33,486 matches
-
mai documentat, s-au schimbat și posibilitățile de exprimare a opiniei critice, și, în 1990, am putut să public o carte destul de consistentă, de peste 400 de pagini, care se cheamă Avangarda în literatura română. Ați fost, o vreme, profesor în capitala Franței, apoi director al Centrului Cultural Român din Paris, nescăpînd prilejul de a comprima pentru noi acel timp magic în cîteva �ore franceze". Cum ați ajuns la celebrii dvs. interlocutori? Au fost anii unei foarte vii curiozități. Cînd am ajuns
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș, arhiva Internet). Asemănător e uzul cuvîntului progenitură, care își bazează efectul mai ales pe contrastul dintre nivelul stilistic al termenului cult și realitatea desemnată: "uneori își folosește progenitura ca armă de atac" (Capitala, 3, 2000, 14). Termenul cel mai ofensiv al seriei este desigur plod, căruia și DEX-ul îi indică valoarea stilistică: "astăzi peiorativ". Cuvîntul poate fi folosit atît ca termen de relație familială - "și-a făcut nervi cînd a vrut să
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
pariziene, printre care chiar și pe Marcel Proust, bun prieten cu un cumnat al prințesei. Dar, mă grăbesc să adaug, nu era cunoscută numai în lumea literaților de frunte ci, deopotrivă, în mediile diplomatice și ale oamenilor politici din cîteva capitale europene. Femeie de lume și de spirit, avusese numeroase și variate legături amoroase, printre care, chiar în preajma războiului, una - notorie - cu Kronprințul Germaniei. Era peste tot căutată, cultivată, la curent cu mai toate secretele politice ale zeilor, de la prim-miniștri
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
și Poklevski-Koziel, ambasadorul Rusiei la București, acesta din urmă rămînînd aici, și după revoluția bolșevică din 1917, în deceniile interbelice, locuind destulă vreme în clădirea fostei sale ambasade (actualul cazino de pe Calea Victoriei, colț cu Calea Griviței), fiind o figură pitorească a Capitalei noastre. Iată o însemnare din 9 mai 1915, semn că saloanele Marthei Bibescu erau un efectiv loc în care se încrucișau știrile de pe front: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
aglomerat de vizite contradictorii prin definiție și știri rezultate din surse de mîna întîi despre mersul războiului. Și asta în jurnalul unei femei foarte frumoase de 27 de ani, rîvnită de mulți bărbați și întreținînd relații cu înalte personaje din capitala României. Jurnalul se citește cu sufletul la gură. Îl recomand cu căldură și stăruință. Martha Bibescu - Jurnal 1915. Stabilirea textului, traducere, note și index de Vasile Zincenco. Cuvînt înainte de Ion Bulei. Editura Compania, București, 2001.
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
susține un ciclu de conferințe. Toată presa de dimineață, marile canale de televiziune, televiziunea cu circuit închis a metro-ului, comentau tragicul eveniment petrecut cu o seară înainte. La Deutsche Oper, cunoscutul teatru liric situat în partea de vest a capitalei federale a Germaniei, imediat după debutul actului al III-lea al operei Aida, Sinopoli s-a prăbușit în fosă în urma unui grav atac de inimă. în mod cert, actualul sezon muzical nu a fost de bun augur pentru casa amintită
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
Sinopoli revenea în acest loc după zece ani; marele regizor Götz Friedrich, fostul intendent al teatrului, se stinsese din viață, la sfârșitul anului precedent, după o grea suferință, la doar câteva luni după ce elita artistică - și nu numai aceasta - a capitalei germane îl sărbătorise la împlinirea celor șaptezeci de ani. În acest an, cu câteva luni în urmă, la sfârșit de aprilie, la intrarea în sala de spectacole, la reprezentația cu opera Aida, Giuseppe Sinopoli a fost primit de public cu
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
pe tânărul Răzvan Popovici, originar din România, un muzician tenace, dinamic, aflat într-o etapă prețioasă a acumulărilor profesionale. Sezonul muzical berlinez este, în adevăr, pe cât de spectaculos, pe atât de variat, realizat inclusiv cu participarea muzicienilor români stabiliți în capitala federală a Germaniei, cu cei sosiți aici în mod temporar. Căci la Berlin muzica deține în continuare un statut privilegiat de stat în stat.
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
garanție pentru calitate. Deși a avut constant oferte și în București, regizorul s-a ținut departe, lucrînd cu mare plăcere în provincie. Astăzi, platforma lui este o serioasă carte de vizită. În stagiunea aceasta, s-a hotărît să spună "da" Capitalei. Mai exact, Teatrului Mic. Spectacolul se numește Spionul balcanic de Dusan Kovacevic (traducere de Octavia Nedelcu) și aș spune că este o continuare a investigațiilor regizorului pe două planuri: unul - al autorului, nu de mult Goga punînd în scenă o
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
atunci cînd și-a luat tălpășița din PNȚCD, joacă acum tocmai cartea celor care l-au izgonit din partid. Să aibă dl Ciorbea memoria scurtă e exclus. Așadar, dacă a făcut acest pas, fostul premier și fostul primar general al Capitalei se consideră posibilul salvator al PNȚCD. Dar ca premier al României, dl Ciorbea a lăsat amintirea unei crize prelungite pe care n-a fost în stare să o rezolve și a unei atitudini politice lipsite și de fermitate, dar și
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
țărăniștii care s-au convins că dl Ciorbea poate fi manevrat oricum, cîtă vreme ocupă o anumită funcție, vor să-l folosească drept marionetă împotriva direcției Marga? Dl Ciorbea n-a stat pe gînduri cînd i s-a propus primăria Capitalei, nici atunci cînd i s-a oferit funcția de premier. Un uriaș orgoliu l-a făcut să se considere nu omul unei conjuncturi, ci omul destinat să fie ceea ce întîmplarea politică a făcut din el. Țărăniștii care s-au folosit
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
ț Detaliu: între altele, raportul serviciului financiar al SSR menționa atribuirea lui G.A. a... tichetelor de masă, în timp ce acesta mînca - vasăzică - la Paris". Divorțul și corupția În plin scandal Vântu a început și zarva despre consilierii corupți din Primăria Capitalei. Majoritatea consilierilor cu bube în cap sînt reprezentanți ai partidului de guvernămînt. ~n pofida precizării ministrului Administrației Locale, Octav Cozmîncă, potrivit căruia alegerile anticipate nu vizează și scaunul primarului general, presa crede că și lui Traian Băsescu i se pregătește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
O nesfîrșită salbă de ochiuri limpezi de apă" (Geo Bogza). Citatele din presa de după al doilea război mondial sînt cele mai tipice: "o minunată salbă de fapte omenești" (1955) și mai ales "salba de hidrocentrale" (1969). în descrierile turistice-propagandistice ale Capitalei nu lipsea mai niciodată clișeul salba de lacuri. Chiar dacă valoarea pozitivă ar fi doar urmarea repetării insistente a acestor clișee ale limbii de lemn, ea nu poate fi neglijată la reutilizarea actuală a formulei. E totuși mai probabil ca valoarea
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
de pe și mai cunoscutul Lipscani. Trebuie spus că este un proiect mai vechi, inițiat de UNITER în vremea cînd existau idei și energii pentru a reda, într-un amplu program al Uniunilor de Creație și nu numai, acelei zone a Capitalei funcția și parfumul de altădată. Rapsodia a devenit sediul Centrului Cultural European, un loc care se dorește deschis inițiativelor spirituale de anvergură, dinamice, flexibile. O vreme nu s-a întîmplat nimic, din păcate. Iată că o întîlnire între mai multe
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
unui computer furnizor de date, autoreferențiale în chiar expoziția fotografică. Pe Eugen Demeterca - premiul întîi la fotografie - l-am reîntîlnit și pe genericul documentarului Groapa în care Mihai Bauman de la UNATC investighează condițiile de trai mizer din "vestul sălbatic" al capitalei bucureștene și anume lacul Văcărești. Poezia sordidului și a absurdidății l-a preocupat și pe Mihai Sofronea, tot de la UNATC, autorul Gardului ce-i separă pe rromi de români, povestea unei "prietenii" (cum hazliu anunță sloganul publicitar al afișului!) dintr-
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
s-au obosit să-l viziteze pe Milan Kundera, pripășit și el prin Franța, pentru că aflaseră mai demult că drumurile europene trec prin Washington și Berlin, iar nu prin Champs-Elysée. în plus, au avut grijă să trimită în toate aceste capitale oameni de-o impecabilă ținută morală, și nu scursurile securisto-turnătoriste care în afara bișnițărelii deșănțate nu s-au remarcat prin nimic. Convinși că suntem egali doar cu marile puteri, am ignorat ciocoiește eforturile nespectaculoase, dar pline de consecințe pozitive, ale vecinilor
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
lucrurile nu trebuie privite grav, ci mai degrabă ironic. Chiar acceptînd sugestia, tot nu-mi vine să plec de-acasă; orașul împrospătat de zăpadă îmi apare fastuos și ispititor. Ca la un prag de despărțire posibilă simt nevoia să străbat Capitala dacă nu cu autobuzul sau cu pasul, măcar cu ajutorul hărții din "Pagini aurii", ediția 1999/2000. Sînt străzi pe care n-am fost niciodată și le descopăr cu surpriză, mai ales că numele unora dintre ele dovedesc o logică impresionantă
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
În Colentina se află, de pildă, strada Ciberneticii nu departe de strada Fructelor, a Toporului, a Cuiului și de strada și de prelungirea Teslei: istoria vie, cum s-ar zice, a modernizării orașului, în etape organice. Dar, poate, că edilii capitalei n-au avut întotdeauna în vedere aceste amănunte. Fiindcă înaintînd pe hartă nu mai găsesc explicație pentru o seamă de 'intrări" al căror nume mă fascinează: intrarea Epocii plasată între cea a Colierului și cea a Jugului e doar un
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
d. Devin, brusc, curioasă și reiau cercetarea hărții orașului. Unde o fi, de pildă, strada Victor Iliu, regizorul filmului 'Moara cu noroc"? N-o găsesc. Nici strada Jean Georgescu nu există. Dar strada Maria Tănase o fi pe undeva prin Capitală? Nu e. Dar strada Corneliu Baba? Nici urmă... Nici Alexandru Ciucurencu nici sculptorul Gheorghe Anghel n-au dat numele lor vreunei străzi sau intrări. Dacă aș fi artist plastic, m-aș sesiza. După cum, dacă aș fi matematiciană, absența unei străzi
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
l-au învățat la școală. Dar strada Hortensia Papadat-Bengescu o fi existînd cumva? Nu există. Printre altele, acesta este unul din motivele pentru care m-am hotărît să nu năvălesc deocamdată în Europa: aștept să mă plimb, măcar pe harta Capitalei, pe strada Hortensia Papadat-Bengescu, romancieră de talie europeană, cum se spune. Hîrtii vechi Ar trebui să fac odată ordine în hîrtiile casei: gestul s-ar impune, mai ales la început de an, cînd desfășurăm în gînd planuri mari. De ce să
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
spirituală, putem zice, Norah, cu h, călătorie ce va avea consecințe importante în formarea caracterului micuței eroine care în acest moment are șapte ani împliniți. Vârsta bună de școală pe care, câteva luni de zile, Nora o va începe în capitala Ungariei. Nora e precoce având o mare înclinație spre învățătură, deși nu prea știe ungurește. Cu mama lui Norah, pe care o cheamă Erji, nu se are bine. Aceasta o repede des strigând la ea Marș, expresie folosită la mânie
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
că era frig în sala de concert ori prin piețele și străzile pe care le-am colindat, nu mi-a reproșat niciodată nimic. A fugit de la Iași la Galați cu un tren de noapte după zece ore de alergătură în capitala Moldovei. L-am rugat să-mi "scrie" tema muzicală a campaniei. A compus una dintre cele mai frumoase melodii pe care le-am auzit. în 1999, cînd am împlinit și eu o vîrstă "rotundă", a venit cu mine la Tescani
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
Piața Romană, întorc și fac dreapta, pe lîngă Universitate. Nimeresc aproape în beznă, ornamentele dispar, ochiul mi se obișnuiește greu cu întunericul. Pe cele mai multe artere nimic nu s-a schimbat. Aceeași tristețe. Nici un beculeț în plus, de sămînță, deși centrul capitalei, să zicem, înseamnă mai mult decît o arteră, altminteri prea încărcată de atîtea jocuri de lumini. Mi-am amintit de cîteva case de țărani gospodari. Fiecare are o cameră, superbă, cu televizor, cu covoare și pendulă, cu lăzi de zestre
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
seamă. Televiziunile comerciale nu scontau pe o audiență destul de mare ca să-și dea osteneala. Așa că insomniacii au avut parte de o recapitulare a celor petrecute de miercuri 28 noiembrie și pînă duminică 2 decembrie în pavilionul central din Romexpo din Capitală unde Cartea a fost personajul principal. Faptul că Gaudeamus are, ca organizator principal, Radioul e un lucru bun. îmi este foarte limpede, ca să nu mai stărui, de ce televiziunile nu se arată mai interesate de promovarea cărții (frumoase și de învățătură
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
Alături de ei, în organizarea Primăriei sectorului 2, și-au declamat totuși iubirea de Mihai Viteazul, Victor Crăciun, Hajdu Gyozo, Ion Brad, Radu Cârneci și Vasile Băran. Cîteva ore bune, stațiile trecutului au pus stăpînire pe sala cu pricina din buricul Capitalei. Singurul care a avut umor - fără voie! - a fost Băran, care a spus ce diferență ar fi între Mihai Viteazul și el: domnitorul călărea șapte cai deodată (!) iar el a căzut de pe cal în singura împrejurare în care a încercat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]