar pe care credinciosul poate să o înțeleagă. Ea trebuie să-1 impresioneze prin caracterul său teatral și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
echilibrului. În domeniul arhitecturii, reînnoirea liturgică și pastorală face să triumfe stilul "iezuit", al cărui prototip este biserica Di Gesu din Roma. Această mare biserică, cu un singur naos, permite tuturor credincioșilor să urmărească mesa mesele particulare se desfășoară în capelele laterale fără ca atenția să le fie distrasă de cîntăreți și muzicanți, care sînt închiși într-o tribună. La început, biserica este decorată sobru, cu o fațadă destul de severă, cu un fronton și o cupolă în care s-a văzut o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]